Numărul din luna mai 2011 al revistei germane „DGAPanalyse kompakt”, editată de Societatea Germană pentru Politică Externă (Deutsche Gesellschaft für Auswärtige Politik), inserează un articol cu privire la Republica Moldova, semnat de cercetătorul Stefan Meister de la Centrul pentru Europa Centrală şi de Răsărit al Fundaţiei Robert Bosch. Autorul titrează: „A turning point for Moldova? A challenge for the EU and Moldova” (Un punct de cotitură pentru Moldova? O provocare pentru UE şi Moldova).
Stefan Meister
Articolul ne-a atras atenţia pentru fineţea şi exactitatea observaţiilor făcute de Stefan Meister pe marginea realităţilor politice de la noi, fapt pentru care găsim potrivit să prezentăm pentru cititorii noştri câteva dintre ideile autorului.
Sprijin acordat în avans, pe încredere
Stefan Meister face o scurtă trecere în revistă a sprijinului financiar acordat ţării noastre, precizând că „Republica Moldova a decis să se deschidă către Uniunea Europeană, fiind recompensată în schimb cu un sprijin financiar mai consistent. În afara unui credit de 100 de milioane de euro din partea UE, Republica Moldova a primit 580 de milioane de dolari de la FMI, în anul 2009, precum şi o sumă totală de 1,9 miliarde de euro din partea mai multor parteneri (cum ar fi Comisia Europeană, Banca Mondială, FMI şi Statele Unite) pentru programul său de reforme „Să regândim Moldova” (Re-Think Moldova)”.
După doi ani de retorică, AIE nu a implementat reforme fundamentale
Decepţiile şi rezervele partenerilor occidentali ai Chişinăului nu au întârziat să apară, aşa cum era şi firesc, remarcă Stefan Meister. Analistul german subliniază lipsa unui progres real în implementarea unor reforme fundamentale, arată cauzele acestei situaţii şi susţine: „Cu toate acestea, punerea în aplicare a reformelor în condiţiile unor capacităţi limitate ale aparatului birocratic rămâne o mare provocare pentru noul guvern. După doi ani de retorica nouă practicată de coaliţie, nu au fost implementate reforme fundamentale. Incapacitatea de a alege un nou preşedinte, din cauza impasului cu PCRM şi a intereselor divergente din sânul coaliţiei, a împiedicat orice progres real. Interesele personale ale liderilor coaliţiei ar trebui să fie subordonate intereselor ţării. Pe de altă parte, ţara are nevoie de mai mult sprijin din partea UE, pentru a fi în măsură să-şi modernizeze administraţia. UE ar trebui să pună un accent mai mare pe creşterea capacităţilor instituţionale şi să ajute guvernul moldovean să înţeleagă modul în care funcţionează UE”.
Corupţia persistă, statul de drept nu funcţionează
Unele dintre problemele persistente în Republica Moldova sunt, în opinia lui Stefan Meister, statul de drept nefuncţional şi corupţia. De aceea, analistul german susţine: „De asemenea, având experienţă în lupta contra corupţiei şi a consolidării statului de drept, Bruxellesul ar trebui să ofere expertiza sa în ambele domenii”.
UE cere reforme în schimbul anulării regimului de vize
„Pentru Guvernul Republicii Moldova obţinerea dreptului de călătorie fără vize în interiorul UE constituie o miză-cheie în faţa propriilor cetăţeni pentru implementarea reformelor economice şi politice”, remarcă Stefan Meister, ca imediat să precizeze: „UE ar trebui să profite de această opţiune, recurgând la stimulente mai bune pentru a determina Guvernul Republicii Moldova să implementeze reformele. Eliminarea vizelor de călătorie ar putea contribui, de asemenea, la soluţionarea conflictului transnistrean, deoarece ar face Republica Moldova mai atractivă pentru locuitorii din Transnistria.”
