Mitropolia Chisinaului si a “întregii Moldove” şi banditul Smirnov

Imagini de pe pagina de internet a lui Smirnov:

Câteva fotografii…

Victoria părintelui Boian Alexandrovici, protopopul ortodox român al Daciei Ripensis

Părintele Boian Alexandrovici, Protopop de Dacia Ripensis în Episcopia Dacia Felix

Dosarul nr. 2940/09

ÎN NUMELE POPORULUI

Curtea Supremă de Justiţie a Serbiei din Belgrad, în completul pentru cauze administrative alcătuit din judecătorii: Dragan Skoko, preşedinte al completului, Zeljko Skoric şi Vera Pesic, membri ai completului, asistaţi de consilierul judecătoresc Jelena Tişma-Jovanovic, grefier, examinând în procedură administrativă plângerea reclamantului Boian Alexandrovici din Mălainiţa – Ştubic către pârâtul Ministerul Cultelor al Republicii Serbia, în vederea anulării deciziei nr. 080-00-2/2009-02 din 24.03.2009, având ca obiect înscrierea în registru, în şedinţa cu uşile  închise a completului din 17.09.2009, pronunţă următoarea

HOTĂRÂRE

Plângerea SE ADMITE şi se anulează decizia Ministerului Cultelor al Republicii Serbia nr. 080-00-2/2009-02 din 24.03.2009.

M o t i va r e

Prin punctul unu al dispozitivului din hotărârea contestata a fost întreruptă procedura deschisă împotriva Ministerului Cultelor privind soluţionarea cererii lui Boian Alexandrovici din satul Mălainiţa, 19303 Ştubic de înscriere a Protopopiatului Ortodox Român al Daciei Ripensis în Registrul Bisericilor şi Comunităţilor Religioase din Serbia. Prin punctul doi al dispozitivului procedura este întreruptă până atunci când  organele competente ale Bisericii Ortodoxe Sârbe şi cele ale Bisericii Ortodoxe Române vor lua o hotărâre privind modul de organizare a părţilor Bisericii Ortodoxe Române pe teritoriul Republicii Serbia potrivit reglementărilor lor interne şi Dreptului Canonic.

În plângerea prin care a iniţiat procesul administrativ, reclamantul subliniază că organul pârât nu a luat o hotărâre privind înscrierea, în conformitate cu reglementările legale în vigoare ale Republicii Serbia, ci, dimpotrivă, a luat, în conformitate cu canoanele bisericeşti, decizia de întrerupere a procedurii până la prezentarea deciziilor bisericeşti. Prin acest act juridic – decizia contestată – li s-a dat o putere juridică mai mare canoanelor bisericeşti decât reglementarilor legale în vigoare. Însă Republica Serbia nu este un stat canonic şi, prin urmare, trebuie să se aplice reglementările legale în vigoare ale Republicii Serbia. El arată în continuare că decizia Tribunalului Bisericesc al Bisericii Ortodoxe Sârbe privind scoaterea sa din cinul preoţesc nu face obiectul

Urechean – Diacov – Braghiş – Serebrian – Cantarean: o veche echipă electorală

Biserica, politica şi alegerile parlamentare din Republica Moldova

Prietenia politică a mitropolitului Vladimir (Cantarean) cu diverse componente ale AIE – şi viceversa – este una destul de veche. Blocul Moldova democrată (BMD), din care au făcut parte Alianţa Moldova noastră (AMN) condusă de Serafim Urechean, Partidul Social Liberal (PSL) condus de Oleg Serebrian, Partidul Democrat (PD) condus atunci de Dumitru Diacov, iar în prezent de Marian Lupu, precum şi Partidul Democraţiei Sociale din Moldova (PDSM) condus de Dumitru Braghiş, s-a bucurat de susţinerea clerului din cadrul structurii locale a Patriarhiei Ruse de la Moscova. Faptul în sine fusese reţinut şi invocat public în mod repetat de diverşi observatori internaţionali şi locali ai scrutinului din 2005.

