Domnul Vlad Cubreacov:
Doamna Presedinte,
Stimati colegi,
Onorata asistenta,
Acest moment de bilant ne ofera prilejul sa trecem realist in revista activitatea noastra parlamentara din ultima sesiune, pentru a vedea ce anume ne ramine de facut pentru realizarea obiectivelor de reforma economica, politica, sociala, de integrare europeana si de promovare a interesului national al Republicii Moldova.
Intelegerea politica de cooperare, incheiata la inceputul acestei legislaturi intre liderii partidului de guvernamint si crestin democrati are efecte pozitive pentru societate si izvoraste din nevoia acuta de a apara in mod solidar interesele nationale ale Republicii Moldova, afectate grav de presiunile politice, militare si economice ale Rusiei, a carei conducere, din pacate, nu manifesta destula flexibilitate si respect in relatiile sale cu tara noastra.
Doresc sa subliniez consensul nostru exemplar in chestiunea diferendului transnistrean, pozitia solidara manifestata chiar ieri prin adoptarea declaratiei noastre in legatura cu intentia regimului ilegal de la Tiraspol de a organiza un pretins referendum de rupere din trupul tarii a teritoriului de rasarit al Moldovei. In acest moment de totalizate, ne face placere sa mentionam ca, din cele
10 propuneri, asupra carora am convenit in primavara anului trecut, noua sint deja, in mare parte, realizate.
Cind spun in mare, ma refer la faptul ca, in mod firesc, norma legislativa merge inaintea formarii unor practici si traditii euroconforme. Toate tarile din regiunea noastra au cunoscut in perioada de tranzitie aceleasi situatii in care norma legala in vigoare nu aducea schimbari imediate, dar anume pe fundamentul acestor constructii legislative se intemeiaza politicile noastre de fortificare si de eficientizare a institutiilor democratice ale statului de drept.
Se stie ca cel mai greu se schimba mentalitatile, iar Legislativul nostru nu are nici competenta si nici puterea de a inlocui integral resurse umane, uneori depasite din intregi domenii, bresle sau institutii. Amintim telegrafic faptul ca anume datorita cooperarii noastre a devenit posibila transmisiunea in direct a sedintelor plenare si publicarea stenogramelor pe pagina web a Parlamentului. S-a modificat legislatia electorala, cea care tine de Curea de Conturi si de puterea judecatoreasca. Toate aceste trei reforme fiind urmate de largirea competentelor si de schimbarea componentei nominale a Comisiei Electorale Centrale, a Curtii de Conturi si a Consiliului Superior al Magistraturii. In acelasi fel s-a modificat si legislatia privind Serviciul de Informatii si Securitate, ca si controlul parlamentar asupra acestuia.
Elaborarea migaloasa si deseori dificila a Codului audiovizualului s-a soldat in urma unor compromisuri rezonabile si a preluarii celor mai avansate modele europene cu adoptarea lui recenta in lectura finala. Urmeaza intrarea lui in vigoare si realizarea practica a reformei in domeniu. Seria de modificari operate in legislatia privind administratia publica locala se inscrie pe aceeasi linie de reforme enumerate, atit in cele zece propuneri formulate de noi, cit si in planul calendaristic adoptat de Parlament, noua puncte fiind indeplinite intr-o masura considerabila. Mai ramine sa ne concentram asupra Reformei Procuraturii si sa armonizam astfel si activitatea acestui organism cu normele si practicile europene.
Bineinteles, cimpul reformei este cu mult mai vast si avem obligatia sa o continuam pe toate planurile. Una dintre legile pe care, din pacate, nu am reusit sa o finalizam si sa o adoptam in aceasta sesiune este cea privind partidele si modul lor de finantare. Elementul principal de noutate al viitoarei legi urmeaza sa includa printre sursele de finantare a partidelor si subventiile de la bugetul de stat, echilibrate cu masuri proportionale de control.
In timp ce in politica externa si in domeniul promovarii reformelor politice si institutionale am reusit sa identificam in baza unui dialog, uneori dificil, formule consensuale in chestiunile privind reforma economica si bugetara, reprezentantii partidului de guvernamint au aratat mai putina receptivitate, fara a tine seama de opiniile colegilor din grupurile parlamentare de opozitie.
