Din Lenin de la Reni au rămas doar picioarele

În noaptea dinspre 28 spre 29 iunie monumentul lui Lenin amplasat în parcul central din oraşul Reni (situat pe Dunăre, în sudul Basarabiei istorice, la 3 kilometri de Giurgileşti) a fost distrus de către persoane necunoscute, relatează presa de la Odesa.

monumentul lui Lenin la 28 iunie 2010

Monumentul lui Lenin din acest oraş dunărean a fost ridicat în perioada sovietică în faţa clădirii administraţiei raionale, la o distanţă de circa 100 de metri de Comisariatul raional de miliţie. Potrivit muzeografului Mihai Sarabaş din Reni, specialist în chestiuni de patrimoniu cultural, din monumentul lui Lenin au rămas doar picioarele, pe când trunchiul şi capul au fost sfărâmate şi acum zac la pământ.

Reprezentanţii ministerului ucrainean al Afacerilor Interne au presupus că distrugerea monumentului s-a făcut prin legarea acestuia cu un odgon şi tractarea cu ajutorul unui automobil de marca UAZ. Procurorul raionului Reni, Vitali Goloşceak, a dispus deschiderea unei anchete în acest caz, în baza articolului 296, alineatul 2 (huliganism) din Codul Penal al Ucrainei. Presa ucraineană de la Odesa şi Kiev a calificat cazul, la unison, drept un act de vandalism.

monumentul lui Lenin la 29 iunie 2010

Deputatul Evgheni Ţarkov din Rada Supremă de la Kiev este primul oficial ucrainean care, fără a aştepta rezultatele anchetei penale, a făcut declaraţii publice cum că „actul de vandalism a fost comis de către naţionaliştii moldo-români” din Reni. „Dacă aceste persoane nu se vor autodenunţa, îi vom descoperi şi vom proceda cu ei aşa cum ştim noi”, a mai declarat deputatul Ţarkov.

Amintim că oraşul Reni (întemeiat de domnitorul Moldovei Iliaş al II-lea (1546-1551), fiul lui Petru Rareş, şi atestat documentar în anul 1548) are în prezent 19 947 de locuitori, din care românii (moldoveni) constituie jumătate din populaţie. În oraşul Reni, spre deosebire de perioada sovietică, astăzi nu funcţionează nici o grădiniţă de copii şi nici o şcoală cu predare în limba română. De asemenea, limba română nu este acceptată în administraţie, judecătorii şi alte instituţii publice. Domnitorul Dimitrie Cantemir, în lucrarea sa Descrierea Moldovei, spune

Stema interbelică a oraşului Reni

următoarele despre acest port moldovenesc la Dunăre: “Reni, cum era numit de moldoveni, dar căruia turcii îi zic astăzi Timarova, este o cetate de acelaşi fel, în apropiere de vărsarea Prutului în Dunăre. În ea nu se află niciun turc, deşi este în stăpânirea turcească. Oştenii sunt cu toţii creştini, moldoveni cu toţii, a căror căpetenie este de aceeaşi lege.”

Raionul Reni, înfiinţat în anul 1969, are în prezent 38 100 de locuitori şi cuprinde, pe lângă centrul raional, 7 comune rurale, dintre care 5 cu populaţie majoritar românească (Anadol, Barta, Cartal, Frecăţei, Satu Nou), 1 cu populaţie de origine găgăuză (Bulboaca) şi 1 cu populaţie de origine bulgară (Caragacii Vechi). Ultimul

Stema actuală a oraşului Reni

recensământ ucrainean ne prezintă următoarea structură etnică a populaţiei raionului Reni; români – 49%, ucraineni – 17%, ruşi – 15%, bulgari – 8%, găgăuzi – 7% şi alţii. Toate denumirile istorice ale localităţilor din raionul Reni au fost substituite de autorităţi cu denumiri artificiale ucrainene: Anadol – Dolinske, Barta – Plavni, Bulboaca – Kotlovina, Caragacii Vechi –  Nahirne, Cartal – Orlivka, Frecăţei – Limanske, Satu Nou – Novosilske.