Sondajele de la ieşirea de la urne, citate de AFP, Euronews şi BBC, indică o victorie clară a dreptei la alegerile europarlamentare de duminică. Astfel, şi în următorii cinci ani, Partidul Popular European (PPE), din care fac care partidele creştin-democrate, conservatoare şi populare din ţările europene, va avea cele mai multe mandate în Parlamentul European. Amintim că singurul partid politic din Republica Moldova membru în PPE este Partidul Popular Creştin Democrat condus de Iurie Roşca.
Iată care sunt rezultatele preliminare ale alegerilor pentru Parlamentului European
Franţa – Uniunea pentru Mişcarea Populară, UMP, partidul preşedintelui Nicolas Sarkozy a câştigat alegerile europene în Franta cu 27%- 28,4% din voturi, în timp ce socialiştii din opoziţie au obţinut 16,4%-17,5% din voturi. Partidul de centru MoDem al lui Francois Bayrou a fost votat de 8,7% dintre francezi şi se află pe locul trei, în urma listei Europa-Ecologie, condusă de Daniel Cohn-Bendit, care a obţinut între 14,8% si 15,4% din voturi.
Germania – Conservatorii cancelarului german Angela Merkel sunt pe primul loc, cu 38-38,5% din voturi, cu mult înaintea social-democraţilor din SPD, care au înregistrat cel mai prost rezultat al lor, cu 21-21,5% din voturi (potrivit AFP) şi 20,9% (potrivit Euronews). Verzii obţin 12-12,3% din voturi, în timp ce liberalii din FDP au realizat o performanţă cu 10,3% -10,9% din voturi.
Marea Britanie – Conservatorii britanici au obţinut 27% din voturi, urmaţi de partidul anti-UE Ukip, cu 17%. Laburiştii premierului Gordon Brown s-au clasat pe locul trei, cu 16% din voturi, o scădere de 7% faţă de ultimele alegeri europene, potrivit unor estimări BBC. Liberal-democraţii au obţinut 14% din voturi, Verzii 9%, iar BNP, formaţiune de extremă dreaptă, 6%.
Italia – Silvio Berlusconi şi Il Popolo della Liberta al său au câştigat categoric alegerile, obţinând între 39 şi 43 % din voturi, faţă de 27-31% pentru principalul partid de stânga, Partito Democratico. Aliat al lui Berlusconi, partidul antieuropean şi antiimigraţie, Liga Nordului, a obţinut 6,5-10,5% din voturi.
Spania – Dreapta, Partidul Popular, i-a învins pe socialiştii aflaţi la putere în Spania, cu 43% voturi faţă de 40,5%. Coaliţia pentru Europa, CEU care regrupează diverse partide naţionaliste de dreapta, mai ales catalane din CiU şi basce din PNV, se afla pe locul trei, cu 5% din voturi, iar coaliţia ecolo-comunistă IU a obţinut 3,6% din voturi. Ultima formaţiune politică ce obţine mandate în PE este EDP, o coaliţie de partide naţionaliste de stânga, mai ales catalane şi basce, cu 2,5% din voturi.
Portugalia – Partidul Socialist al premierului portughez Jose Socrates este aproape la egalitate cu Partidul Social-Democrat, PSD, de dreapta, care are totuşi un uşor avans. PS a obţinut între 28 şi 33% din voturi, faţă de 29-34% pentru PSD.
Finlanda – Partidul conservator Coaliţia Naţională a obţinut 21,9% din voturi, iar aliatul său la putere, Partidul de Centru, a obţinut 21% dintre voturi. Marele câştigător al acestor alegeri este partidul naţionalist şi eurosceptic, Adevăraţii Finlandezi, care a obţinut 10% din voturi, faţă de 0,5% la precedentele alegeri europene din 2004. Social-democraţii au obţinut şi ei două locuri, la fel ca ecologiştii.
