(VIDEO) „Cei şapte magnifici” – la înălţime!

Candidaţii pe lista Partidului Popular Creştin Democrat, supranumiţi „Cei şapte magnifici”, şi-au prezentat astăzi programul electoral. Tinerii creştin-democraţi au prezentat direcţiile strategice pentru renovarea Republicii Moldova în toate domeniile. Candidaţii PPCD s-au pronunţat pentru renovarea Constituţiei, economiei naţionale, sectorului social şi umanitar, precum şi a politicilor externe.

UN SFÂNT ROMÂN EXILAT LA CHIŞINĂU

Astăzi, 23 iunie, Biserica Ortodoxă îl sărbătoreşte pe Sfântul Ierarh Grigorie Dascălul, Mitropolitul Ţării Româneşti. Puţini cunosc însă că acest sfânt român, canonizat  de Patriarhia Română la 21 mai 2006, a trăit trei ani şi jumătate în Basarabia, la Chişinău. În ianuarie 1829 Sfântul Ierarh Grigorie Dascălul a fost scos cu forţa din scaunul său mitropolitan de la Bucureşti printr-un decret al Ţarul Rusiei Nicolai I şi exilat la Chişinău. Mitropolitul Grigorie Dascălul a scăpat din surghiunul basarabean abia in iunie 1832, dar autorităţile ruse de ocupaţie l-au mai ţinut o vreme departe de tronul lui mitropolitan, la Buzău şi la Căldăruşani. Motivul pentru care ruşii l-au exilat pe Sfântul Ierarh Grigorie Dascălul la Chişinău a fost protestul său deschis şi hotărât contra abuzurilor şi nedreptăţilor făptuite de administraţia rusă de ocupaţie din ambele principate române. Cei trei ani şi jumătate de exil la Chişinău ai Sfântului Ierarh Grigorie Dascălul şi legăturile lui cu clerul şi credincioşii ortodocşi români din Basarabia anexată de Imperiul rus rămân până astăzi aproape deloc cercetaţi. Moaştele Sfântului se află în biserica mănăstirii Căldăruşani de lângă Bucureşti.

Vezi un material despre Sfântul Ierarh Grigorie Dascălul în ziarul LUMINA:

http://www.ziarullumina.ro/articole;934;1;24736;0;Sfantul-Grigorie-Dascalu-Mitropolitul-%C5%A2arii-Romanesti-.html

PREOŢI BASARABENI: PĂRINTELE ANDREI MURAFA

Părintele nostru Andrei Murafa este un preot român de seamă şi luptător înflăcărat pentru unirea Basarabiei cu Patria-mamă România. S-a născut în anul 1874 în comuna Cotiujenii Mari din judeţul Soroca. A absolvit Seminarul Teologic din Chişinău. Păstoreşte aproape 10 ani într-o parohie din judeţul Bălţi, iar apoi la capela ospiciului de la Costiujeni, din judeţul Lăpuşna. A colaborat cu preţioase articole la ziarele “Ardealul”, “România Nouă“ şi “Cuvânt Moldovenesc”. Este autorul unei culegeri de articole intitulate “Doruri sfinte”, despre care s-a spus că a fost la momentul apariţiei “cel mai frumos omagiu pe care l-a putut aduce un basarabean României”. Despre părintele Andrei Murafa Onisisfor Ghibu a scris: “Părintele Murafa a fost printre cei dintâi care au trecut repede peste punctul de vedere “moldovean”, punându-l pe cel “românesc” în privirea tuturor îndatoririlor de viaţă“. Trece la cele veşnice prematur, la 7 aprilie 1918.

BIBLIA DE LA CHIŞINĂU

BIBLIA DE LA CHIŞINĂU — BIBLIA ADICĂ SFÂNTA SCRIPTURĂ. Traducere integrală a Sfintei Scripturi în limba română efectuată la Chişinău, după originalele ebraic şi grec, de preoţii profesori Gala Galaction (Grigore Pişculescu) şi Vasile Radu, ambii profesori la Facultatea de Teologie din capitala Basarabiei.

