Cine stă în spatele PRO TV?

Declaraţia grupului parlamentar al PPCD

Stimaţi colegi, onorată asistenţă,
Acum o săptămână grupul parlamentar al PPCD a făcut o interpelare care viza postul de televiziune PRO TV.
Interesul nostru faţă de PRO TV a fost determinat de politica editorială tendenţioasă şi deseori provocatoare pe care o promovează această structură de presă. Întrebarea noastră viza în mod special un aspect fundamental în cazul dat, şi anume:
CINE ESTE ADEVĂRATUL STĂPÂN AL PRO TV? Altfel zis, CINE ESTE ACŢIONARUL MAJORITAR, PROPRIETARUL ACESTEI TELEVIZIUNI? Amintim că PRO TV are 84, 36% de acţiuni ascunse în spatele unei firme off-shore din Cipru. Am observat, însă, cum întregul scandal inspirat de respectiva instituţie media pe parcursul săptămânii care s-a scurs, cu autovictimizarea PRO TV, autoproclamat independent şi echidistant, caută să abată atenţia opiniei publice de la esenţa problemei:
CINE E STĂPÂNUL DIN STRĂINĂTATE AL PRO TV?

Punctul de vedere al Fracţiunii PPCD asupra proiectului Legii Bugetului

Proiectul Bugetului de stat pe anul 2009
Punctul de vedere al Fracţiunii PPCD
30 octombrie 2008

Domnule Preşedinte,
Doamnelor şi domnilor deputaţi,
Onorată asistenţă,

La o analiza comparativă şi cât se poate de obiectivă, proiectul Legii bugetului de stat pentru anul 2009, sub aspectul cifrelor de bază, dar şi al structurii de venituri şi cheltuieli, se prezintă mult mai reuşit decât bugetele anterioare. Proiectul prezintă la toţi parametrii creşteri şi îmbunătăţiri inclusiv în raport cu bugetul pe anul curent, 2008. Bineînţeles că acest proiect de buget nu este unul perfect, ca orice lucru făcut de mâna omului. Proiectul principalei legi a anului poate şi trebuie îmbunătăţit ca urmare a dezbaterii noastre parlamentare.

6 dosare penale în urma Cărţii verzi a corupţiei

Astăzi  Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova mi-a pus la dispoziţie răspunsul la una din interpelările privind faptele grave de corupţie cuprinse în volumul “Vladimir Filat, un gangster al tranziţiei care a prădat ţara”. Consider necesar să fac cunoscut publicului larg răspunsul oficial prezentat de MAI. Vă rog să găsiţi acest răspuns mai jos.

Domnului Vlad CUBREACOV
Deputat în Parlamentul Republicii Moldova

Stimate domnule deputat,

Ministerul Afacerilor Interne a examinat sesizarea privind verificarea faptelor expuse în cărţile lansate recent de către Partidul Popular Creştin Democrat din Moldova referitor la faptele grave de corupţie, comise de foştii şi actualii înalţi demnitari de stat din Republica Moldova şi Vă comunică următoarele.
În cadrul măsurilor întreprinse pe faptele descrise în volumul 1 al cărţii PPCD CONTRA CORUPŢIEI, “VLADIMIR FILAT un gangster al tranziţiei care a prădat ţara” s-a stabilit, că Procuratura Generală şi CCCEC exercită urmărirea penală pe următoarele cauze penale:

Vlad Cubreacov a discutat problema istro-romanilor la Chisinau, cu oficiali croati

Problema istro-romanilor a facut obiectul discutiilor din data de 27 octombrie, in cadrul unei intalniri a deputatului Vlad Cubreacov cu domnul Ivica Mastruko, ambasador extraordinar si plenipotentiar al Croatiei in Basarabia, cu resedinta la Bucuresti, si cu domnul Neven Mimica, vicepresedinte al Parlamentrului Croatiei si presedinte al Comisiei pentru integrare europeana a Legislativului de la Zagreb, aflati in vizita oficiala la Chisinau, transmite Romanian Global News. Deputatul basarabean le-a inmanat celor doi oficiali croati proiectul de Rezolutie cu privire la situatia culturala dificila a minoritatii istro-romane grav amenintate (Documentul nr. 11595 al Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei).