Persoane respectabile şi demne de toată încrederea din interiorul mitropoliei Chişinăului şi „a întregii Moldove” ne-au onorat astăzi cu o vizită, punându-ne la dispoziţie cu multă amabilitate copiile a două documente importante. Este vorba de copia unei Note informative de serviciu adresate prim-ministrului Vasile Tarlev de către viceprim-ministrul Valerian Cristea îndată după alegeri, în aprilie 2005, precum şi de o scrisoare (nr. 284/01-6) din 27 aprilie 2005 adresată mitropolitului Vladimir (Cantarean) de către Directorul Serviciului de Stat pentru Problemele Cultelor de pe lângă Guvernul Republicii Moldova, Serghei Iaţco. Ambele documente tratează, pe exemplul raionului

2 octombrie 2001, Audierile la CEDO în dosarul Mitropoliei Basarabiei (II)

CONSEIL DE L’EUROPE
COUNCIL OF EUROPE
COUR EUROPÉENNE DES DROITS DE L’HOMME
EUROPEAN COURT OF HUMAN RIGHTS
CURTEA EUROPEANA A DREPTURILOR OMULUI

Strasbourg, 2 octombrie 2001      Original in romana

CAZUL MITROPOLIA BASARABIEI SI EXARHATUL PLAIURILOR SI  ALTII
c.  MOLDOVA
Cererea nr. 45701/99

PROCES-VERBAL

AUDIENTA DIN 2 OCTOMBRIE 2001
(document necorectat)
(Versiune romana)

DOMNUL MOREI, Agent, Guvernul Republicii Moldova

După  cum  spunea  celebrul  filosof Aristotel,  pe  lume  sunt  trei  descoperitori, trei  mari  deschizători  de  drumuri  şi  anume  înţelepciunea,  banul  şi  întâmplarea.  Ei  bine, înţelepciunea Curţii Europene pentru Drepturile Omului a făcut ca noi să ne aflăm astăzi aici pentru  a  discuta  o  problemă  care  ţine  direct  de  existenţa  de  azi,  de  mâine  a  Republicii Moldova ca stat independent recunoscut, practic, de toate ţările lumii. Am

2 octombrie 2001, Audierile la CEDO în dosarul Mitropoliei Basarabiei (I)

CONSEIL DE L’EUROPE
COUNCIL OF EUROPE
COUR EUROPÉENNE DES DROITS DE L’HOMME
EUROPEAN COURT OF HUMAN RIGHTS

Strasbourg, 2 October 2001 Or. Fr., Eng. and Rom.

SECTION I

CASE OF METROPOLITAN CHURCH OF BESSARABIA AND OTHERS v.
MOLDOVA

(Application no. 45701/99)

VERBATIM RECORD

of the hearing held on 2 October 2001

(Final Document)

(English version)

- i -

Present:

Court:

Mrs Elisabeth Palm, President,
Mrs Wilhelmina Thomassen,
Mr Luigi Ferrari Bravo,
Mr Corneliu Bîrsan
Mr Josep Casadevall,
Mr Boštjan Zupančič,
Mr Tudor Panţîru, Judges,
Mr Gaukur Jörundsson,
Mr Riza Türmen,
Mr Rait Maruste, Substitutes Judges,
Mr Michael O’Boyle, Section Registrar;

Government of Moldova , Party:

Mr Ion Morei, Agent
Mr Vitalie Pârlog, Counsel,
Mr Gheorghe Armaşu, Adviser;

Applicant:

Mr John Warwick Montgomery, Counsel,
Mr Alex Dos Santos, Counsel,
Mr Vlad Cubreacov, Adviser.

(The hearing was opened at 9.41 a.m. by Mrs Palm, President of the Chamber.)

THE PRESIDENT (interpretation from French): I declare open the public hearing in the case of the Metropolitan Church of Bessarabia and Others against Moldova.

