guvernatorul Mihail Formuzal
“Este o adevărată ruşine pentru Moldova ca timp de 15 ani să nu aloce nici un leu pentru studierea limbii de stat”
- Domnule Formuzal, la 3 septembrie Comitetul executiv al autonomiei găgăuze şi-a ţinut şedinţa, în premieră absolută, în limba găgăuză, iar la 8 octombrie anul curent acelaşi Comitet executiv şi-a ţinut şedinţa în limba de stat a Republicii Moldova. Sunt precedente pozitive, pe care le-aţi admis în timpul başkanatului dumneavoastră. Ele nu au fost, din păcate, posibile în timpul başkanatului domnului Tabunşcic şi al domnului Croitor, dar credem că acest exemplu bun trebuie continuat. Vrem să aflăm care a fost motivul care v-a determinat să instituiţi aceste precedente şi dacă această practică pozitivă va continua?
- Lucrul esenţial şi scopul principal pentru care am desfăşurat şedinţa în limba găgăuză şi în cea de stat este unul singur: avem o lege adoptată de Adunarea Populară a Găgăuziei, cu privire la funcţionarea limbilor pe teritoriul autonomiei. Această lege spune că avem trei limbi oficiale: găgăuza, rusa şi moldoveneasca. De aceea, respectând legea adoptată de Adunarea Populară a Găgăuziei, suntem obligaţi să demonstrăm că toate cele trei limbi se află în condiţii de egalitate. Dacă altădată toate şedinţele se ţineau doar în limba rusă, acum am dovedit că este necesar şi că suntem în stare să desfăşurăm aceste şedinţe atât în limba găgăuză, cât şi în cea moldovenească.
Dorim ca atât copiii noştri, cât şi populaţia adultă să înţeleagă necesitatea cunoaşterii limba de stat
Aceasta este prima sarcină fundamentală pe care ne-am trasat-o. Cea de-a doua sarcină a fost să-i oferim Moldovei un exemplu, astfel încât aceasta să reflecteze ea însăşi asupra situaţiei în care în autonomia noastră, funcţionând trei limbi, nu există nici un fel de tensiune în relaţiile interetnice, pe motiv că deputaţii din Adunarea Populară a Găgăuziei au procedat înţelept adoptând o asemenea lege. În mare, planurile noastre includ multiplicarea acestei practici. Întâi de toate dorim ca atât copiii noştri, cât şi populaţia adultă să înţeleagă necesitatea cunoaşterii limba de stat, că pentru a ne asigura propria competitivitate trebuie ca şi copiii, şi maturii să posede limba de stat. Vrem să arătăm că stăpânirea mai multor limbi constituie o bogăţie. De vreme ce am stabilit că educaţia este una dintre priorităţile noastre, vrem să stimulăm studierea limbilor în autonomie. Trebuie să vorbim bine şi în găgăuză, şi în rusă, şi în limba de stat şi astfel copiii noştri vor fi mai competitivi.
Am dori să avem un sprijin şi din partea conducerii Republicii Moldova
- Apropo de acest aspect care priveşte educaţia, învăţământul, şcoala, începând cu cea primară şi până la liceu. Care este în autonomia găgăuză politica pe plan lingvistic, privind promovarea atât a limbii găgăuze, cât şi a limbii române, ca limbă de stat a Republicii Moldova? Care sunt planurile dumneavoastră de perspectivă în acest aspect?
- Noi am sporit şi volumul finanţărilor, şi ridicarea calificării pedagogilor noştri care predau limba de stat şi limba găgăuză, noi am alocat fonduri financiare suplimentare în acest sens, dar am dori să avem un sprijin şi din partea conducerii Republicii Moldova. Consider că este o adevărată ruşine pentru Moldova ca timp de 15 ani să nu aloce nici un leu pentru studierea limbii de stat. M-am văzut nevoit să intervin în şedinţa Guvernului şi să refuz să votez proiectul Bugetului de stat, care nu prevede alocarea de mijloace pentru studierea limbii de stat în Găgăuzia. Oare trebuia să ajungem într-o asemenea situaţie?
- Este vorba de sume mari, importante de la Bugetul de stat sau sunt sume mici?
- Despre bani. În şcolile din autonomia găgăuză sunt studiate patru limbi, iar una dintre aceste patru limbi – nu specific care este această a patra limbă – nu este finanţată, autonomia este nevoită să caute de una singură resursele necesare. Această sumă se ridică la doar 9 milioane de lei anual. Poate că acum suma ar fi puţin mai mare, să zicem 10 milioane de lei anual pentru predarea uneia dintre aceste limbi în instituţiile de învăţământ. Noi însă nu privim lucrurile atât de îngust. Considerăm că trebuie să existe un ansamblu întreg de motivaţii, astfel încât oamenii să studieze şi să cunoască limba de stat. S-ar fi putut elabora la nivel de stat astfel de programe pentru a-i ajuta pe oameni. Am iniţiat un asemenea program cu ani în urmă, pe când eram primar de Ceadâr-Lunga. Ne-am adresat atunci Misiunii OSCE cu rugămintea de a ne ajuta să organizăm cursuri de studiere a limbii de stat de către funcţionarii publici. Iată că de acolo, de la Ceadâr-Lunga, acest program a fost preluat în sudul Moldovei şi nu doar în Găgăuzia, dar şi în raionul Taraclia şi alte raioane. Este un program bun. Este o contribuţie concretă, dar nu e contribuţia statului, ci o contribuţie a comunităţii europene.
- Felicitări pentru asemenea abordări. Ultima noastră întrebare se referă la viziunea dumneavoastră asupra necesităţii ratificării de către Republica Moldova a Cartei limbilor minoritare şi regionale, un document care a fost semnat în cadrul Consiliului Europei de către ţara noastră şi care nu este încă ratificat. Cel puţin, în timpul guvernării anterioare, acest lucru nu s-a produs. Credeţi dumneavoastră că ratificarea unui asemenea instrument juridic internaţional ar contribui la ameliorarea situaţiei lingvistice în autonomia găgăuză sau dimpotrivă?
- Nu cunosc motivele reale. În orice caz, nu am citit nicăieri argumentarea unei asemenea poziţii, a cauzei pentru care nu este ratificată. Cât priveşte părerea mea, eu ştiu că Europa este preocupată de păstrarea diversităţii lingvistice nu doar pe continent, dar până şi în Asia. Astfel, ratificarea acestui document de către Moldova este avantajoasă pentru locuitorii autonomiei. De ce? Pentru că i se va acorda mai multă atenţie păstrării limbilor popoarelor mici. Noi ne vom bucura de mai multă atenţie şi de un sprijin mai mare. În lumea contemporană, în plin proces de globalizare, există riscuri pentru popoarele mici. La fiecare două săptămâni, în lume dispare o limbă, o cultură, un popor. Este o pierdere irecuperabilă pentru cultura universală. Aşadar, ştiind că Europa este preocupată de păstrarea limbilor, ratificarea ne-ar avantaja, pentru că nu vrem ca limba noastră să-şi înceteze existenţa. Dimpotrivă, dorim să o păstrăm şi să o dezvoltăm. Semnarea unui asemenea acord va avea un impact pozitiv pentru noi.
- Domnule guvernator, vă mulţumim din toată inima pentru acest interviu. Vom fi bucuroşi să putem discuta şi altă dată despre alte chestiuni din autonomia găgăuză. Mulţumim încă o dată: Çok saol!
- Mulţumesc!
Pentru conformitate, Vlad Cubreacov
