Privatizare - 200 de mii în loc de 15 milioane

MINISTERUL AFACERILOR INTERNE

CENTRUL PENTRU COMBATEREA CORUPŢIEI ŞI CRIMELOR ECONOMICE

SERVICIUL DE INFORMAŢII ŞI SECURITATE

PROCURATURA GENERALĂ A REPUBLICII MOLDOVA

I N T E R P E L A R E

În conformitate cu legea privind Programul de stat de privatizare pentru anii 1995-1996, Societatea pe Acţiuni CIMENT a fost inclusă în lista obiectivelor supuse privatizării: 40% contra bonurilor patrimoniale, iar 60% scoase la concurs investiţional, contra mijloacelor financiare, la preţurile existente pe piaţa mondială. Timp de doi ani acţiunile statului în această întreprindere nu au fost vândute, iar SA CIMENT a ajuns în stare de insolvabilitate. La concursul de privatizare a întreprinderii au participat compania autohtonă ENERCOM SRL şi compania franceză FINARGE 26, firmă asociată LAFARGE. Ofertele celor două companii au fost:

1) ENERCOM - 15 milioane dolari SUA şi

2) FINARGE 26 - 10 milioane dolari SUA.

În septembrie 1998, Departamentul Privatizării şi Administrării Proprietăţii de Stat, condus de directorul Vladimir Filat, a semnat Contractul de vânzare-cumpărare la preţul de numai 200 000 de dolari SUA. Astfel, preţul de vânzare-cumpărare a pachetului de acţiuni către FINARGE 26 a fost diminuat esenţial, de circa 45 de ori, întrucât valoarea reală a pachetului vândut constituia 15 milioane dolari SUA, la cursul oficial al dolarului de 6 lei, la data semnării contractului.

Modul de privatizare, prin respingerea ofertei de 15 milioane de dolari SUA a companiei autohtone ENERCOM SRL, precum şi preţul de vânzare-cumpărare diminuat considerabil la 200 000 de dolari SUA, denotă un şir de grave încălcări comise în procesul de privatizare şi o posibilă cointeresare materială personală a conducerii Departamentului Privatizării şi Administrării Proprietăţii de Stat.

În februarie 2000, în scopul efectuării lucrărilor de minerit, compania franceză a procurat de la organele administraţiei publice locale din raionul Rezina un teren cu suprafaţa de 188,5 hectare, la preţul total de 5,7 milioane de lei, în situaţia în care, conform mecanismului de calcul stabilit prin Legea privind preţul normativ şi modul de vânzare-cumpărare a pământului, preţul respectivului teren constituia 113,5 milioane de lei, adică de 20 de ori mai mult decât s-a plătit în realitate.

Cer instituţiilor interpelate să verifice legalitatea şi corectitudinea celor două tranzacţii de vânzare-cumpărare, să stabilească gradul de responsabilitate a conducerii Departamentului Privatizării şi Administrării Proprietăţii de Stat şi a conducerii raionului Rezina în cazul acestor tranzacţii, indicând venitul ratat la bugetul de stat şi cel al raionului Rezina.

Vlad CUBREACOV

 

Istroromanii din Croatia ii multumesc deputalui basarabean Vlad Cubreacov

« Si totusi se poate! Este meritul Dlui. Vlad Cubreacov, deputat din Rep.Moldova, de-a fi pus problema istroromana la Adunarea parlamentara a Consiliului Europei (APCE), unde nici unul dintre mai numerosii deputati din dreapta Prutului, nu a avut inima ca sa o puna… », se arata in textul transmis de catre Emil Petru Ratiu, Presedintele Asociatiei culturale lu rumeri din Istrie „Andrei Glavina”, preluat in exclusivitate de Romanian Global News.
« Dl. Vlad Cubreacov, incununeaza astfel idealul celor mai constienti dintre Istroromani, inceput acum 120 de ani, inca de pe vremea Austro-Ungariei, exprimat prin petitiile adresate autoritatilor la 1887 pentru a avea scoala in limba lor, de catre Francisc Stroligo, si la 1888 de alti 47 de gospodari, capi de familie, din Susnievita. Acest ideal s-a implinit in 1921, prin deschiderea scolii „Imparatul Traian” la Valdarsa (Susnievita), dar a apus repede, ca o zi de primavara frumoasa, dar scurta, prin moartea apostolului Andrei Glavina in 1925 si prin nepasarea -atunci ca si acum- a guvernantilor de la Bucuresti.
A ramas insa comuna bilingva cu autoadministratie istroromana, Valdarsa, pana in 1943, cand ostilitatile celui de al doilea razboi mondial au ajuns in Istria, stingand orice scanteie de viata nationala a Istroromanilor. S-au asternut 50 de ani de uitare peste Istroromani, ca un lintoliu de moarte, pana la inceputul anilor 1990, cand un roman stabilit in Italia, a strans in jurul sau un grup de cativa italieni si istroromani si a inceput calatoriile in Istria, nu ca turist sau lingvist, ci interesat de continuitatea existentei fratilor sai in vatra lor strabuna. Aceste calatorii, incepute in 1990 -vezi descrierea lor in ziarul „Dreptatea” din 7 si 8 mai 1991- au fost premiza infiintarii in 1994 a „Asociatiei culturale istroromane Andrei Glavina” la Triest, al carei scop statutar a fost si este pastrarea identitatii etnice si lingvistice a Istroromanilor prin toate mijloacele legale la dispozitie.