The case was lodged with the European Commission of Human Rights on 3 June 1998 and brought before the European Court of Human Rights on 26 January 1999.

The Government are represented by Mr Morei, Minister for Justice, assisted by Mr Pârlog, Director of the Directorate Governmental Agent and International Relations in the Ministry for Justice, and Mr Armaşu.

The applicants who had brought the case before the European Commission of Human Rights under former Article 25 of the Convention are represented by Mr Montgomery, assisted by Mr Dos Santos, lawyers at the London Bar. Applicant Vlad Cubreacov is also present.

I welcome the representatives on behalf of the Court.

Having consulted the Agent of the Government and the applicant‟s

22 noiembrie 1992. Declaraţie a Mitropoliei Basarabiei

SFÂNTA  PATRIARHIE   ROMÂNĂ

MITROPOLIA AUTONOMĂ A BASARABIEI (STIL VECHI)

Chişinău,  22 noiembrie 1992                               nr.57

DECLARAŢIE

Mitropolia Basarabiei (stil vechi) – Biserică Autonomă Ortodoxă Locală şi succesoare a vechii Mitropolii a Basarabiei, supusă fiind prigonirilor şi şantajului din partea autorităţilor bisericeşti ale Rusiei, constată cu profundă îngrijorare şi totală dezamăgire că

JURNALUL CUVIOSULUI ROMÂN ANATOLIE TIHAI. INDICE DE NUME DE LOCURI, DE NUME DE PERSOANE ŞI CUVINTE JAPONEZE

IINDICE DE NUME DE LOCURI

Akita, provincie în insula Nippon
Aomori
Edo
Fujiyama, munte
Fukuda
Fukuoka
Fukuroi
Fukushima
Furukawa
Hakodate
Hamamatsu
Hatsinohe
Isikosi
Isinomaki
Itsinoseki
Iwagasaki

Premieră absolută! JURNALUL CUVIOSULUI ROMÂN ANATOLIE TIHAI, MISIONAR ORTODOX ÎN JAPONIA

Jurnalul părintelui ieromonah Anatolie, un misionar ortodox rus[1] în Japonia

(cu o hartă a Japoniei în anexă)

În data de douăzeci octombrie a anului trecut 1877 am primit paşaportul pentru călătoria pe uscat de la Hakodate la Edo. Se presupunea că voi face această călătorie fără grabă, pentru a-i cunoaşte mai bine pe credincioşii noştri şi pentru a avea o mai mare posibilitate de a propovădui în interiorul ţării, unde noi, străinii, nu putem pătrunde întotdeauna şi oricând. Încredinţându-I biserica din Hakodate lui Dumnezeu şi lăsând-o în grija credincioşilor, la 27 octombrie a anului trecut 1877 am luat vaporul spre Aomori, de unde am tot ţinut pe uscat calea până la Edo, iar mai apoi şi până la Oosaka[2].  Propovăduirea ortodoxă acoperă acum mai mult de jumătate din tot cuprinsul Japoniei, de la Hakodate până la Oosaka (de la latitudinea de 42° până aproape la cea de 34°), într-un spaţiu de peste 1300 de verste[3].  Până în vremea de faţă au fost întemeiate mai mult de 40 de comunităţi ortodoxe, având împreună peste 2400 de creştini.  În afară de biserica din Edo am vizitat alte 35 de locuri unde sunt creştini de-ai noştri. Cu mici excepţii (în două locuri) propovăduirea ortodoxă se desfăşoară peste tot cu succes, iar în unele locuri chiar foarte bine. În multe locuri în care propovăduirea nu a fost încă auzită ni s-au cerut propovăduitori. Japonezii care au primit credinţa stau tare în adevăr şi le sunt de mare ajutor catehizatorilor noştri. Nu avem oameni îndestul pentru a mulţumi nevoile peste tot locul, şi asta nu poate decât să mă întristeze ca misionar ortodox care a cercetat aceste biserici.

