Discursul deputatului Vlad Cubreacov in plenul parlamentului, 30 decembrie 2005

Domnul Vlad Cubreacov:

 

Domnule Presedinte al Parlamentului,

Doamnelor si domnilor deputati,

 

Onorata asistenta,

In acest moment al balantelor primului an de activitate al Parlamentului nostru, este potrivit sa facem citeva aprecieri asupra modului in care corpul de deputati a raspuns necesitatilor si problemelor care stau in fata societatii noastre.

Este cazul sa ne amintim de la bun inceput ca, datorita principalelor forte politice din tara, in urma ultimei campanii pentru alegerile parlamentare a fost evitata provocarea unei crize politice de proportie.

Am demonstrat maturitate politica si simt al raspunderii fata de societate atunci cind am hotarit sa punem capat confruntarilor de alta data si sa determinam crearea unei atmosfere de stabilitate politica si cooperare in baza interesului national.

Parteneriatul politic intre putere si opozitie intemeiat pe Planul de actiuni “Uniunea Europeana – Republica Moldova” a constituit o surpriza apreciata de unii si, bineinteles, contestata de altii. Dincolo de orice speculatii, ceea ce conteaza intr-adevar, este faptul ca votul din 4 aprilie in sustinerea Presedintelui Voronin a fost insotit de enuntarea chiar de la aceasta tribuna a unor angajamente politice reciproce privind reforma, democratizarea, fortificarea institutiilor statului de drept si crearea unui cadru legislativ si a unor practici de respectare a drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului.

Deschiderea noului Parlament catre societate s-a manifestat din start prin decizia pe care am luat-o de a transmite sedintele noastre plenare in direct la posturile nationale de radio si televiziune. Transparenta forului nostru legiuitor le permite cetatenilor tarii sa urmareasca activitatea noastra si sa-si creeze opinii clare asupra contributiei fiecaruia dintre noi la depasirea problemelor cu care se confrunta societatea.

Perfectionarea legislatiei nationale privind puterea judecatoreasca, procesul electoral, activitatea Curtii de Conturi, controlul parlamentar asupra Serviciului de Informatii si Securitate constituie o dovada elocventa a capacitatii noastre de o cooperare eficienta si de ajustare a legislatiei noastre la standardele si practicile europene.

In urma acestor schimbari pozitive, a fost posibila crearea Adunarii Generale a Judecatorilor, de exemplu, ca for reprezentativ al breslei judecatoresti, iar dupa aceasta si alegerea unei noi componente a Consiliului Superior al Magistraturii si modificarea procedurii de numire si promovare a magistratilor.

Este cazul sa amintim ca Parlamentul a stabilit alegerea a 7 din cei 12 membri ai Consiliului Superior al Magistraturii in mod democratic prin vot secret de catre Adunarea Generala a Judecatorilor, alti doi membri fiind alesi de catre Parlament cu votul a 2/3, unul reprezentind majoritatea parlamentara si altul opozitia, plus alti trei membri din oficiu.

Cu eforturi comune am pus temelia juridica a independentei reale a puterii judecatoresti, iar anumite disfunctii si neimpliniri ale acestui sistem sint inerente si tin nu de imperfectiunea cadrului legislativ, ci de calitatea umana si profesionala a unora din reprezentantii acestei puteri. Codul electoral a cunoscut o serie de imbunatatiri care au decurs din recomandarile Consiliului Europei si ale Organizatiei pentru Securitate si Cooperare in Europa, ceea ce ofera cadrul necesar unei competitii electorale libere si corecte.

Amintim, in context, ca noii membri ai Comisiei Electorale Centrale au fost alesi de Parlamentul nostru pe principii noi astfel incit 5 membri din 9 sint propusi de opozitia parlamentara, iar 4 – de catre guvernare. Acesti demnitari au obtinut, pentru prima data, stabilitatea functiei si aceleasi imunitati de care dispun judecatorii, nici o autoritate publica nedispunind de dreptul de a le intrerupe mandatul in mod arbitrar.

Principala institutie abilitata cu verificarea modului de utilizare a finantelor publice – Curtea de Conturi, prin cele citeva zeci de completari la legea respectiva, a capatat noi garantii legale de a-si exercita functiile in mod eficient, fara nici un amestec din partea factorilor de decizie din stat.

Noua componenta a Curtii de Conturi, votata ieri de legislativ, a pus in aplicare si aceasta reforma, votata in unanimitate de Parlamentul nostru la 22 iulie. Pentru prima data in istoria acestei institutii, 4 membri au fost propusi de opozitie si 3 – de majoritatea parlamentara. La fel ca si in cazul membrilor Comisiei Electorale Centrale, membrii Curtii de Conturi se bucura de aceeasi stabilitate in functie, neputind fi demisi pina la expirarea mandatului de 5 ani.

In felul acesta, demnitarii chemati prin lege sa verifice modul de utilizare a banilor publici formati din impozitele si taxele achitate de fiecare cetatean, vor avea o independenta reala, iar societatea a cistigat garantii suplimentare a corectitudinii folosirii resurselor bugetare.

