Cotidian Naţional Nr.160 din 19 noiembrie 2007, Flux
Solicitat de Flux să comenteze această situaţie, deputatul creştin-democrat Vlad Cubreacov, reprezentant al Mitropoliei Basarabiei la CEDO, a afirmat: „Declaraţiile ostile făcute de episcopul Marchel Mihăiescu şi câţiva clerici apropiaţi acestuia nu reprezintă părerea marii majorităţi a creştinilor ortodocşi din Republica Moldova, care privesc cu calm şi înţelepciune evoluţiile din planul vieţii bisericeşti.
Aceste declaraţii cu vădită tentă politică, pregătite din timp şi votate „în unanimitate”, ca pe timpul colectivelor de muncă din perioada sovietică, sunt marcate de intoleranţă şi nu pot contribui la instalarea unei atmosfere de înţelegere creştină în Republica Moldova. Regretul nostru este cu atât mai mare, cu cât episcopul Marchel Mihăiescu a fost desemnat de Patriarhia Moscovei ca membru în delegaţia rusă pentru următoarea rundă a dialogului canonic româno-rus în problema jurisdicţiilor din Republica Moldova, rundă preconizată pentru data de 22 noiembrie, la Sofia, în Bulgaria. Mitropolia Basarabiei a fost reactivată canonic în condiţii de libertate în anul 1992 şi acest fapt a presupus, implicit, reactivarea tuturor episcopiilor sale istorice sufragane, ţinându-se cont de noile realităţi politice şi administrative, precum şi de legislaţia ţării noastre în materie de culte şi libertăţi religioase. Guvernul Republicii Moldova a înregistrat juridic, cu ani în urmă, toate cele patru eparhii componente ale Mitropoliei Basarabiei: Arhiepiscopia Chişinăului, Episcopia Basarabiei de Sud (fostă a Cetăţii Albe-Ismail), Episcopia de Bălţi (fostă a Hotinului) şi Episcopia Dubăsarilor şi a toată Transnistria (fosta Misiune Ortodoxă Română din Transnistria). Acum Patriarhia Română doar a luat act cu binecuvântare de situaţia de fapt şi de drept consfinţită oficial de autorităţile guvernamentale competente din Moldova. Pericolul, inventat de episcopul Marchel Mihăiescu, pe care l-ar prezenta episcopiile Mitropoliei Basarabiei la adresa Republicii Moldova este un fals.
După cum este fals că Patriarhia Moscovei şi Mitropolia Chişinăului ar fi un fel de garanţi spirituali ai statalităţii noastre. Dimpotrivă, Patriarhia Moscovei şi structurile sale locale sprijină şi încurajează separatismul transnistrean, ceea ce prezintă într-adevăr o ameninţare la adresa securităţii statului. Biserica Rusă ne vorbeşte de teritorii, care, chipurile, i-ar aparţine dintotdeauna şi pe veci, noi însă vorbim despre oameni şi mântuirea lor, despre drepturile, libertăţile şi responsabilităţile fiecărei persoane. Teritoriile ne interesează mai puţin, ba chiar deloc. Atitudinile de ostilitate manifestate la Bălţi sunt contraproductive. Nimeni nu va putea suprima Mitropolia Basarabiei niciodată. De aceea avem datoria şi răspunderea să găsim împreună o modalitate de convieţuire şi conslujire a celor două Mitropolii ortodoxe. În acest sens, modelul la care au ajuns în Estonia Patriarhiile Rusă şi cea de Constantinopol, ca urmare a unui dialog canonic frăţesc, mi se pare cel mai potrivit pentru situaţia din Republica Moldova. În 1999, Patriarhiile Română şi Rusă şi-au îndemnat mitropoliile din Republica Moldova să treacă „de la ură şi confruntare, la înţelegere şi conlucrare”. Sper ca acest îndemn să fie reluat şi dezvoltat cu ocazia apropiatei runde de dialog de la Sofia”.
Vlad CUBREACOV
