Privatizare – 200 de mii în loc de 15 milioane

Iunie 23, 2008

MINISTERUL AFACERILOR INTERNE

CENTRUL PENTRU COMBATEREA CORUPŢIEI ŞI CRIMELOR ECONOMICE

SERVICIUL DE INFORMAŢII ŞI SECURITATE

PROCURATURA GENERALĂ A REPUBLICII MOLDOVA

I N T E R P E L A R E

În conformitate cu legea privind Programul de stat de privatizare pentru anii 1995-1996, Societatea pe Acţiuni CIMENT a fost inclusă în lista obiectivelor supuse privatizării: 40% contra bonurilor patrimoniale, iar 60% scoase la concurs investiţional, contra mijloacelor financiare, la preţurile existente pe piaţa mondială. Timp de doi ani acţiunile statului în această întreprindere nu au fost vândute, iar SA CIMENT a ajuns în stare de insolvabilitate. La concursul de privatizare a întreprinderii au participat compania autohtonă ENERCOM SRL şi compania franceză FINARGE 26, firmă asociată LAFARGE. Ofertele celor două companii au fost:

1) ENERCOM – 15 milioane dolari SUA şi

2) FINARGE 26 – 10 milioane dolari SUA.

În septembrie 1998, Departamentul Privatizării şi Administrării Proprietăţii de Stat, condus de directorul Vladimir Filat, a semnat Contractul de vânzare-cumpărare la preţul de numai 200 000 de dolari SUA. Citește în continuare »


Istroromanii din Croatia ii multumesc deputalui basarabean Vlad Cubreacov

Iunie 3, 2008

« Si totusi se poate! Este meritul Dlui. Vlad Cubreacov, deputat din Rep. Moldova, de-a fi pus problema istroromana la Adunarea parlamentara a Consiliului Europei (APCE), unde nici unul dintre mai numerosii deputati din dreapta Prutului, nu a avut inima ca sa o puna… », se arata in textul transmis de catre Emil Petru Ratiu, Presedintele Asociatiei culturale lu rumeri din Istrie „Andrei Glavina”, preluat in exclusivitate de Romanian Global News.

« Dl. Vlad Cubreacov, incununeaza astfel idealul celor mai constienti dintre Istroromani, inceput acum 120 de ani, inca de pe vremea Austro-Ungariei, exprimat prin petitiile adresate autoritatilor la 1887 pentru a avea scoala in limba lor, de catre Francisc Stroligo, si la 1888 de alti 47 de gospodari, capi de familie, din Susnievita. Acest ideal s-a implinit in 1921, prin deschiderea scolii „Imparatul Traian” la Valdarsa (Susnievita), dar a apus repede, ca o zi de primavara frumoasa, dar scurta, prin moartea apostolului Andrei Glavina in 1925 si prin nepasarea -atunci ca si acum- a guvernantilor de la Bucuresti.

A ramas insa comuna bilingva cu autoadministratie istroromana, Valdarsa, pana in 1943, cand ostilitatile celui de al doilea razboi mondial au ajuns in Istria, stingand orice scanteie de viata nationala a Istroromanilor. S-au asternut 50 de ani de uitare peste Istroromani, ca un lintoliu de moarte, pana la inceputul anilor 1990, cand un roman stabilit in Italia, a strans in jurul sau un grup de cativa italieni si istroromani si a inceput calatoriile in Istria, nu ca turist sau lingvist, ci interesat de continuitatea existentei fratilor sai in vatra lor strabuna. Aceste calatorii, incepute in 1990 -vezi descrierea lor in ziarul „Dreptatea” din 7 si 8 mai 1991- au fost premiza infiintarii in 1994 a „Asociatiei culturale istroromane Andrei Glavina” la Triest, al carei scop statutar a fost si este pastrarea identitatii etnice si lingvistice a Istroromanilor prin toate mijloacele legale la dispozitie.

In acest scop a fost editata de catre Emil Petru Ratiu, Presedintele Asociatiei Andrei Glavina, prima revista in dialect istroroman, „Scrisore catre frat rumeri”, in conditiile grele ale lipsei unui dictionar istroroman si fara ajutor financiar sau de alta natura, au fost publicate poezii si texte istroromane in reviste de specialitate din Belgia, s-a participat, de unul singur, fara sustinere financiara, la Congresele Consiliului Europei pe tema aplicarii Cartei limbilor regionale sau minoritare, la Innsbruck (1998), Haga (Noordwijkershout- 2001), cerandu-se insistent aplicarea Cartei in favoarea Istroromanilor, ca dealtfel si la Congresele Uniunii Federative a Comunitatilor Etnice Europene -UFCE- la S.Moritz (1995), Timisoara (1996), Portschach am Worthersee (Austria, 1997), unde Adunarea congresuala a UFCE a votat in unanimitate o rezolutie la cererea Asociatiei „Andrei Glavina”, prin care se invitau Consiliul Europei, OSCE, Parlamentul european, sa intervina pe langa autoritatile croate pentru acordarea statutului de minoritate nationala Istroromanilor si se facea apel la guvernele croat si roman pentru aplicarea clauzelor din Tratatul de baza romano-croat in favoarea minoritatii romanesti din Croatia, precum si la Praga (1998), Subotica (2001), Bolzano (2006), etc. Atasam rezolutia 1997-02 in favoarea Istroromanilor.