Deputatii Partidului Popular Crestin Democrat, asa cum cunoasteti, s-au manifestat activ in cadrul dezbaterilor pe marginea celei mai insemnate legi ale anului: Legea bugetului de stat. Am prezentat un sir de amendamente si propuneri concrete pentru imbunatatirea acestei legi. Am propus micsorarea cheltuielilor inutile si directionarea banilor catre oameni si comunitati concrete din tara. Dar Guvernul si majoritatea parlamentara au neglijat propunerile rezonabile cu caracter economic si financiar ale opozitiei crestin-democrate.
Astfel, au fost neglijate sute de localitati rurale care au trimis la Parlament solicitari concrete. Sa recunoastem ca daca problemele grave pe care le avem cu exportul produselor vitivinicole pe piata rusa nu pot fi reprosate Guvernului, ci factorilor de presiune externa, atunci lipsa unor politici coerente si flexibile de stimulare si de sustinere a producatorilor agricoli ii revine in totalitate puterii. Din pacate, insistentele sistematice ale grupului nostru parlamentar de a le asigura taranilor accesul la credite performante, de a le acorda scutiri si inlesniri fiscale, subventii la achizitionarea produselor petroliere, la procurarea semintelor si ingrasamintelor, precum si la achizitionarea produselor agricole, de a anula toate taxele vamale la importul de tehnica si utilaje agricole nu au fost auzite.
Stimati colegi,
Ar trebui sa ne fie rusine de oamenii simpli, cind aranjam cifrele in buget si ne ingaduim sa acordam zeci de milioane de lei pentru reparatia cladirilor oficiale sau a vilelor inaltilor demnitari in loc sa indreptam modestele resurse bugetare spre rezolvarea celor mai dureroase probleme de ordin social, cum ar fi asigurarea localitatilor rurale cu apa potabila, reparatia drumurilor sau gazificare.
Doresc sa ma refer si la lipsa de rezultate semnificative in combaterea eficienta a coruptiei in organele puterii de stat, in cele de ancheta si in justitie. Ar trebui sa ne concentram in toamna asupra reformei in organele Procuraturii si Ministerului de Interne. Ar fi bine sa exercitam mai eficient functia de control al Legislativului. In acest sens, consideram ca se impune nevoia constituirii unor comisii speciale si de ancheta pentru verificarea activitatii Procuraturii, in special, in cazurile legate de implicare unor fosti si actuali procurori in scandaluri de coruptie si in crearea unor retele de tip mafiot, care aduc atingere grava drepturilor omului, liberiei initiative economice, eficientei si prestigiului institutiilor statului de drept.
Ar fi potrivit sa-i acordam o atentie speciala si Ministerului de Interne. Tortura si tratamentul inuman sau degradant, pina la uciderea in batai, devin practici obisnuite in aceasta institutie ai carei angajati sint adesea nu oameni ai legii, ci adevarati criminali si asasini cu apucaturi sadice de temut. In astfel de cazuri, s-a vazut ca, din pacate, comisia parlamentara de profil nu reuseste intotdeauna sa aiba reactii promte si sa scoata la iveala abuzurile si nelegiuirile de acest fel.
Cu tot respectul pentru breasla judecatorilor, nu putem sa nu observam ca unii dintre acestia isi folosesc toga onorabila de infaptuitori ai dreptatii doar pentru a ascunde sub ea mita primita de la criminalii care scapa astfel de pedeapsa justitiei. Contribuabilul moldovean a obosit sa plateasca la Curtea Europeana a Drepturilor Omului bani din buzunarul sau pentru nelegiuirile politiei si coruptia din justitie.
De asemenea, scandalurile de implicare a unor conducatori si ofiteri ai Serviciului de Informatii si Securitate in afaceri murdare, devenite publice in ultima vreme, au scos in vileag faptul ca si in aceasta institutie fundamentala pentru imunitatea organismului nostru statal exista persoane care supravetuiesc tuturor guvernarilor si care se pare ca au grija mai mult de capatuiala personala decit de siguranta nationala si de indeplinirea onesta a obligatiunilor de serviciu. In acest context, apreciem ca pozitive remanierile initiate potrivit legii de seful statului in acest serviciu.
Ca deputati trebuie sa asiguram un cadru legislativ, o finantare si o dotare tehnica adecvata a Serviciului nostru special, dar si sa ne preocupam de calitatea, eficienta si patriotismul resurselor umane din cadrul acestei institutii.
