Articole


Raportul privind situatia minoritatilor nationale din Voievodina si a minoritatii etnice romane din Serbia (Doc. 11528, raportor Jurgen Herrmann, PPE, Germania) urma sa fie discutat in sedinta de joi, 2 octombrie 2008, conform unei decizii anterioare a Biroului Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei. Delegatia sarba la APCE in frunte cu Milos Aligrudic a cerut reportarea dezbaterii pentru sfarsitul lunii ianuarie 2009, invocand faptul ca in data de 2 octombrie delegatia sarba va parasi sedinta APCE pentru a participa la lucrarile Parlamentului de la Belgrad. Comisia Juridica si Drepturi ale Omului a APCE a luat act de pozitia delegatiei sarbe si a propus plenului APCE reportarea discutiei nu pentru sfarsitul lui ianuarie 2009, ci pentru data de 1 octombrie, astfel incat delegatia sarba sa poata participa la dezbatere, iar minoritatile etnice din Serbia sa simta ca sunt respectate de forul de la Strasbourg. In urma unui schimb de pareri, membrii APCE au decis cu 71 de voturi pro, 48 contra si 16 abtineri, ca Raportul pregatit de germanul Jurgen Herrmann sa fie audiat si dezbatut in ziua de miercuri, 1 octombrie 2008. Audierea Raportului Herrmann nu putea fi amanata pentru a treia oara, intrucat mai fusese amanata in lunile aprilie si iunie 2008. Dat fiind ca deputatul Jurgen Herrmann nu va putea fi prezent la sedinta APCE din 1 octombrie, acesta va fi inlocuit, conform unei decizii a Comisiei Juridice si Drepturi ale Omului, de catre conationalul sau crestin-democrat Holger Haibach (grupul PPE). Urmare a acestor decizii, delegatia permanenta a Serbiei la APCE a difuzat un Memoriu prin care : 1. Regreta ca proiectul de Rezolutie (propus de subsemnatul la 17 octombrie 2005) «identifica minoritatea valaha cu minoritatea romana», 2. Arata ca aceasta identificare ar fi contrara articolului 3 al Conventiei cadru pentru protectia minoritatilor nationale si 3. Mentioneaza ca «identificarea poporului roman cu poporul valah» ar insemna ca identitatea romaneasca sa le fie impusa «valahilor» contrar vointei acestora. Un sir de amendamente la proiectul de Rezolutie formulate de catre delegatia sarba vor fi examinate de Comisia Juridica si Drepturi ale Omului in sedinta sa din 1 octombrie tinuta inaintea dezbarerii Raportului in sedinta plenara a APCE.

La distanţă de 17 ani de la proclamarea independenţei de stat a Republicii Moldova, găsesc potrivit să ne amintim care au fost reacţiile Bisericilor faţă de acest act politic important, care comportă consecinţe pe termen lung pentru populaţia majoritară autohtonă şi cea minoritară alohtonă din cuprinsul noului nostru stat.

În acest context, suntem obligaţi să observăm că Biserica Ortodoxă Română este singura Biserică din lume care a salutat oficial Declaraţia de Independenţă a Republicii Moldova din 27 august 1991, adresând la numai o oră după proclamarea măreţului act, un amplu mesaj de binecuvântare. Câteva zile mai târziu, în data de 11 septembrie 1992, Prea Fericitul Părinte Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române Teoctist Arăpaşu le-a adresat tuturor întâistătătorilor Bisericilor ortodoxe, Bisericilor orientale, Bisericii romano-catolice, Bisericii vechi catolice, Bisericii anglicane şi conducerii organizaţiilor creştine internaţionale un Apel în favoarea recunoaşterii independenţei de stat a Republicii Moldova. (mai mult…)

