Patriarhia Moscovei între ignoranţă şi perfidie imperială (II)

Iulie 26, 2008

– Domnule Cubreacov, discutam despre Declaraţia Patriarhiei Moscovei din 26 martie 2008. Să revenim la aspectele istorice ale problemei. Deci, ce susţine Patriarhia Moscovei pe plan istoric?

Strămoşii noştri, ai românilor, sunt creştinaţi încă din epoca apostolică, dinainte chiar de întemeierea Constantinopolului sau cu vreo 8-9 secole înaintea creştinării ruşilor kieveni Citește în continuare »


Patriarhia Moscovei între ignoranţă şi ipocrizie imperială (I continuare)

Iulie 20, 2008

Ruşii recunoşteau că „Românii sunt cei mai numeroşi în Basarabia”

– Oare chiar să nu se cunoască la Patriarhia Moscovei că noi vorbim limba română?

– Ba se cunoaşte. Există multe dovezi şi mărturii ruseşti, din afara Bisericii, şi încă foarte vechi, despre românitatea tuturor moldovenilor, de la Carpaţi la Nistru şi dincolo de el, inclusiv despre românitatea basarabenilor. După cum mulţi dintre ruşii oneşti nu au pus la îndoială unitatea noastră de limbă, de neam şi de credinţă cu ceilalţi români de la sud şi de la vest de Carpaţi. Curtea imperială de la Petersburg, în 1840, spunea despre noi: „Moldova şi Valahia sunt ţări locuite de un popor care are o singură origine, o singură limbă, o singură Credinţă, în pofida separaţiei lor pe plan civil, ele au avut necontenit o singură soartă comună: au suferit împreună de-a lungul secolelor purtând aceeaşi cruce grea, iar acum sorb o nouă viaţă din acelaşi izvor dătător de viaţă. Ele au acelaşi trecut, acelaşi prezent şi, bineînţeles – acelaşi viitor!” (Revista Ministerului Instrucţiunii Publice, fasciculul 29, secţiunea IV, Petersburg, 1840, pagina 7). Citește în continuare »


Patriarhia Moscovei între ignoranţă şi ipocrizie imperială (I)

Iulie 20, 2008

Interviu cu deputatul Vlad Cubreacov

– La 26 martie 2008, în toiul Postului Mare, Patriarhia Moscovei a plasat pe site-ul său o „Declaraţie a Serviciului de presă al Sectorului Relaţii Externe Bisericeşti cu privire la argumentele reprezentanţilor Bisericii Ortodoxe Române care justifică decizia de creare a eparhiilor „Mitropoliei Basarabiei””. Cum calificaţi această Declaraţie? Citește în continuare »


Alte date privind agentul KGB „Drozdov”

Iulie 16, 2008

În contextual actualelor dezbateri contradictorii privind posibila conferire a titlului de doctor honoris causa Patriarhului Moscovei şi al întregii Rusii Alexei al II-lea este bine să ne reamintim ce cunoşteam încă din perioada sovietică despre acest cap al Bisericii „celei de a treia Rome”, cum le place ruşilor să-i spună centrului mai vechiului şi mai noului lor imperiu. Aşadar, iată informaţiile timpului:

Şeful arhivei din Tallin, Iuriu, a descoperit printre mormanele de documente ale Consiliului de Miniştri al Republicii Sovietice Socialiste Estoniene un document foarte ciudat la prima vedere: „Raport despre activitatea operativă pe anul 1958 a agenţilor din sectia a 4-a a KGB (Comitetului Securităţii Statului) de pe lângă Consiliul de Miniştri al RSSE„. Documentul are subtitlul: „Situaţia activităţii operative a agenturii pentru combaterea acţiunilor duşmănoase ale clericilor şi sectarilor„. (Dosar „Strict secret”. Exemplarul 2. Seria „К”). Presa estoniană a publicat acest document şi l-a comentat pe larg. Citește în continuare »


Cine este Patriarhul Alexei al II-lea?

Iulie 16, 2008

Mai multă lume s-a dedat în ultimele zile speculaţiilor pe marginea unei posibile invitări a Patriarhului Moscovei si al întregii Rusii (şi a tot URSS-ul) la Cluj-Napoca pentru o posibilă conferire a titlului de doctor honoris causa al Universităţii Babeş-Boliay. Va prezint mai jos câteva scurte date biografice ale patriarhului rus şi câteva fotografii care îl reprezintă.

Citește în continuare »


Declaraţia fracţiunii PPCD la încheierea sesiunii de primăvară-vară a Parlamentului

Iulie 11, 2008

Stimaţi colegi,

Onorată asistenţă,

Suntem la sfârşitul penultimei, iar din septembrie vom intra în ultima sesiune a prezentei legislaturi, care se va încheia cu alegerile parlamentare din primăvara anului 2009. Totalurile pe care am putea să le facem ar viza nu numai segmentul de timp cuprins doar de ultima sesiune, dar şi o scurtă evaluare a perioadei care s-a scurs din momentul formării actualului Parlament, precum şi creionarea câtorva priorităţi politice ale statului pentru perioada care a rămas până la următoarele alegeri. Citește în continuare »