Examinind nenumaratele plingeri ale cetatenilor vizind abuzurile, faradelegile, ne-am convins ca, in pofida schimbarilor partidelor la guvernare si a demnitarilor de prim rang, la nivelul mediu al institutiilor de stat s-au pastrat adevaratele retele constituite in perioada de dupa declararea independentei de stat a Republicii Moldova si pina in prezent.
Abilitatea acestor structuri paralele din interiorul institutiilor statului deseori permite sabotarea deciziilor adoptate la nivelul institutiilor centrale ale tarii: Presedintie, Parlament si Guvern si distorsionare a sensului reformelor. Anume catre acesti pseudospecialisti trebuie sa se indrepte atentia noastra ca leguitori, de la care omul simplu asteapta sa facem dreptate, stirpind coruptia si birocratia. Doar astfel vom putea reabilita imaginea institutiilor statului si capata increderea cetatenilor nostri.
Stimati colegi,
O chestiune dezbatuta mult si inflacarat la microfoanele Parlamentului in aceasta sesiune a fost cea a predarii cursului de istorie in scoala. Ne exprimam profunda parere de rau ca initiativa noastra, adresata colegilor de la guvernare de a aborda acest subiect sensibil cu tact, bunavointa si responsabilitate, nu a fost acceptata. S-a preferat promovarea pripita si lipsita de transparenta a unei versiuni inspirate din falsurile din perioada sovietica in detrimentul adevarului stiintific. Problema istoriei trebuie scoasa definitiv din dezbaterea politica si trecuta in albia unor studii si elaborari academice, fara patima ideologica.
Inca nu este tirziu sa ne concentram asupra deconflictualizarii acestui subiect, care a caracterizat de-a lungul anilor relatiile dintre putere si opozitie. Asa cum am manifestat spirit rezonabil, echilibru si raspundere in efortul nostru comun de democratizare a societatii si de integrare europeana, tot astfel avem datoria sa identificam o medie de aur si sa atingem consensul in interesul intregii societati, fara a pacatui in fata adevarului istoric. A sosit timpul ca intreaga noastra clasa politica sa manifeste maturitate si intelepciune intr-un efort comun de depasire a divergentelor ireconciliabile, care ne divizau in doua tabere beligerante pe motivul problematicii identitare.
Ne-am plasat in permanenta pe pozitii diametral opuse, militind pentru aceeasi identitate pe care o numim diferit. Istoria tragica a pamintului nostru a impus pecetea unor perceptii identitare diferite, care astazi, in sfirsit, trebuie reconciliate. Ca oameni responsabili si patrioti ai acestei tari trebuie sa invatam sa ne impacam unii cu altii. In lumea moderna, fiecare persoana umana are dreptul la autoindentificare, inclusiv dreptul de a-si asuma in libertate acea identitate care il exprima mai bine cultural, lingvistic si spiritual.
Stim cu totii ca dezbaterea identitara traseaza intre numele de moldovean si cel de roman o linie de divizare, aceasta privind deopotriva si numele limbii. Insa orice razboi se incheie mai devreme sau mai tirziu cu pace. Iar partile beligerante se asaza la masa de negocieri. Este momentul ca si noi sa depasim incrincenarile de alta data.
Aceasta confruntare nu trebuie sa urmareasca un deznodamint cu invingatori si invinsi. Intelept este sa cistige, in egala masura, fiecare dintre noi, si, mai ales, intreaga societate. Oricine dintre noi, indiferent daca imbratiseaza identitatea de moldovean sau de roman trebuie respectat deopotriva de ceilalti membri ai societatii, dar si sa se bucure de un tratament egal si nediscriminatoriu din partea statutului. Obiectiv, sintem una si aceeasi, dar subiectiv ne identificam diferit. Sintem cu totii cetateni ai Republicii Moldova si, in acest sens, sintem cu totii de mindri de numele nostru de moldoveni.
E timpul sa incetam polemicele inutile in chestiunea identitara si sa conciliem identitatea noastra politica cu cea etnica. In acceptia europeana moderna autoidentificarea este parte inalienabila a drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului.
Stimati colegi,
In incheiere, vreau sa-mi exprim convingerea ca sesiunea urmatoare va fi una cu mult mai productiva, pe masura asteptarilor alegatorilor nostri in problemele cele mai dureroase ale tarii.
Va multumesc.
Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XVI-a
SESIUNEA a III-a ORDINARA – IULIE 2006
Sedinta din ziua de 29 iulie 2006