 

Istro-românii trebuie salvaţi

Interviu cu deputatul PPCD, Vlad Cubreacov, membru al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei

- Domnule Cubreacov, aţi depus de curând la Strasbourg un proiect de Rezoluţie cu privire la istro-români. Ce ne puteţi spune despre acest proiect, care reprezintă o premieră absolută în istoria minorităţii istro-române?

- În calitatea mea de membru al Subcomisiei APCE pentru Minorităţi, am redactat şi depus la 17 aprilie proiectul de Rezoluţie privind situaţia culturală dificilă a minorităţii istro-române deosebit de ameninţate, iar la 21 aprilie 2008 acesta a fost înregistrat oficial, fiind difuzat, în limbile engleză şi franceză (La situation culturelle difficile de la minorité istro-roumaine particulièrement menacée/Difficult cultural situation of the Istro-Romanian minority particularly threatened), ca document al Consiliului Europei cu numărul Doc. 11595. Proiectul a fost semnat de 34 de deputaţi din 20 de state membre ale Consiliului. Semnatarii reprezintă toate cele 5 grupuri politice din sânul Adunării Parlamentare. Urmează ca proiectul să fie examinat de Biroul APCE, care va decide asupra sorţii lui de mai departe. Documentul este deja disponibil pe internet, pe pagina oficială a Consiliului Europei: http://assembly. coe.int. Scopul meu este ca acest proiect de rezoluţie să fie trimis Comisiei Juridice şi Drepturi ale Omului pentru desemnarea unui raportor. Până la următoarea parte a sesiunii APCE de la sfârşitul lunii iunie vom cunoaşte decizia Biroului.

 

Libertatea trebuie privită şi trăită în accepţia sensului creştin al termenului

Intrerviu pentru Ziarul Liber

Intervievat: Vlad Cubreacov

1. Domnule Cubreacov, cum aţi ajuns să fiţi vicepreşedinte al PPCD?

Cubreacov: Prin votul Congresului PPCD.

2. Ce înseamnă libertatea omului pentru dvoastră? Pentru că ziarul nostru se numeşte „Liber”, vrem să ştim ce înseamnă acest concept pentru dvoastră.

Cubreacov: Libertatea nu este doar un concept abstract, ci starea sau condiţia firească a fiecărui om. Libertatea este unul din darurile primite de fiecare dintre noi de la Dumnezeu. Depinde dacă o folosim responsabil sau abuzăm de ea. Putem vorbi de asemenea de libertatea popoarelor sau despre lipsa ei. Uneori libertatea poate fi relativă sau limitată, adică nedeplină. De multe ori pentru libertate trebuie să te baţi, deci să lupţi. Dumnezeu respectă necondiţionat libertatea fiecărei fiinţe umane şi a fiecărui popor, iar Duhul Său se opune oricărei împilări. Etimologic cuvântul provine din latină. Este interesant să observăm că geniul limbii române a creat din etimonul libertare, cuvântul iertare. Libertatea trebuie privită şi trăită în accepţia sensului creştin al termenului.

3. Ce aţi reuşit să realizaţi pînă acum, din dorinţele şi viziunile dvoastră politice?

Cubreacov: Sunt de 20 de ani membru al Partidului Popular Creştin Democrat şi biografia mea politică se identifică pe deplin cu istoria PPCD. Iar viziunea mea politică este una creştină, sprijinită pe valorile Evangheliei.