În a treia zi de la plecarea din Hakodate am ajuns în oraşul Sanpongi[4]. Acum 20 de ani aici erau doar trei case, iar acum sunt peste 1000 de locuitori. O stradă lungă se întinde cât tot oraşul; strada e curată, apa curgând prin şanţurile de pe amândouă părţile străzii. Aproape în orice casă se văd războaie de ţesut, cultura mătăsii fiind foarte dezvoltată aici şi fiind îndeletnicirea de căpătâi a celor din Sanpongi.  La Sanpongi am ajuns destul de devreme, şi aş mai fi putut face până în seară câteva verste, însă aici se află tatăl unei fetiţe care învaţă la şcoala Misiunii din Hakodate şi m-a rugat să rămân o seară ca să-mi poată asculta predica. Şi eu am rămas. Seara s-au

16 octomrbrie 1992. AVIZ ASUPRA STATUTULUI MITROPOLIEI BASARABIEI (STIL VECHI)

MINISTERUL CULTURII ŞI CULTELOR AL REPUBLICII MOLDOVA

277033, or. Chişinău, Piaţa Marii Adunări Naţionale, 1

10.10.92,  Nr. 04-13/203

La 1005-24 din 16.10.92

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

A V I Z

ASUPRA STATUTULUI MITROPOLIEI BASARABIEI (STIL VECHI)

Prin prezentul aviz Ministerul Culturii şi Cultelor al Republicii Moldova aduce la cunoştinţa Guvernului, că Statutul Mitropoliei Basarabiei (stil vechi) a fost examinat la minister. În urma acestei examinări nu s-au constatat contradicţii cu legislaţia în vigoare a Republicii Moldova.

Ministerul Culturii şi Cultelor dă aviz favorabil pentru recunoaşterea acestui cult şi pentru înregistrarea statutului său.

Totodată, considerăm necesară completarea statutului Mitropoliei Basarabiei (stil vechi) cu o prevedere privind raporturile de succesiune dintre această Mitropolie şi instituţia similară care a fost înfiinţată în perioada de până la război. Prevedere în cauză ar putea fi cuprinsă reuşit într-un preambul scurt la statut.

Cu respect,

Prim viceministru                                                       Iacob BURGHIU

Decizia CSJ din 14 aprlie 2004 privind Mitropolia Basarabiei

Dosarul 3rh-58/04

Republica Moldova

Curtea Supremă de Justiţie

D E C I Z I E

14 aprilie 2004                                                                                                         mun. Chişinău

Colegiul civil şi de contencios administrativ lărgit

În componenţa:

Preşedinte – N. Clima

Judecători – V. Tataru, T. Chişcă-Doneva, G. Stratulat, A. Plămădeală

Judecând  în şedinţa publică cererile de revizuire declarate de Serviciul de Stat pentru problemele cultelor de pe lângă Guvernul Republicii Moldova şi Mitropolia Moldovei, împotriva deciziei Colegiului civil şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de justiţie din 31 martie 2004.

Audiind explicaţiile reprezentanţilor participanţilor la proces,

C O N S T A T Ă:

Prin  decizia colegiului civil şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de justiţie din 31 martie 2004 a fost exclus din partea de motivare a hotărârii Colegiului civil şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de justiţie din 02 februarie 2004 următorul alineat: „Instanţa de judecată a constatat că Episcopia Chişinăului şi a Hotinului şi a Mitropoliei Basarabiei, care şi-a încetat existenţa în a. 1944, din punct de vedere al legislaţiei în vigoare, nu poate avea succesori de drept. În consecinţă, pretenţiile actuale sau cele eventuale, referitoare la succesiune, pot fi apreciate numai în sensul succesiunii spirituale, canonice sau istorice”. Astfel, de fapt a fost admis recursul declarat de Mitropolia Basarabiei, Iurie Roşca şi Vlad Cubreacov împotriva hotărârii contestate.