Paralel cu acestea, s-au desfasurat la Triest, la Venetia, dar si la „Accademia di Romania” la Roma, numeroase intruniri si conferinte in favoarea Istroromanilor, dintre care se remarca pentru amploarea sa, cea din noembrie 1996, organizata la Triest de catre Doctorul Ervin Curtis, sub auspiciile Consiliului Europei, in favoarea drepturilor Istroromanilor, cand Triest-ul a fost literalmente pavoazat cu afise mari, de peste un metru inaltime, cerand drepturi lingvistice pentru Istroromani. Aceste manifestari au culminat cu Congresul istroroman de la Pola din 30 martie-1 aprilie 2000, organizat din initiativa Asociatiei „Andrei Glavina”, in colaborare cu Universitatea din Pola, al carei decan era Prof. Goran Filipi; in aceasta ocazie, pentru prima oara, limba umililor tarani istroromani, Cici si Ciribiri, a rasunat cu putere in aula acelei Universitati, in discursul inaugural tinut de E.P.Ratiu, promotorul manifestarii, in dialectul istroroman.

Cercetari stiintifice, au dus la avansarea pentru prima oara in literatura istorica romaneasca, a ipotezei originei istroromane a marelui teolog din sec.XVI, Mattia Vlacich Flacius, ipoteza citata mai recent, ca atare, de catre unii in presa romaneasca, fara a indica insa, asa cum regulile o impun, sursa informatiei, care, in literatura istorica romaneasca, se afla numai in articolul publicat in „Adevarul literar si artistic” sub titlul „Un erou modern”, la 19 oct. 2004.

Recent, Dr.ul Ervin Curtis a organizat o expozitie cu stampe, ilustrate, tiparituri despre Istroromani, etc., incepand de la cartea de la 1698 a lui Ireneo della Croce -Storia antica e moderna di Trieste- in care apare pentru prima oara numele national de „Rumeri” pentru Istroromani, pana la ultimele tiparituri in dialect istroroman, ale emeritului profesor Richard Sarbu, si pana la cele mai recente, ale publicatiei, „Scrisore catre frat rumeri”; aceasta expozitie a atras la Triest si in Istria in iunie 2007 reporterii unei reviste din Romania, „Formula AS”, care au contribuit la popularizarea in randurile publicului larg din tara, a problemei Istroromanilor, creand in acest sens un vast ecou.

Aceasta expozitie este acum deschisa, incepand din 7 mai, la invitatia patrioatei profesoare Viorica Balteanu, la Timisoara, bucurandu-se de apreciere si viu interes; la inceputul lunii iulie Istroromanii sunt invitati la „Festivalul inimilor”, tot la Timisoara, iar in septembrie 2008 sunt invitati de catre Prof. Ramona Potoroaca, la muzeul „Astra” la Sibiu.

Echipa de cantece si jocuri „Zvoncearii” din Jeian, a mai participat in septembrie 2007 la un festival folcloric langa Roma, redescoperind „pe viu” propriile origini. (Atasam o fotografie a grupului folcloric din Jeian, impreuna cu Presedintele Asociatiei „Andrei Glavina”, in vizita la Columna lui Traian, la Roma.)

Acestea au fost trepte, pornind de la 1887, pe care, asa cum scrie Tudor Arghezi, si ni se pare ca se potriveste si in cazul Istroromanilor, „De la strabunii mei pana la tine, Prin rapi si gropi adanci, Suite de batranii mei pe branci, Si care, tanar sa le urci te asteapta, Cartea mea-i, fiule, o treapta”.

Aceste trepte, „suite prin rapi si gropi adanci”, au dus azi la cererea de drepturi pentru Istroromani la APCE. Aceasta dovedeste ca atunci cand exista continuitate si a fost semanata samanta, se pot intampla lucruri mari, desi mai raman inca multe, multe trepte grele, de urcat… Ii uram mult succes Dlui. Vlad Cubreacov si il vom sprijini cu toate posibilitatile noastre, in frumoasa sa initiativa romaneasca, convinsi ca urcusurile cele mai grele se inving cu inima entuziasta si cinste sufleteasca. »

Pentru Romanian Global News, Emil Petru Ratiu, Presedintele Asociatiei culturale lu rumeri din Istrie „Andrei Glavina”.

Proiectul de rezoluție privind Situația culturală dificilă a minorității istro-române grav amenințate

Istro-românii trebuie salvați

Elegie pentru istro-români