Nici un rezultat concret în soluţionarea diferendului moldo-rus din Transnistria
În legătură cu înţelegerile ruso-germane privind federalizarea Republicii Moldova, cercetătorul german arată că acestea nu au adus deocamdată nici un fel de rezultat palpabil. „Iniţiativa germană lansată la Meseberg în iunie 2010, având drept scop să facă din cazul Transnistriei un test pentru cooperarea dintre UE şi Rusia, constituie un pas într-o direcţie corectă, însă nu a dat, până în prezent, nici un rezultat concret”, remarcă Stefan Meister. El nu întârzie să arate şi cauzele acestei stări de fapt: „Rusia nu doreşte progrese în soluţionarea conflictului transnistrean, întrucât, într-un asemenea caz, ar trebui să renunţe la unul dintre instrumentele sale de influenţă asupra politicii din Republica Moldova”.
Rusia insistă pe menţinerea status quo-ului şi a sferei sale de influenţă
În continuare, Sfefan Meister constată cu mult realism: „Cât priveşte UE, este necesar ca aceasta să ia mai în serios Republica Moldova şi conflictul transnistrean, transformând cazul într-un adevărat test pentru acest angajament. Un asemenea pas presupune necesitatea ca UE şi ţările sale membre să fie consecvente în negocierile lor cu Rusia, chiar dacă acestea riscă o confruntare cu Moscova. Atât timp cât UE va accepta modul în care Rusia foloseşte conflictele din spaţiul post-sovietic pentru păstrarea status quo-ului şi menţinerea sferei sale de influenţă, nici o schimbare nu se va produce astfel”.
Zona de liber schimb trebuie să producă efecte măsurabile
Revenind la relaţiile dintre Bruxelles şi Chişinău, analistul german opinează: „UE ar trebui să dezvolte în continuare instrumentele sale, cu scopul de a produce efecte măsurabile. În cazul Republicii Moldova acest lucru înseamnă începerea negocierilor pentru o zonă aprofundată şi cuprinzătoare de liber schimb (ZACLS) şi recompensarea reformelor prin deschiderea sectorului agricol european pentru produsele moldoveneşti. Introducerea liberei circulaţii a călătorilor şi construirea unor relaţii instituţionale privilegiate ar trebui, de asemenea, să facă parte din pachet. Bruxellesul ar trebui să pună în cele din urmă mai mare accent pe sprijinul acordat societăţii civile, îmbunătăţind accesul la programele UE, cum ar fi cele privind schimburile culturale şi educaţionale, serviciile de voluntariat şi de asistenţă în vederea organizării efective a societăţii civile”.
UE pune condiţii şi va sancţiona lipsa progresului în implementarea reformelor
Asistenţa şi sprijinul UE nu pot fi decât obţinute decât în schimbul îndeplinirii unor condiţii clare, iar lipsa de progres real în promovarea reformelor urmează a fi sancţionată, este de părere Stefan Meister. Punând punctul pe i, acesta remarcă principial: „Pe de altă parte, Bruxellesul ar trebui să sancţioneze mai clar ţările care nu implementează reformele anunţate. În timp ce s-au înregistrat progrese în negocierile dintre Republica Moldova şi, există întârzieri în punerea în aplicare a unor reforme majore de către actuala coaliţie de guvernământ din Republica Moldova”.
Riscul derapajelor spre trecutul totalitar, sub AIE
Analistul german face în acest context trimitere la precedentul şi lecţia ucraineană. „După cum arată alternanţa la guvernare din Ucraina în urma alegerilor din 2010, principala provocare pentru actuala guvernare din Republica Moldova constă în stabilizarea instituţională împotriva derapajelor spre trecutul totalitar şi în implementarea unor reforme cardinale de natură să schimbe efectiv regulile de joc”, susţine Stefan Meister. „Principalele sarcini ale procesului guvernamental de reformă constau în a face posibilă competiţia politică, a creşte gradul de independenţă a mass-media şi a consolida societatea civilă”, mai atrage atenţia analistul german.
Recurs la o metodă verificată: biciuşca şi zăhărelul
Aici însă, Stefan Meister recurge la o abordare cât se poate de francă şi spune fără ocoliş: „UE ar trebui să intensifice sprijinirea acestui proces, precum şi să aplice procedeul biciuştii şi zăhărelului (carrots and sticks)”. Biciuşca şi zăhărelul UE ar avea rostul lor clar, în opinia analistului german: „Aducerea societăţii moldoveneşti în acest proiect major de reformă ar însemna desprinderea de moştenirea sovietică, de natură să-i permită Republicii Moldova să avanseze în mod real către o societate europeană deschisă şi pluralistă”.