La 07 aprilie 2004 Serviciul de Stat pentru problemele cultelor de pe lângă Guvernul Republicii Moldova a depus la Curtea Supremă de Justiţie o cerere de revizuire prin care a solicitat revizuirea deciziei Colegiului din 31 martie 2004 în sensul anulării excluderii

REPUBLICA MOLDOVA. 18 ANI DE INDEPENDENŢĂ

Astăzi Republica Moldova marchează 18 de independenţă. Ca şi în anii precedenţi, acest popas aniversar ne oferă prilejul să evocăm momentul astral din 27 august 1991. Atunci efortul compatrioţilor noştri  s-a fructificat din plin, istoria şi Dumnezeu răsplătindu-ne pentru toate nedreptăţile şi suferinţele îndurate de-a lungul ocupaţiei sovietice. Proclamarea independenţei de stat a Republicii Moldova constituie un pas major spre lichidarea unora dintre consecinţele Pactului Ribbentrop-Molotov şi croirea unui destin nou şi demn al nostru într-o Europă în schimbare prin reaşezarea ei pe temeiuri mai sigure. Fiind certificatul de naştere al Republicii Moldova ca stat naţional, neatârnat, suveran şi democratic, Declaraţia de independenţă rămâne singurul act juridic imuabil care trasează parcursul viitor al ţării. Ea cuprinde în sine toate elementele esenţiale ale unui proiect politic încă nefinalizat. Abordarea retrospectivă a momentului 27 august 1991 ne obligă să recitim atent fiecare punct al Declaraţiei de independenţă a Republicii Moldova nu doar pentru a înţelege valenţele istorice ale acelui moment, ci şi pentru a privi cu speranţă în viitor. Publicăm mai jos textul acestui document.

DECLARAŢIA DE INDEPENDENŢĂ A REPUBLICII MOLDOVA

PARLAMENTUL REPUBLICII MODLOVA, constituit în urma unor alegeri libere şi democratice,

AVÎND ÎN VEDERE trecutul milenar al poporului nostru şi statalitatea sa neîntreruptă în spaţiul istoric şi etnic al devenirii sale naţionale;

CONSIDERÎND actele de dezmembrare a teritoriului naţional de la 1775 şi 1812 ca fiind în contradicţie cu dreptul istoric şi de neam şi cu statutul juridic al Ţării Moldovei , acte infirmate de întreaga evoluţie a istoriei şi de voinţa liber exprimată a populaţiei Basarabiei şi Bucovinei;

Cum s-a votat Rezoluţia APCE cu privire la funcţionarea instituţiilor democratice în Moldova?

Votul din 29 aprilie 2009 pe marginea Rezoluţiei APCE cu privire la funcţionarea instituţiilor democratice în Moldova a fost exprimat de doar 48 de membri ai Adunării şi supleanţi (dintr-un total de 615 membri şi supleanţi) provenind din 19 state (dintr-un total de 47) ale Consiliului Europei. Repartizarea opţiunilor membrilor APCE a fost următoarea: 38 – pentru, 6 – contra, 4 – s-au abţinut.

Cele 6 voturi contra au fost exprimate de către: Grigore Petrenco (SUE, Moldova), Valeriu Cosarciuc (ALDE, Moldova) Tony Kox (SUE, Olanda), Tuur Elzinga (SUE, Olanda), John Austin (SOC, Marea Britanie) şi David Wilshire (GDE, Marea Britanie).

S-au abţinut de la vot: Maria Postoico (SUE, Moldova), Titus Corlăţean (SOC, România), Viorel Riceard Badea (PPE/CD, România) şi Valeriy Sudarenkov (SOC, Rusia).

Constat că sunt singurul membru din delegaţia Republicii Moldova care a susţinut Rezoluţia APCE cu privire la funcţionarea instituţiilor democratice în Moldova.