4. Care sunt acele valori de bază după care vă conduceţi în politică?

Cubreacov: Dreptatea, solidaritatea, curajul creştin, iubirea de fraţi, iar singurul criteriu de judecată - fapta.

5. Consideraţi că este bine, pentru un politician să studieze Biblia? De ce?

Cubreacov: Pentru orice om botezat „Cercetaţi scripturile” rămâne un îndemn şi o poruncă permanent valabile. De ce? Pentru că nici o altă carte scrisă de oameni nu poate cuprinde înţelesurile adânci şi înţelepciunea unei cărţi revelate de Duhul Adevărului, mângâietorul nostru. Biblia este un îndreptar de viaţă pentru orice om, nu numai pentru cei implicaţi în politică. Important este ca Scriptura să nu fie cercetată doar cerebral, exclusiv prin efortul minţii şi fără a filtra fiecare cuvânt prin inima noastră. Este cartea asupra căreia mă aplec în taină aproape în fiecare zi şi nu o fac din obligaţie sau angajament moral ori intelectual, ci dintr-o nevoie firească a omului care simpte şi acceptă cu recunoştinţă prezenţa Creatorului în lumea făcută de El.

6. Cine este mentorul dvoastră, sau persoana la care apelaţi după sfaturi?

Cubreacov: Preotul duhovnic, alţi părinţi şi fraţi creştini pe care ştiu că mă pot sprijini şi către care imi pot deschide inima oricând. Unul din „sfetnicii” mei este şi soţia.

7. Cum aţi făcut cunoştinţă cu soţia dvoastră, şi ce rol are ea în tot ceea ce faceţi?

Cubreacov: Ne-am cunoscut în anul 1982, la Universitate. Rolul soţiei este fast şi de cele mai multe ori determinant în activităţile mele publice.

8. Chiar în luna aceasta va avea loc parada (pride) homosexualilor, ce acţiuni va interprinde PPCD, faţă de acest eveniment? Şi care este poziţia dvoastră?

Cubreacov: Nu cred că PPCD ca entitate politică trebuie să intreprindă acţiuni aparte cu ocazia acestei întâmplări. Poziţia mea în această chestiune este una categorică. Am dreptul ca şi oricare alt om să mă opun acestui tip de prezentare publică ostentativă şi provocatoare a unor deprinderi şi practici pe care eu nu le accept şi nu li le recomand nimănui. Homosexualii merită mila creştinilor. Sper că cel puţin dreptul la sentimentul de milă nu ni se poate contesta de către cei care înţeleg epoca aceasta ca pe una a libertăţilor dezgolite de răspundere. Unde este milă nu este loc pentru ură.

9. În ce relaţii sunteţi cu liderii altor partide?

Cubreacov: Depinde de partid şi de om. Îi respect pe cei angajaţi sincer în activităţile politice şi mă dezgustă profitorii, nechemaţii, impostorii şi şmecherii de toate speciile şi culorile, iar din ăştia din urmă cu siguranţă nu ducem lipsă.

10. De ce credeţi că PPCD, este o soluţie pentru RM în 2009?

Cubreacov: Pentru că PPCD exprimă cu devoţiune şi curaj aspiraţiile, nevoiile şi aşteptările poporului nostru. În plus, PPCD, fiind pentru moment minoritar în Parlamentul de la Chişinău, este majoritat în Parlamentul comunitar de la Bruxelles, dată fiind apartenenţa PPCD la Partidul Popular European, familia democrat-creştină de pe continent.

Vă mulţumesc din inimă pentru receptivitate.

Interviu realizat de Ion Druţă

 

Situaţia culturală dificilă a minorităţii istro-române grav ameninţate

Situatia identitara a istro-romanilor (romanii din Croatia) va face subiectul unui proiect de rezolutie ce va fi depus joi 17 aprilie, la Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei. Proiectul este initiat, ca si cel privind romanii din Timoc, de catre europarlamentarul basarabean Vlad Cubreacov, transmite Romanian Global News.