Blocurile preelectorale. Mai degrabă o excepţie în Europa, decât o regulă

Ultimele modificări aduse Codului Electoral al Republicii Moldova au stârnit un val de critici şi comentarii alarmiste din partea bocitoarelor de serviciu de la Chişinău. Obiectul acestor critici este, între altele, lipsa reglementărilor privind blocurile preelectorale. Iubitorii de blocuri invocă invariabil o presupusă „normă europeană” care ar fi fost încălcată. De dragul adevărului trebuie să arătăm că din cele 47 de state membre ale Consiliului Europei, în 43 nu există în legislaţia electorală absolut nici un fel de reglementări privind blocurile sau alianţele preelectorale, iar în altele blocurile preelectorale sunt de-a dreptul interzise în modul cel mai expres cu putinţă. Cele 4 excepţii le constituie trei state ex-comuniste: Bulgaria, Polonia şi România, precum şi Italia, o ţară care şi-a atras faima de a fi marcată, de-a lungul întregii perioade postbelice, de instabilitate politică. În aceste ţări însă blocurile şi alianţele preelectorale sunt totuşi înzestrate cu personalitate juridică în urma unor hotărâri judecătoreşti, adică sunt un fel de subiecţi electorali egali cu partidele. În aceste 4 excepţii blocurile electorale îşi pot înceta activitatea de asemenea doar în temeiul unor hotărâri judecătoreşti. În Republica Moldova, până la modificarea Codului Electoral, blocurile puteau fi create şi desfiinţate fără decizie judecătoreasă şi nu au fost niciodată persoane juridice, egale cu partidele politice. În acest sens, cazul Republicii Moldova s-a prezentat în ultimii 14 ani ca unul singular în Europa celor 47. Cred că Parlamentul a procedat corect atunci când a modificat Codul Electoral, excluzând posibilitatea creării de blocuri preelectorale, aliniind norma internă la normele şi practicile notorii din state ca Germania, Franţa, Marea Britanie, sau – de ce nu? – din statele baltice. Ar fi de amintit în context că în unul din statele extraeuropene cum este China există 7 partide, dar toate formează un sigur bloc preelectoral şi postelectoral în funte cu Partidul Comunist Chinez. Fiţi de acord că modelul chinez al blocurilor politice nu poate fi deloc atractiv pentru noi. Cred că merită să discutăm cu o altă ocazie şi despre un al subiect controversat, cel al pragului electoral.

Îşi va păstra Republica Moldova, după alegerile parlamentare din 2009, statul de neutralitate?

Depinde în cea mai mare măsură de rezultatele alegerilor parlamentare şi de faptul dacă va fi posibilă crearea unei majorităţi constituţionale de 67 de deputaţi. Iată, deci, un obiectiv concret pentru clasa politică de la noi. Vorbind strict tehnic, potrivt articolelor 141, 142 şi 143 din Constituţie, revizuirea textului actual privind neutralitatea permanentă a statului poate fi operată cu votul a 2/3 din deputaţi, timp de 6 luni din momentul prezentării iniţiativei, sub rezerva rezultatelor pozitive ale unui referendum naţional. Iniţiativa poate fi depusă fie de cel puţin 200 000 de cetăţeni cu drept de vot, fie de guvern, fie de cel puţin o treime de deputaţi, adică 34 de membri ai corpului legiuitor. Este obligatorie şi existenţa unui aviz al Curţii Constituţionale adoptat cu votul a cel puţin 4 judecători din 6. Dacă, de la prezentarea iniţiativei cu privire la modificarea Constituţiei, Parlamentul adoptă timp de un an legea constituţională corespunzătoare, propunerea de revizuire se consideră nulă.