Apare la Editura Fundaţiei Culturale Regale din Bucureşti sub îngrijirea profesorului academician Al. Rosetti şi este lansată în ziua de 10 noiembrie 1938, la împlinirea a 250 de ani de la tipărirea Bibliei lui Şerban Cantacuzino numită şi “Biblia de la Bucureşti”.

Titlu complet: “Biblia adică Sfânta Scriptură. Tradusă după textele originale ebraice şi greceşti, de Prof. Pr. Vasile Radu şi Gala Galaction. Cu o scrisoare adresată de traducători. Bucureşti, Imprimeria Naţională, 1938”.

S-a tipărit pe hârtie velină subţire (1376 plus 10 pagini) în exemplare de format mic uşor portabile. Biblia de la Chişinău este un strălucit monument  de limbă românească, înalt apreciat de teologii şi oamenii de litere români.

Zaharia Stancu numeşte Biblia de la Chişinău “o capodoperă, asupra căreia istoria literaturii române nu poate să treacă“. Nicolae Popescu-Prahova a numit Biblia de la Chişinău “cunună a Facultăţii de Teologie basarabene”, iar autorizatul profesor Nicolae I. Nicolaescu de la Facultatea de Teologie din Bucureşti   apreciază că aceasta “întrece în valoare exegetică şi frumuseţe literară toate traducerile anterioare şi constituie o piatră de hotar în istoria Bibliei româneşti”. Inşişi traducătorii precizează în Prefaţa la prima

Bibliografia tematică a Mitropoliei Basarabiei pe lunile ianuarie-iulie 2009

1. 2009 – an comemorativ-omagial al Sfântului Vasile cel Mare.//Misionarul. martie 2009, Nr. 3(62) – P.3
2. Adunarea Eparhială a Mitropoliei Basarabiei 2009.//Misionarul. mai 2009, Nr. 5(64) – P.1
3. Adunarea Protopopilor Mitropoliei Basarabiei.//Misionarul. martie 2009, Nr. 3(62) – P.3
4. Agenda liturgică şi pastoral-administrativă. Din agenda de lucru a Înaltpreasfinţitului Petru, Mitropolit al Basarabiei şi Exarh al Plaiurilor, alte evenimente din Mitropolia Basarabiei.//Misionarul. Ianuarie 2009, Nr. 1(60) – P.2
5. Agenda liturgică şi pastoral-administrativă. Din agenda de lucru a Înaltpreasfinţitului Petru, Mitropolit al Basarabiei şi Exarh al Plaiurilor, alte evenimente din Mitropolia Basarabiei.//Misionarul. mai 2009, Nr. 5(64) – P.2
6. Agenda liturgică şi pastoral-administrativă. Din agenda de lucru a Înaltpreasfinţitului Petru, Mitropolit al Basarabiei şi Exarh al Plaiurilor, alte evenimente din Mitropolia Basarabiei.//Misionarul. martie 2009, Nr. 3(62) – P.2

Cuviosul Anatolie Tihai: Locuitorii Japoniei (versiune românească în premieră absolută)

Japonezii aparţin, după trăsăturile lor fizice, unui neam mongol, iar limba lor aparţine familiei turanice. Ei înşişi îşi spun, precum şi ţării lor, Nippon (Nitsi – soare şi hon – început, origine, răsărit; potrivit particularităţilor foneticii nipone ambele cuvinte formează prin compunere cuvântul Nippon), adică ţara Soarelui Răsare. Ei îşi mai spun Nihon, Yamato, Akitsushi Toyoashiwara etc. În limbile europenilor Nippon a devenit Iapan, Iapon, Япония, prin împrumutul din limba chinezilor care îi spun Yapan (chinezeşte – răsărit de soare).