Situaţia culturală dificilă a minorităţii istro-române grav ameninţate Proiect de rezoluţie

Constatând că minoritatea istro-română locuieşte în opt sate (Žejane/Jeiăni, Brdo/Bârda, Jesenovik/Sucodru, Nova Vas/Nosela, Kostracani/Costerceani, Šušnjevica/Şuşneviţă/Susgnevizza, Letaj şi Zankovci) din peninsula Istria (Croaţia), în nordul Mării Adriatice, în regiunea istorică Ciceria şi că această minoritate nu este recunoscută oficial de către Croaţia ;

Constantând de asemenea că după cel de al doilea Război mondial în regiunea Trieste din Italia s-a instalat o diasporă şi că mici comunităţi de origine istro-română locuiesc în Slovenia, în localităţile Golac şi Polijane din nordul regiunii istorice Ciceria ;

Amintind natura autohtonă a minorităţii istro-române pe teritorul pe care locuieşte istoric de secole ;

Notând că istro-româna, citată de UNESCO în Cartea Roşie a limbilor în pericol de stingere ca aflându-se «într-un serios pericol», este un dialect istoric românesc vorbit de o populaţie estimată între 500 şi 1500 de persoane care se autoidentifică prin endonimul Rumâni/Rumâri/Rumeri (Români) fiind numită de croaţi, sloveni şi italieni cu exonimul Ciribiri sau Cici, iar de lingvişti fiind numită Istro-români ;

Ţinând cont de faptul că între 1921 şi 1925 la Šušnjevica/Şuşneviţă a funcţionat şcoala «Împăratul Traian» cu predarea materiilor în dialectul istro-român şi în româna literară, şcoală înfiinţată de profesorul istro-român Andrei Glavina ;

Luând nonă de faptul că în ultimii ani Asociaţia istro-română «Andrei Glavina» publică la Trieste (Italia), pe spezele sale, revista „Scrisore către fraţ rumeri” (Scrisoare către fraţii români) ;

Observând cu satisfacţie că în primăvara anului 2000 a fost posibilă organizarea la Universitatea din Pola a primului Congres istro-român ;

Regretând că, nefiind recunoscuţi oficial ca minoritate, istro-românii nu beneficiază deloc de învăţământ public, de nici un fel de asistenţă religioasă şi nu dispun de nici un fel de presă scrisă sau audiovizuală în propria lor limbă ;

Îngrijorată de reducerea continua a numărului istro-românilor din cauza asimilării lor de către naţionalităţile înconjurătoare, fiind vorba de de o minoritate puternic ameninţată cu dispariţia ;

Apreciind că această situaţie îngrijorătoare şi chiar critică nu este conformă cu normele şi standardele Consiliului Europei ;

Luând în consideraţie obligaţiile statelor membre ale Consiliului Europei faţă de minorităţi, precum şi drepturile şi obligaţiile statelor înrudite faţă de minorităţile de peste hotare,

Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei,

Invită autorităţile Croaţiei să recunoască oficial minoritatea istro-română şi să-i garanteze acesteia respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale aşa cum sunt acestea inscrise în Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi mai cu seamă drepturile lingvistice, culturale şi religioase în următoarele domenii: a. învăţământul în limba maternă; b. serviciile religioase în limba maternă; c. ziare, reviste, emisiuni radio şi de televiziune în limba maternă; d. susţinerea asociaţialor culturale ale istro-românilor ;

Invită autorităţile României, ca stat înrudit, să conclucreze cu autorităţle Croaţiei în scopul luării urgente a oricăror măsuri necesare pentru păstrarea identităţii minorităţii istro-române grav ameninţate şi pentru susţinerea dialectului istro-român puţin răspândit ;

Invită autorităţile Croaţiei să pună în aplicare, prin mijloacele cele mai potrivite, următoarele măsuri:

1. adoptarea progresivă a limbii materne în educaţia copiilor (folosirea dialectului istro-român la nivel de vorbire în treapta preşcolară şi folosirea normei literare româneşti în învăţământul primar) ;
2. respectarea şi acordarea de ajutor public în favoarea utilizării locale a dialectului istro-român şi a limbii române literare, precum şi în favoarea folosirii lor curente în învăţământul mediu şi presa din localităţile respective, în măsura necesităţilor comunităţilor care le vorbesc ;
3. permisiunea de a oficia serviciile religioase în dialectul istro-român şi în standardul literar românesc în bisericile din saltele istro-române, astfel încât istro-românii să poată ţine cântările bisericeşti în limba lor maternă ;
4. organizarea unor forumuri internaţionale de dezbateri şi a unor seminare ale experţilor pentru studierea şi repertorierea cu grijă a particularităţilor dialectului şi culturii istro-române ;

Însărcinează comisia sa sesizată în fond să includă pe ordinea de zi a viitoarelor ei şedinţe chestiunea minorităţii istro-române aflate în pericol, să urmărească îndeaproape evoluţiile privind acestă minoritate şi să prezinte un Raport asupra chestiunii respective.