Danemarca – Social-democraţii danezi, din opoziţie, s-au clasat pe primul loc, cu 21,8% din voturi, iar liberalii, la putere acum, au obţinut 20,8%. Aliaţii proconservatori din coaliţia bipartită au obţinut 12,5% din voturi, în timp ce Partidul Poporului danez, PPD, de extremă-dreaptă, a câştigat două locuri cu 14,4% din voturi. Îşi mai trimit membri în PE Partidul socialist al poporului, de opoziţie, care a obţinut 16,1% din voturi şi Mişcarea Populară anti-UE, 6,9% din voturi.
Slovenia – Partidul social-democrat SD al premierului Borut Pahor a obţinut 18,22% dintre voturi şi a fost devansat de opoziţia de centru-dreapta, partidul democrat SDS care a reprezentat opţiunea a 26,46% dintre sloveni. Partidul de centru-dreapta Nova Slovenija, nereprezentat în parlamentul sloven, a obţinut un mandat la Strasbourg, în urma votului a 14,71% dintre alegători. Partidul liberal-democrat LDS, membru al coaliţiei guvernamentale, şi Zares, liberal, sunt creditaţi cu 11,91%, respectiv 11,26% din voturi şi vor trimite câte un eurodeputat în PE.
Suedia – Partidul piraţilor a obţinut 7,4% din voturi şi va intra în PE, în timp ce opoziţia social-democrată a obţinut cele mai multe voturi ale suedezilor, 25,1%, urmaţi de Moderatii, partidul de centru-dreapta aflat la putere, cu 18,5%. Partidul ecologist a progresat, obţinând 11,5% din voturi, în detrimentul Partidului de Stânga, care a acumulat 5,7%.
Ungaria – Opoziţia de dreapta, partidul Fidesz, s-a clasat pe primul loc cu 67% din voturi, obţinând o victorie zdrobitoare asupra socialiştilor aflaţi la putere, MSZP, care au fost votaţi de doar 19% dintre unguri. Extrema-dreaptă, Jobbik, a înregistrat un rezultat bun, de 8%.
Grecia – Opoziţia socialistă este pe primul loc, Pasok obţinând între 36 şi 39,5% dintre voturi, în faţa partidului conservator Noua Democraţie, ND, al premierului Costas Karamanlis, votat de 30-33% dintre greci. Partidul comunist KKE se menţine, cu 8-10% din voturi, iar locul patru este disputat între extrema-dreaptă Laos, cu 5,3-7% din voturi, şi stânga radicala Syriza, creditată cu 4,3-7,2%.
Austria – Partidul conservator ÖVP a câştigat alegerile cu 30,2% din voturi, urmat de social-democraţii cancelarului Werner Faymann, SPÖ, cu 23,9% din voturi. Pe a treia poziţie se află euroscepticul Hans-Peter Martin (17,9%). Extrema-dreaptă este în scădere, FPO este creditată cu 12.8%, iar BZÖ, înfiinţată în 2005 după o sciziune cu FPÖ, cu 4,7% şi nu va obţine niciun mandat în PE. Ecologiştii, Die Grünen, sunt şi ei, cu 9,2% din voturi.
Polonia – Platforma civică (PO), liberalii aflaţi la putere, a câştigat alegerile europene cu 45,3% din voturi. Partidul conservator Lege şi Justiţie, PiS, al fraţilor Kaczynski, s-a clasat pe locul doi, cu 29,5% din voturi, în faţa coaliţiei Alianţa de stângă democratică şi Uniunii muncii cu 12% din voturi şi Partidul fermierilor, PSL, aflat la putere cu PO, cu 7,9%.
Letonia – Uniunea Civică, formaţiune de dreapta fondată în 2008 de fostul comisar european Sandra Kalniete şi aflată la guvernare, a câştigat alegerile cu 24.23% din voturi, în timp ce opoziţia de stânga, Centrul Armonia, coaliţie de partide, reprezentând mai ales minoritatea rusă, a obţinut 19,53% din voturi. Primul partid al Letoniei/Calea letonă obţine 12%, iar partidul naţionalist Uniunea pentru Patrie şi Libertate, membră a coaliţiei la putere, a obţinut 7,46%. Noua Eră, formaţiunea politică a premierului Valdis Dombrovskis, a obţinut 6,66%.