Istoria Japoniei, în special cea antică, preistorică, nu este nici pe departe cercetată. Însă pe baza izvoarelor chineze  şi a altor date putem presupune cu suficientă certitudine că un neam dominant care, începând cu anul 660 î. H., a ieşit din Asia continentală de Nord-Est, a coborât către China, trecând prin Coreea, şi, în sfârşit, cu aproximativ 3000 de ani în urmă s-a transferat pe cea mai sudică insulă, Kiusiu. Mai întâi japonezii i-au cucerit pe aborigenii din insulele Kiusiu şi Sikoka.  După cum povestesc cărţile sfinte ale japonezilor (Kodziki şi Nihongi), în timpul când „strămoșii (lor) divini au pogorât din cer pe pământ (pământul Japoniei), ei l-au găsit populat cu oameni sălbatici”, care aveau o organizare tribală caracteristică popoarelor din timpurile patriarhale, care trăiau în aşezări conduse de propriile lor căpetenii. Acest popor, evident, sunt aynu de astăzi. Japonezii învingători au împins treptat

DE CE NU A DORIT CHIRTOACĂ OPRIREA VIOLENŢELOR?

Pe internet circulă de câtăva vreme înregistrarea unei convorbiri telefonice dintre primarul Dorin Chirtoacă şi viceprimarul Vladimir Coteţ din data de 7 aprilie 2009. Este mai mult decât probabil că această convorbire a fost interceptată de SIS.

Iată descifrarea fidelă a respectivei convorbiri, care arată că primarul Chirtoacă a fost la curent cu degenerarea manifestaţiei organizate de PLDM în acte de violenţă în masă şi nu a dorit oprirea acestora:

CHIRTOACĂ: Domnu Coteţ, cari-i situaţia acolo?

COTEŢ: În stradî?

CHIRTOACĂ: Daa!..

COTEŢ: Cam îi rău acolo…

CHIRTOACĂ: Şi-am înţeles c-au spart nişte geamuri, ce-o făcut ii?

Europarlamentare: Dreapta îşi consolidează poziţiile

Popularii europeni au obţinut din nou cele mai multe mandate în Parlamentul European

Sondajele de la ieşirea de la urne, citate de AFP, Euronews şi BBC, indică o victorie clară a dreptei la alegerile europarlamentare de duminică. Astfel, şi în următorii cinci ani, Partidul Popular European (PPE), din care fac care partidele creştin-democrate, conservatoare şi populare din ţările europene, va avea cele mai multe mandate în Parlamentul European. Amintim că singurul partid politic din Republica Moldova membru în PPE este Partidul Popular Creştin Democrat condus de Iurie Roşca.

Iată care sunt rezultatele preliminare ale alegerilor pentru Parlamentului European

Franţa – Uniunea pentru Mişcarea Populară, UMP, partidul preşedintelui Nicolas Sarkozy a câştigat alegerile europene în Franta cu 27%- 28,4% din voturi, în timp ce socialiştii din opoziţie au obţinut 16,4%-17,5% din voturi. Partidul de centru MoDem al lui Francois Bayrou a fost votat de 8,7%

PREOŢI BASARABENI: PĂRINTELE VLADIMIR BURJĂVEANU

Părintele Vladimir Burjăveanu (Burjacovschi) a fost preot al Mitropoliei Basarabiei şi publicist bisericesc. S-a născut la 23 mai 1891 în comuna Sănătăuca, judeţul Soroca. Absolveşte Seminarul Teologic din Chişinău (1912) şi Academia Teologică din Kiev (1919), în 1920 echivalându-şi diploma şi fiind declarat licenţiat al Facultăţii de Teologie din Bucureşti. A fost hirotonit preot în 1915 pe seama parohiei Balta, judeţul Ismail. Din 1920 a exercitat funcţia de protopop al circumscripţiei III Lăpuşna. A fost spiritual şi Profesor de religie la Seminarul Teologic din Chişinău, la liceul de fete “Janne d’Arc” şi la Şcoala spirituală de băieţi. În 1925 este ales de Adunarea Eparhială a Arhiepiscopiei Chişinăului drept consilier referent administrativ la secţia cultură, iar în 1939 — consilier referent administrativ la secţia administraţie bisericească. A condus peste zece ani azilul pentru bătrâni de ambe sexe “Sfântul Alexandru Nevski” din Chişinău. A înfiinţat la Facultatea de Teologie din Chişinău cercul misionar studenţesc “Mitropolitul Gurie”, organizând conferinţe antisectare. A iniţiat editarea revistei “Misionarul”. În martie 1944 se evacuează la Craiova, activând până 1 noiembrie 1946 în calitate de consilier referent. A fost încadrat ca preot în parohiile “Sfântul Vasile”, “Bradul Stoiciu”, “Parcul Călăraşi”, “Sfinţii Constantin şi Elena” din Bucureşti. Trece la cele veşnice în 1959. Este înmormântat în cimitirul Bellu din Bucureşti.