Deosebit de semnificativa este si reforma privind Serviciul de Informatii si Securitate. Propunerile crestin democratilor, acceptate de colegii din majoritate, au permis modificarea legii-cadru, serviciul in cauza pierzindu-si dreptul de a avea institutii de detentie preventiva si de a efectua ancheta penala, instituind totodata un control parlamentar eficient prin intermediul unei subcomisii speciale din care fac parte reprezentantii tuturor fractiunilor parlamentare, legea stabilind pentru prima data ca principiu obligatoriu conducerea acestei subcomisii de catre un deputat din opozitie.

Pentru prima data in istoria Republicii Moldova ca stat independent, Parlamentul nostru a reusit sa faca dovada unui consens politic intemeiat pe nevoia de a apara in comun interesele nationale ale tarii. Cele trei documente complementare, elaborate de comun acord de toate grupurile parlamentare si adoptate cu unanimitate de voturi la 10 iunie, precum si legea organica cu privire la principiile de reglementare a diferendului transnistrean reprezinta o platforma politico-juridica pentru toti factorii de decizie, angajati in procesul de restabilire a unitatii teritoriale si a ordinii constitutionale in zona de est a tarii noastre.

La ora actuala sint deja elaborate proiectele de legi care vizeaza reforma in domeniul audiovizualului si al procuraturii. Am inclus pe agenda noastra legislativa din anul 2006 si reforma in administratia publica locala care sa permita realizarea in practica a principiului autoguvernarii colectivitatilor locale.

Avem toata increderea ca activitatea in cadrul grupurilor de lucru, discutarea constructiva a tuturor elementelor acestor reforme si consultarea expertilor europeni in materie ne vor permite realizarea lor calitativa intr-un timp apropiat. Grupul parlamentar al Partidului Popular Crestin Democrat isi intelege rostul prezentei sale in Parlament prin contributia zilnica si concreta la schimbarile pozitive, care sa imbunatateasca la mod practic starea de lucruri din societate.

Starea de tranzitie indelungata, care a provocat atitea esecuri de ordin economic si social si a incetinit avansarea tarii noastre pe vectorul european, ne obliga sa acceleram ritmurile activitatii noastre, sa completam cit se poate de rapid lacunele legislative, sa ardem etapele ca sa putem recupera timpul pierdut.

Noul corp legiuitor reprezinta o noutate absoluta si prin imbratisarea de catre toate grupurile parlamentare a optiunii europene. In anul 2005, Republica Moldova a devenit un actor regional important, alaturi de Romania, Ucraina, Georgia si Statele Baltice. Aliantele regionale din cadrul G.U.A.M. si al recentei constituite comunitati a optiunii democratice vadesc maturitatea politicii externe a tarii noastre si marcheaza depasirea starii de autsaider international, in care Republica Moldova s-a aflat mai multi ani.

Prezenta Presedintelui Vladimir Voronin in compania presedintilor Traian Basescu, Victor Iuscenco, Mihail Saacasvili, Valdas Adamcus este nu doar una binevenita si simptomatica, ea este in egala masura in deplina concordanta cu interesele noastre nationale si cu ambitiile Republicii Moldova de a se integra in familia europeana.

Pentru atingerea acestui obiectiv strategic fiecare dintre noi, cei 101 deputati, trebuie sa-si asume obligatia unei munci concrete in vederea perfectionarii legislatiei institutiilor si a practicilor curente din statul nostru.

Avem nevoie de proiecte concrete, sintem datori sa ne onoram mandatul de deputat prin elaborari si initiative care sa aduca rezultate palpabile. Retorica si exercitiile verbale sterile sint contraproductive si nu aduc nici macar un spor de imagine celor care le practica.

Este necesar sa subliniem ca reforma politica si institutionala care deriva din angajamentele internationale ale statului nostru creeaza premise reale pentru dinamizarea cresterii economice, formarea unui climat investitional favorabil si rezolvarea problemelor de ordin social.

Dincolo de divergentele inerente privind modul de rezolvare a problemelor de ordin economic si social, dincolo de criticile pe care le-am adus guvernarii asupra politicii sale bugetare si agrare, nutrim speranta ca in anul 2006 puterea va arata o receptivitate mai mare fata de propunerile opozitiei, care vizeaza redresarea situatiei in aceste domenii.

Stimati colegi,

Bilantul anului parlamentar 2005 din punctul de vedere al Partidului Popular Crestin Democrat este unul categoric pozitiv. Profitind de ocazie, le adresam tuturor cetatenilor Republicii Moldova, dumneavoastra inclusiv, sincere felicitari cu prilejul sarbatorilor de iarna, dorindu-va tuturor la multi ani, sanatate si bucurii.

Va multumesc.

Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XVI-a

SESIUNEA a II-a ORDINARA – DECEMBRIE 2005

Sedinta din ziua de 30 decembrie 2005