Bulgaria – Partidul de dreapta GERB al primarului Sofiei, Boiko Borissov, a câştigat alegerile europene, obţinând între 25,5% şi 26,5% din voturi. Socialiştii premierului Serghei Stanisev, au obţinut doar între 19,5 şi 20% din voturi. Două formaţiuni liberale aparţinând guvernului trimit şi ele reprezentanţi în PE: Mişcarea pentru drepturi şi libertăţi a minorităţii turce a obţinut 13-14,1% din voturi, iar Mişcarea naţională pentru stabilitate şi progres a fostului rege Simeon 6,6-7,3%. Ataka, partidul naţionalist obţine între 10,3% si 12% din voturi (două mandate), în timp ce Coaliţia Albastră conservatoare a obţinut între 7,7 şi 8,4% din voturi (2 locuri).
Cipru – Partidul comunist Akel al preşedintelui Demetris Christofias (34,9%) a fost devansat de partidul de opoziţie de dreapta Disy, care a câştigat alegerile cu 35,65% din voturi. Partidul de centru Diko (12,28%) şi socialiştii din Edek (9,85%) îşi împart cele două locuri ramase.
Lituania – Partidul Conservator al premierului Andrius Kubilius a câştigat cu 26% din voturi, urmat de social-democraţi, cu 18,99% din voturi şi trei mandate. Partidul populist Ordine şi Justiţie obţine 12,55% , deci două mandate, şi este urmat de partidul de centru Partidul muncii, care are 9,26%. Partidul polonez obţine un loc, cu 8,01% din voturi, iar Uniunea Liberalilor obţine 7,14% din voturi (un mandat).
Luxemburg – Partidul de centru-dreapta al premierului luxemburghez în exerciţiu Jean-Claude Junker, a câştigat alegerile legislative. Partidul Creştin-Democrat (CSV) a câştigat 31,39% din voturi, potrivit Euronews. Partenerul său de coaliţie, partidul socialist LSAP al lui Jean Asselbord, câştigă 19.01% din voturi. La rândul lor, liberalii din DP obţin doar 19,27 %. Ultima formaţiune care va trimite membri în PE este dreapta populistă (ADR) care a întrunit 7,39% din preferinţele luxemburghezilor.
Olanda – Câştigător al scrutinului, partidul creştin-democrat CDA al premierului Jan Peter Balkenende totalizează 19,6% din voturi, în timp ce aliaţii lor la guvernare, laburiştii din PvdA conduşi de ministrul de finanţe Wouter Bos, au suferit înfrângere, acumulând 13,9% din voturi. Cel de-al treilea partid al coaliţiei guvernamentale, micul partid creştin ChristenUnie, se menţine la acelaşi nivel, cu 6,5% din voturi şi doua mandate. Surpriza o constituie faptul că Partidul pentru Libertate (PVV) al deputatului olandez de extremă-dreaptă Geert Wilders a obţinut un scor neaşteptat de bun la alegerile europene de joi cu 15,3% din voturi.
Cehia – Partidul fostului premier Topolanek, ODS, a ieşit câştigător cu 31,44% dintre voturi, ceea ce înseamnă 9 mandate în PE, urmat de socialişti (CSSD) cu 22,39% dintre preferinţele cehilor şi 7 mandate în PE. Comuniştii din Boemia şi Moravia – KSCM se menţin pe locul trei, cu 14,19% din voturi şi 4 eurodeputaţi, în timp ce creştin-democraţii din coaliţia KDU-CSL, aflaţi la putere alături de ODS, obţin 7,65% din voturi şi 2 mandate.
Nicolae FEDERIUC
Flux cotidian naţional, 08 iunie 2009