MAIDANEZII ATACĂ OAMENII

Victima câinilor vagabonzi a fost petrecută sâmbătă pe ultimul drum

Locuitorul capitalei, Victor Cogut, care a fost sfâşiat de maidanezi, a fost înmormântat ieri la cimitirul „Sfântul Lazăr” din municipiul Chişinău.

Un caz înspăimântător i-a cutremurat pe locuitorii de pe strada Băcioii Noi din sectorul Botanica al capitalei. Vecinul lor, Victor Cogut, a murit la 4 iunie curent după ce a fost muşcat de un câine vagabond. Comisarul sectorului Buiucani Pavel Voiu a declarat că bărbatul a fost găsit în staţia de autobuz de pe strada Munceşti din capitală. „Martorii susţin că persoana s-a făcut observată atunci când încerca să se apare de mai mulţi câini vagabonzi şi au încercat să-l ajute. Victima, fiind deja muşcată de câine, s-a deplasat la aproximativ 100 de metri de la locul producerii accidentului, dar până la urmă a decedat în stradă. Medici legişti susţin că persoana a murit din cauza că a pierdut mult sânge în urma muşcăturii câinelui”, a mai spus Pavel Voicu.

Comisarul sectorului Botanica susţine că, în general, cazurile în care oamenii sunt atacaţi de câini s-au intensificat în ultima perioadă. „Numai de la începutul anului curent, s-au înregistrat zece cazuri de atac al câinilor vagabonzi asupra oamenilor. Unii au fost chiar spitalizaţi”, a mai spus Pavel Voicu.

Vecina victimei, Elena Moraru, susţine că Victor Cogut nu era o persoană agresivă, nu consuma alcool şi avea relaţii bune cu toţi vecinii. „Câinii vagabonzi au devenit o problemă acută pentru noi, locuitorii capitalei. Dacă înainte erau întreprinse careva măsuri

PREOŢI BASARABENI: PĂRINTELE IOAN DAGHI

Părintele protoiereu mitrofor Ioan Daghi a fost primul secretar eparhial al Mitopoliei Basarabiei de după reactivarea acesteia în anul 1992.

S-a născut la 13 octombrie 1933 în comuna Olişcani, judeţul Orhei. A urmat cursurile şcolii primare şi ale celei medii în comuna natală, apoi a studiat la Seminarul Teologic din Odesa (1954-1958).

A fost preot paroh al bisericii din comuna Caragaş, Slobozia din partea transnistreană a Republicii Moldova (1958-1959), al Catedralei cu hramul “Adormirea Maicii Domnului” din oraşul transnistrean Balta (1959-1962), protopop de Balta (1959-1962), protopop de Cetatea Albă şi protopop de Ismail (1962-1976), paroh al bisericii cu hramul “Sfântul Ierarh Nicolae” din comuna Sireţi, Străşeni (1976-1996).