Semnat:

Vlad Cubreacov

=============================

Descarcă:

Motion for a resolution

Proiect de rezoluţie

 

Dialectul istro-român şi românii din Istria-Croaţia, în atenţia Consiliului Europei

La 12 martie curent Consiliul Europei a făcut public Raportul Comitetului de Experţi privind aplicarea de către Croaţia a Cartei europene a limbilor regionale şi minoritare. Într-o declaraţie dată în exclusivitate pentru Romanian Global News, Vlad Cubreacov, membru al Subcomisiei pentru minorităţi din cadrul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei a declarat :

«Carta europeană prevede un mecanism de control care permite evaluarea periodică a aplicării acesteia, în vederea prezentării de recomandări către statele semnatare privind ameliorarea legislaţiei, politicilor şi practicilor acestora în domeniul limbilor regionale sau minoritare. În capitolul 2. Evaluări privind aplicarea partiţor a II-a şi a III-a ale Cartei, Raportul se referă, în premieră absolută, la dialectul istro-român (subcapitolul 2.1.2, paragraful 48, Istro-româna). Astfel, Comitetul de Experţi subliniază: “Un şir de elemente probează prezenţa tradiţională în Istria a unei mici comunităţi de vorbitori ai unei limbi numite istro-română. Comitetul de Experţi doreşte să obţină informaţii asupra acestei limbi cu ocazia următorului raport periodic”. Croaţia a semnat Carta europeană a limbilor regionale şi minoritare şi a depus instrumentele de ratificare la 5 noiembrie 1997. Acest acord a intrat în vigoare pentru Croaţia la 1 martie 1998. În momentul ratificării Cartei, Croaţia s-a angajat să acorde protecţie pe teritoriul său doar unor limbi minoritare sau regionale, fiind vorba de italiană, sârbă, maghiară, cehă, slovacă, ruteană şi ucraineană. În afara protecţiei statului croat au rămas doar slovena şi istro-româna. Istro-românii, evaluaţi la circa 2000 de persoane, reprezintă o minoritate etnică ameninţată cu dispariţia. Organizaţia internaţională UNESCO a inclus dialectul istro-român în Cartea roşie a limbilor în pericol (UNESCO Red book on endangered languages), amintind că acest dialect istoric al limbii române este grav periclitat, neexistând administraţie, învăţământ, presă sau biserici în acest idiom”.

Romanian Global News

 

27 martie între Mitropolia Basarabiei şi CEDO

La 27 martie s-au împlinit 6 ani de când a devenit definitivă Hotărârea Curţii Europene a Drepturilor Omului în speţa „Mitropolia Basarabiei şi alţii versus Moldova”. Am tradus şi am publicat în ediţie română separată şi în ediţie franco-română această hotărâre a CEDO. Vă rog să găsiţi mai jos cele două Prefeţe la Hotărârea CEDO.

Prefaţă la prima ediţie a volumului „Mitropolia Basarabiei şi alţii vs. Moldova”
“Că drept este Domnul, iubeşte Dreptatea, iar faţa Lui spre cele Drepte priveşte”. Psalmul 10, versetul 7
Republica Moldova a debutat în justiţia naţională în anul 1998 prin dosarul pe care i l-a intentat Mitropolia Basarabiei, discriminată, persecutată cinic şi brutal, aruncată înafara cadrului legal. Procesul la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) de la Strasbourg fusese anticipat de un lung periplu în faţa instanţelor naţionale, acoperind ca timp mandatul a trei şefi de stat (Snegur, Lucinschi, Vironin) şi a şapte guverne (Sangheli I, Sangheli ll, Ciubuc l, Ciubuc ll, Sturza, Braghiş, Tarlev), la fel de ostile Mitropoliei Basarabiei. Deceniul negru (1992-2002)  al persecuţiilor de stat împotriva Mitropoliei Basarabiei a arătat esenţa ruso-imperială şi reflexele marxiste ale stăpânirilor criptocomuniste de la Chişinău. Ura nestăvilită a acestor stăpâniri a avut în anumite momente accente atât de sălbatice, încât s-a transformat în anticreştinism şi mizantropie de cea mai joasă speţă. Regretul nostru a fost cu atât mai mare de-a lungul acestui deceniu negru, cu cât Patriarhia soră Rusă a fost o şi mai nesăbuită persecutoare a creştinilor din Mitropolia Basarabiei, insistând să nu ne mai fie soră, ci mamă cu de-a sila, călcând în picioare bun simţ, adevăr istoric, canoane bisericeşti şi legi omeneşti.