Dialectul istro-român şi românii din Istria-Croaţia, în atenţia Consiliului Europei

La 12 martie curent Consiliul Europei a făcut public Raportul Comitetului de Experţi privind aplicarea de către Croaţia a Cartei europene a limbilor regionale şi minoritare. Într-o declaraţie dată în exclusivitate pentru Romanian Global News, Vlad Cubreacov, membru al Subcomisiei pentru minorităţi din cadrul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei a declarat :

«Carta europeană prevede un mecanism de control care permite evaluarea periodică a aplicării acesteia, în vederea prezentării de recomandări către statele semnatare privind ameliorarea legislaţiei, politicilor şi practicilor acestora în domeniul limbilor regionale sau minoritare.

27 martie între Mitropolia Basarabiei şi CEDO

La 27 martie s-au împlinit 6 ani de când a devenit definitivă Hotărârea Curţii Europene a Drepturilor Omului în speţa „Mitropolia Basarabiei şi alţii versus Moldova”. Am tradus şi am publicat în ediţie română separată şi în ediţie franco-română această hotărâre a CEDO. Vă rog să găsiţi mai jos cele două Prefeţe la Hotărârea CEDO.

Prefaţă la prima ediţie a volumului „Mitropolia Basarabiei şi alţii vs. Moldova”
“Că drept este Domnul, iubeşte Dreptatea, iar faţa Lui spre cele Drepte priveşte”. Psalmul 10, versetul 7
Republica Moldova a debutat în justiţia naţională în anul 1998 prin dosarul pe care i l-a intentat Mitropolia Basarabiei, discriminată, persecutată cinic şi brutal, aruncată înafara cadrului legal. Procesul la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) de la Strasbourg fusese anticipat de un lung periplu în faţa instanţelor naţionale, acoperind ca timp mandatul a trei şefi de stat (Snegur, Lucinschi, Vironin) şi a şapte guverne (Sangheli I, Sangheli ll, Ciubuc l, Ciubuc ll, Sturza, Braghiş, Tarlev), la fel de ostile Mitropoliei Basarabiei. Deceniul negru (1992-2002)  al persecuţiilor de stat împotriva Mitropoliei Basarabiei a arătat esenţa ruso-imperială şi reflexele marxiste ale stăpânirilor criptocomuniste de la Chişinău. Ura nestăvilită a acestor stăpâniri a avut în anumite momente accente atât de sălbatice, încât s-a transformat în anticreştinism şi mizantropie de cea mai joasă speţă. Regretul nostru a fost cu atât mai mare de-a lungul acestui deceniu negru, cu cât Patriarhia soră Rusă a fost o şi mai nesăbuită persecutoare a creştinilor din Mitropolia Basarabiei, insistând să nu ne mai fie soră, ci mamă cu de-a sila, călcând în picioare bun simţ, adevăr istoric, canoane bisericeşti şi legi omeneşti.