MAICA BENEDICTA BRAGA – O STAREŢĂ BASARABEANCĂ ÎN SUA

Maica Benedicta Braga este o călugăriţă româncă din Basarabia şi misionară ortodoxă în Statele Unite ale Americii. S-a născut la 9 martie 1919 în localitatea Condriţa din judeţul Lăpuşna, în familia lui Cosma şi a Mariei Braga, primind la botez numele de Versavia. Este soră cu părintele arhimandrit Roman Braga, de asemenea misionar ortodox în America.

Maica Benedicta

A intrat în mănăstire la vârsta de 8 ani. În 1940 se refugiază în interiorul Ţării, la sfânta mănăstire “Adormirea Maicii Domnului” de la Văratec, judeţul Neamţ. A îndurat prigoană din partea autorităţilor comuniste, fiind scoasă din mănăstire în urma decretului 410 din anul 1959. În 1977, cu încă două călugăriţe (Gabriella şi Apolinaria), la îndemnul şi chemarea maicii Alexandra (principesa Ileana, fiica regelui Ferdinand al României) emigrează în America, organizând la Ellwood City, statul Pennsylvania, o mănăstire ortodoxă de maici, numită Noul Văratec, cu hramul “Schimbarea la faţă”. Timp de 10 ani (1978-1987) a fost stareţa acestei mănăstiri.

Prietena sa, Academician Zoe Dumitrescu Buşulenga (maica Benedicta) avea să evoce acest moment astfel: “După câțiva ani, pe când îmi petreceam vacanţele la mănăstirea Văratec ca invitata a dragei mele prietene, Valeria Sadoveanu, în casa măicuței Benedicta Braga, vine un ordin cu totul surprinzător de la Patriarhia Româna. La cererea Maicii Alexandra, care ajunsese în Pennsylvania şi dorea sa întemeieze mica sa mănăstire, pe care a numit-o (ce coincidenta minunata!) Noul Văratec, Patriarhia a desemnat pe maica Benedicta Braga, una din cele mai distinse monahii ale Văratecului, posesoare a doua titluri universitare, specialistă în muzica psaltică, spre a-i fi de ajutor Maicii Alexandra. Şi măicuța noastră a plecat, însoțită de două ucenice, Apolinaria si Gabriela, îndurerată de a-şi părăsi chinovia, dar purtată şi de noua misiune duhovnicească ce o aştepta. Pe deasupra, avea să-şi întâlnească

PREOŢI BASARABENI: PĂRINTELE DIMITRIE BALAUR

Părintele iconom stravrofor Dimitrie Balaur s-a născut la 4 septembrie 1903 în comuna Răzeni, judeţul Lăpuşna.

Absolveşte Facultatea de Teologie  din Bucureşti (1928) şi Facultatea de Litere (1932).

Între 1928 şi 1937 este redactor la revista “Biserica Ortodoxă Română“.

Din 1937 până în 1944 este consilier cultural al Episcopiei Hotinului şi redactor  la revista  “Biserica Basarabeană“.

Între 1944 şi 1948 este spiritual la seminarul “Nifon Mitropolitul” din Bucureşti. În perioada 1948-1959 este preot la biserica Caşin de lângă Bucureşti.

Din 1959 până în 1964 este  deţinut politic în închisorile Jilava, Gherla şi Periprava.

Din 1964 până în 1991 slujeşte ca preot la bisericile “Răzoare”, “Sfânta Vineri” şi “Sfântul Nicoale” din Bucureşti.

S-a remarcat ca un valoros publicist bisericesc şi traducător. În 1991 a publicat traducerile româneşti ale cărţilor “Castitatea şi căsătoria” de Neviadovski  şi “Convorbiri cu tineretul” de Zenkovski.

Trece la cele  veşnice la 19 aprilie 1996 în Bucureşti.

DUMNEZEU SĂ-L IERTE PE ROBUL SĂU VICTOR COGUT

Acum cateva minute domnul Nicu Munteanu din Chişinău mi-a trimis următorul mesaj:

„Omul ucis de cainii lui Chirtoaca se numeste Victor Tudor Cogut, avea 57 de ani, locuia pe adresa strada Bacioiul Nou nr. 14/4, apartament 303. Inmormantarea lui va avea loc maine, sambata, la ora 14.00. Daca cineva poate ajuta aceasta familie indurerata, o poate face pe adresa aceasta.
Dumnezeu sa-l ierte si sa-l odihneasca in pace pe robul sau Victor!”