Pentru ilustrare vă rog să vedeţi tabelul de mai jos, întocmit potrivit datelor afişate pe pagina electronică a APCE.

EXCLUSIV – Rezoluiţia Consiliului Europei în limba Română

Funcţionarea instituţiilor democratice în Moldova

Rezoluţia 1666 (2009)

1. Alegerile parlamentare au avut loc în Moldova la 5 aprilie 2009. Aceste alegeri au constituit un test esenţial pentru democraţia din ţară şi i-ar fi putut permite Moldovei să-şi consolideze instituţiile democratice şi să progreseze pe calea integrării europene. Potrivit comisiei ad hoc a Adunării parlamentare care a monitorizat alegerile, «acestea au respectat un anumit număr de norme şi angajamente internaţionale însă anumite înbunătăţiri vor mai trebui aduse în vederea garantării unui proces electoral fără interferenţa intempestivă a administraţiei, precum şi în vederea consolidării încrederii din partea publicului.» Dezbaterile la televiziunea publică organizate conform principiului tragerii la sorţi de către interlocutori ar fi trebuit să le ofere candidaţilor posibilitatea de a-şi transmite mesajele. Totuşi, s-a putut constata că opoziţia nu a ştiut să-şi transmită ideile şi programele. Astfel, observatorii au putut remarca faptul că:

Cine sunt adevăraţii organizatori ai manifestaţiilor violente din 7 aprilie 2009?

PLDM – preşedinte Vladimir Filat

DECLARAŢIE PREALABILĂ

Nr. 139 din 07.04.09

denumirea organizatorului întrunirii: PLDM

Primăria mun. Chişinău

Domnule primar,

Comunicat de presa al PPCD cu ocazia desfasurarii Congresului PPE

În zilele de 29-30 aprilie la Varşovia şi-a ţinut lucrările Congresul Partidului Popular European. Această reuniune a celei mai influente forţe politice de pe continent a fost convocată cu prilejul apropiatelor alegeri parlamentare europene din iunie 2009. Printre personalităţile de prim rang ai politicii europene la acest eveniment au participat Wilfried Martens, preşedinte PPE, Jose Manuel Baroso, preşedinte al Comisiei Europene, Hans Gert Poetering, preşedinte al Parlamentului European, Joseph Daul, preşedinte al grupului PPE din Parlamentul European, Silvio Berlusconi, prim-ministru al Italiei, Angela Merkel, cancelar al Germaniei, Francois Fillon, prim-ministru al Franţei, Donald Tusk, prim-ministru al Poloniei, Ivo Sanader, prim-ministru al Croaţiei, Emil Boc, prim-mintru al României, Sali Berisha, prim-ministru al Albaniei, Michael Saakaşvili, preşedinte al Georgiei, Andrius Kubilius, prim-ministru al Lituaniei, Kostas Karamanlis, prim-ministru al Greciei, Frederic Reinfeldt, prim-ministru al Suediei, Mirek Topolanek, prim-ministru al Cehiei, Jean Claude Junker, prim-ministru al Luxemburgului, Yves Leterme, prim-ministru al Belgiei, Jan Peter Balkenende, deputaţi europeni, lideri ai partidelor politice creştin-democrate. Forul Popularilor Europeni a reunit peste trei mii delegaţi. Delegaţia Republicii Moldova a fost reprezentată de Iurie Roşca, Preşedinte PPCD, Ghenadie Vaculovschi, preşedinte al Asociaţie Juriştilor Creştin Democraţi şi Victor Ciobanu, preşedinte al Organizaţiei de Tineret “Noua Generaţie” a PPCD. Liderii creştin-democraţi din Republica Moldova au avut o serie de întâlniri bilaterale cu colegii europeni în cadrul cărora i-au informat asupra ultimelor evoluţii politice din Republica Moldova.