Alexandr Soljeniţin

Acum, la scurt timp după trecerea la cele veşnice a scriitorului Alexandr Soljeniţin, găsesc în arhiva mea notiţe mai vechi despre atitudinea Patriarhului Alexei faţă de acest scriitor. Consider necesar să le aduc în atenţia tuturor celor interesaţi. Aşadar, actualul Patriarh al Moscovei, Alexei al II-lea, fost Mitropolit de Tallinn şi Estonia scria la 17 febriarie 1974: „Măsura aplicată faţă de A. Soljeniţin de către Prezidiul Sovietului Suprem al URSS de lipsire a acestuia de cetăţenia URSS este absolut corectă şi chiar umană şi răspunde pe deplin voinţei întregului nostru popor, fapt dovedit şi de reacţia cetăţenilor sovietici faţă de hotărârea Prezidiului Sovietului Suprem. Oamenii Bisericii aprobă pe deplin această decizie şi consideră că faţă de A. Soljeniţin şi alţii alde el pot fi aplicate cuvintele apostolului Ioan Teologul: „Dintre noi au ieşit, dar nu erau de-ai noştri” (1. Ioan 2,19) (…) Numele lui şi cele scrise de el sunt folosite, mai cu seamă de către neprietenii noştri politici şi bisericeşti pentru aţâţatea urii şi duşmăniei împotriva Patriei şi Bisericii noastre, pentru a împiedica o relaxare a situaţiei internaţionale tensionate şi dezvoltarea unor relaţii de bună vecinătate între statele Răsăritului şi Occidentului” Iar ceva mai la vale: (mai mult…)

În contextual actualelor dezbateri contradictorii privind posibila conferire a titlului de doctor honoris causa Patriarhului Moscovei şi al întregii Rusii Alexei al II-lea este bine să ne reamintim ce cunoşteam încă din perioada sovietică despre acest cap al Bisericii “celei de a treia Rome”, cum le place ruşilor să-i spună centrului mai vechiului şi mai noului lor imperiu. Aşadar, iată informaţiile timpului:

Şeful arhivei din Tallin, Iuriu, a descoperit printre mormanele de documente ale Consiliului de Miniştri al Republicii Sovietice Socialiste Estoniene un document foarte ciudat la prima vedere: “Raport despre activitatea operativă pe anul 1958 a agenţilor din sectia a 4-a a KGB (Comitetului Securităţii Statului) de pe lângă Consiliul de Miniştri al RSSE“. Documentul are subtitlul: “Situaţia activităţii operative a agenturii pentru combaterea acţiunilor duşmănoase ale clericilor şi sectarilor“. (Dosar “Strict secret”. Exemplarul 2. Seria “К”). Presa estoniană a publicat acest document şi l-a comentat pe larg. (mai mult…)

Mai multă lume s-a dedat în ultimele zile speculaţiilor pe marginea unei posibile invitări a Patriarhului Moscovei si al întregii Rusii (şi a tot URSS-ul) la Cluj-Napoca pentru o posibilă conferire a titlului de doctor honoris causa al Universităţii Babeş-Boliay. Va prezint mai jos câteva scurte date biografice ale patriarhului rus şi câteva fotografii care îl reprezintă.

(mai mult…)

« Si totusi se poate! Este meritul Dlui. Vlad Cubreacov, deputat din Rep.Moldova, de-a fi pus problema istroromana la Adunarea parlamentara a Consiliului Europei (APCE), unde nici unul dintre mai numerosii deputati din dreapta Prutului, nu a avut inima ca sa o puna… », se arata in textul transmis de catre Emil Petru Ratiu, Presedintele Asociatiei culturale lu rumeri din Istrie „Andrei Glavina”, preluat in exclusivitate de Romanian Global News. (mai mult…)

La 12 martie curent Consiliul Europei a făcut public Raportul Comitetului de Experţi privind aplicarea de către Croaţia a Cartei europene a limbilor regionale şi minoritare. Într-o declaraţie dată în exclusivitate pentru Romanian Global News, Vlad Cubreacov, membru al Subcomisiei pentru minorităţi din cadrul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei a declarat :

«Carta europeană prevede un mecanism de control care permite evaluarea periodică a aplicării acesteia, în vederea prezentării de recomandări către statele semnatare privind ameliorarea legislaţiei, politicilor şi practicilor acestora în domeniul limbilor regionale sau minoritare. (mai mult…)

Next Page »