Subscriu apelului de ajutorare a familiei lui Victor Cogut şi îi îndemn pe toţi creştinii să fie alături de ea în greaua încercare.

Dumnezeu să-l ierte pe acest creştin nevinovat care a plătit cu viaţa pentru inactivitatea criminală a primarului. Dumnezeu să-l odihnească cu drepţi Lui!

CÂINII LUI CHIRTOACĂ

O statistică tristă ne revine în faţă zilele acestea, după ce un OM a fost ucis de câinii vagabonzi ai primarului Chirtoacă. Ce moarte stupidă! Faptul în sine li s-a părut tuturor atât de minor, încât nimeni nici nu a catadixit să afle numele OMULUI ucis de câinii lui Chirtoacă. Poate nu li s-a părut important, pentru că nu era vorba nici de mama şi nici de tatăl primarului, nici de soţia şi nici de copiii lui, ci, vezi Doamne!, de un paznic oarecare de la o amărâtă de agenţie

Câinii lui Chirtoacă omoară oameni

CEC ŞI ANTICIPATELE

Preşedintele Comisiei Electorale Centrale, Eugen Ştirbu (recomandat în funcţie de către partidul domnului Diacov), a pretins astăzi întro declaraţie pentru presă că alegerile parlamentare  anticipate nu ar putea avea loc în termen de 45 de zile din data decretului prezidenţial de dizolvare a actualului Parlament.

Înaltul funcţionar îşi sprijină punctul personal de vedere pe faptul că norma constituţională prevăzută de alineatul 3 al articolului 61 din Constituţie ar intra în coliziune juridică cu norma prevăzută de alineatul 3 al articolului 76 din Codul electoral.

Aşadar, să vedem ce spune norma constituţională: „Articolul 61 Alegerea Parlamentului. … (3) Alegerile deputaţilor în Parlament se desfăşoară în cel mult 3 luni de la expirarea

Anticipatele ar putea fi la 26 iulie

Aşadar, Parlamentul nu a putut alege astăzi Preşedintele.

În data de 10 iunie va fi instalat noul guvern vechi al Zinaidei Grecianîi.

Cu asta actuala legislatura, oficial a 17-a, dar de fapt a 6-a de la proclamarea Independenţei de stat, îşi încheie misiunea istorică.

Este de aşteptat ca Preşedintele Vladimir Voronin să semneze la 11 iunie decretul de dizolvare a Parlamentului.

Articolul 76, alineat (3) al Codului electoral prevede: „În cazul dizolvării Parlamentului, prin acelaşi decret al Preşedintelui Republicii Moldova, se stabileşte data alegerii noului Parlament. Alegerile anticipate vor avea loc în termen de cel mult 45 de zile de la data intrării în vigoare a decretului.”

Calculat termenul maxim de 45 de zile din perspectiva datei de 11 iunie, vedem că alegerile anticipate ar putea avea loc cel târziu în duminica de 26 iulie 2009, în plină vacanţă.

Fiind perioadă de vacanţă, iar Codul electoral menţinând obligativitatea

Scrisoarea Mitropolitului Basarabiei către Consiliul Europei

Înaltpreasfinţitul Petru Păduraru, Arhiepiscop al Chişinăului, Mitropolit al Basarabiei şi Exarh al Plaiurilor a adresat o nouă scrisoare, datată cu 1 iunie 2009, Serviciului de Executare a Hotărârilor CEDO din cadrul Direcţiei Generale pentru Drepturile Omului şi Chestiuni Juridice a Secretariatului General al Consiliului Europei.

Vă rog să vedeţi mai jos, în format pdf, versiunile engleză şi română ale scrisorii.

BOC to CM of CE

Versiunea Romana MB CMCE