La 29 aprilie şi-a ţinut lucrările Biroul Politic al Creştin Democraţilor Europeni, care a reunit reprezentanţii partidelor din Ucraina, Georgia, Armenia, Estonia, Letonia, Belorusia şi Moldova. Biroul a audiat raportul preşedintelui în exerciţiu Volodimir Stretivici, liderul Uniunii Creştin Democrate din Ucraina, al Secretarului General Iuri Reşetnikov, a adoptat agenda activităţilor pentru anul 2009 şi a aprobat bugetul acestei organizaţii internaţionale. Cu un cuvânt de salut în faţa celor prezenţi s-a adresat Antonio Lopez Isturiz, Secretar General al PPE. La 30 aprilie, preşedintele PPCD Iurie Roşca a avut o luare de cuvânt în cadrul sesiunii plenare a Congresului PPE. Prezentăm mai jos versiunile română şi engleză ale acestei intervenţii.

Biroul de presa al PPCD

Le fonctionnement des institutions démocratiques en Moldova

Résolution 1666 (2009)¹

1.       Des élections législatives ont eu lieu le 5 avril 2009 en Moldova. Ces élections constituaient un test essentiel pour la démocratie du pays et auraient dû lui permettre de renforcer ses institutions démocratiques et de progresser vers l’intégration européenne. Selon la commission ad hoc de l’Assemblée parlementaire qui a observé les élections, « celles-ci ont respecté nombre de normes et engagements internationaux mais certaines améliorations doivent encore être apportées afin de garantir un processus électoral sans interférence intempestive de l’administration et de renforcer la confiance du public. » Les débats à la télévision publique organisés sur le principe du tirage au sort des interlocuteurs auraient dû donner aux candidats la possibilité de faire passer leurs messages. Néanmoins, on a pu noter que l’opposition n’avait pas su faire passer ses idées et ses programmes. Ainsi, les observateurs ont remarqué que:

DECLARAŢIE de condamnare a politicii Patriarhiei Ruse şi a structurii ei locale din Republica Moldova de susţinere a separatismului transnistrean, 23 decembrie 1992

La 4 zile de la binecuvântarea reactivării sale de către Patriarhia Română, în data de 19 decembrie 1992, şi la doar două zile de la atacul grav împotriva sa comis de la tribuna Parlamentului Republicii Moldova de către Preşedintele Mircea Snegur, Mitropolia Basarabiei lansa o Declaraţie publică de condamnare a politicii Patriarhiei Ruse şi a structurii ei locale din Republica Moldova de susţinere a separatismului transnistrean, declaraţie care avea să rămână fără ecou în rândul autorităţilor statului, dar care preînchipuia grija părintească a Mitropoliei noastre pentru credincioşii săi de dincolo de Nistru. Consider necesar să readuc în atenţie textul acelei declaraţii, surprinzător de actuale, pentru a sublinia o dată în plus poziţia patriotică a Mitropoliei Basarabiei în vremuri de tristă amintire pentru românii moldoveni de pe ambele maluri ale Nistrului, în contrast cu poziţia Patriarhiei Ruse de la Moscova şi a structurii sale locale din Republica Moldova.

Comnuicat de presa al O.T. a PPCD “Noua Generatie”

Organizatia de Tineret “Noua Generatie” a Partidului Popular Crestin Democrat isi exprima profunda ingrijorare in legatura cu violentele declansate in centrul Chisinaului pe data de 7 si 8 aprilie 2009, violente care s-au soldat cu devastarea si incendierea sediilor Parlamentului si Presedintiei Republicii Moldova.

Declaraţia oficială a Partidului Popular Creştin Democrat cu privire la evoluţiile postelectorale din Republica Moldova

În urma alegerilor parlamentare din Republica Moldova din 5 aprilie 2009 au acces în Parlament următoarele partide:

Partidul Comuniştilor din Moldova cu 50% din voturi,

Partidul Liberal cu 12,8% din voturi,

Partidul Liberal Democrat cu 12,3% din voturi,

Alianţa „Moldova noastră” cu 9,8% din voturi.