Avem nevoie de poduri peste Prut

Puţină lume cunoaşte că Republica Moldova, situată între râurile Nistru şi Prut, are 19 poduri pe Nistru şi doar 7 pe Prut (Giurgiuleşti-Galaţi, Cahul-Oancea, Cantemir-Fălciu, Leuşeni-Albiţa, Ungheni-Nicolina, Sculeni-Sculeni, Costeşti-Stânca). Al optulea, reconstruit acum patru ani cu mijloace europene în valoare de 11 milioane de Euro din fondurile PHARE (3 milioane de Euro) şi TACIS (8 milioane de Euro) în dreptul localităţilor Lipcani-Rădăuţi Prut, nu este funcţional. Până la anexarea Basarabiei de către URSS în 1940 pe Prut existau 21 de poduri. Autorităţile locale ale oraşului şi raionului Leova au lansat cu cinci ani în urmă iniţiativa reconstruirii podului peste Prut în dreptul localităţilor Leova-Bumbăta. O altă iniţiativă, mai veche, datează din 2002 şi aparţine consiliului judeţean Lăpuşna. Un proiect în acest sens a fost prezentat spre examinare în cadrul Programului Operaţional Comun România-Moldova-Ucraina 2007-2013, bneficiind de expertiza GTZ (Germania). În acest moment proiectul este inclus în baza de date a Secretariatului Tehnic pentru Problemele de Vecinătate şi, potrivit asigurărilor guvernului Republicii Moldova, urma a fi propus spre finanţare odată cu lansarea licitaţiei oficiale în cadrul Programului Operaţional Comun România-Moldova-Ucraina 2007-2013 preconizată pentru toamna anului 2008. Aşa cum am intrat deja în ultima decadă a lunii octombrie, iar proiectul nu a fost încă propus spre finanţare, suntem în drept să ne întrebăm dacă se mai doreşte sau nu reconstruirea podului de la Leova-Bumbăta distrus în 1940? O altă întrebare legitimă care se impune este când va fi totuşi inaugurat podul de la Lipcani-Rădăuţi Prut care a costat Uniunea Europeană tocmai 11 milioane de Euro?

Acum un an la APCE

Acum un an, mai exact la 2 octombrie 2007, Republica Moldova a fost audiată în cadrul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei. Am intervenit în sesiune plenară. Constat că cele spuse acum 12 luni au rămas de actualitate. Găsiţi mai jos textul original francez al acelei intervenţii.
M. CUBREACOV (Moldova). – Je tiens tout d’abord à féliciter et à remercier les rapporteurs pour leur travail. Les documents que nous examinons représentent une contribution importante de notre Assemblée au développement de la démocratie dans mon pays, la Moldova.

Vlah înseamnă Român, după cum Deutch, Tedesco, Neamţ, Allemand înseamnă German

Domnule preşedinte, stimaţii mei colegi, ca autor al proiectului de Rezoluţie intitulat „Violarea drepturilor omului în cazul minorităţii naţionale române din Serbia”, din 17 octombrie 2005, m-am interesat îndeaproape de situaţia acestei minorităţi autohtone care locuieşte în 154 de comune române şi 48 de comune mixte între Dunăre, Timoc şi Morava din Serbia orientală. Subliniez din capul locului că iniţiativa mea se referea strict la minoritatea română din Serbia, după cum rezultă şi din titlul cât se poate de clar al excelentului raport pregătit de dl Jürgen Herrmann.

În apărerea drepturilor românilor din Timoc

Clik pentru a mari imaginea

- Monsieur le président, mes chers collègues, en tant qu’auteur du projet de résolution intitulé Violation des droits de l’homme de la minorité nationale roumaine en Serbie, du 17 octobre 2005, je me suis penché sur la situation de cette minorité autochtone habitant 154 communes roumaines et 48 communes mixtes entre le Danube, le Timoc et la Morava, en Serbie orientale. J’indique d’emblée que mon initiative ne concerne que la minorité roumaine de Serbie, conformément à l’intitulé très clair de l’excellent rapport de M. Jürgen Herrmann.

Rezoluţia APCE cu privire la situaţia minorităţilor naţionale din Voievodina şi a minorităţii etnice române din Serbia

Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei
________________________________________

Situaţia minorităţilor naţionale din Voievodina şi a minorităţii etnice române din Serbia

Rezoluţia 1632 (2008)[1]

1.       Adunarea parlamentară ia notă că societăţile europene de astăzi sunt în esenţa lor multiculturale şi multietnice.