Cine stă în spatele PRO TV?

Octombrie 30, 2008

Declaraţia grupului parlamentar al PPCD

Stimaţi colegi, onorată asistenţă,
Acum o săptămână grupul parlamentar al PPCD a făcut o interpelare care viza postul de televiziune PRO TV.
Interesul nostru faţă de PRO TV a fost determinat de politica editorială tendenţioasă şi deseori provocatoare pe care o promovează această structură de presă. Întrebarea noastră viza în mod special un aspect fundamental în cazul dat, şi anume:
CINE ESTE ADEVĂRATUL STĂPÂN AL PRO TV? Altfel zis, CINE ESTE ACŢIONARUL MAJORITAR, PROPRIETARUL ACESTEI TELEVIZIUNI? Amintim că PRO TV are 84, 36% de acţiuni ascunse în spatele unei firme off-shore din Cipru. Am observat, însă, cum întregul scandal inspirat de respectiva instituţie media pe parcursul săptămânii care s-a scurs, cu autovictimizarea PRO TV, autoproclamat independent şi echidistant, caută să abată atenţia opiniei publice de la esenţa problemei:
CINE E STĂPÂNUL DIN STRĂINĂTATE AL PRO TV? Citește în continuare »


Punctul de vedere al Fracţiunii PPCD asupra proiectului Legii Bugetului

Octombrie 30, 2008

Proiectul Bugetului de stat pe anul 2009
Punctul de vedere al Fracţiunii PPCD
30 octombrie 2008

Domnule Preşedinte,
Doamnelor şi domnilor deputaţi,
Onorată asistenţă,

La o analiza comparativă şi cât se poate de obiectivă, proiectul Legii bugetului de stat pentru anul 2009, sub aspectul cifrelor de bază, dar şi al structurii de venituri şi cheltuieli, se prezintă mult mai reuşit decât bugetele anterioare. Proiectul prezintă la toţi parametrii creşteri şi îmbunătăţiri inclusiv în raport cu bugetul pe anul curent, 2008. Bineînţeles că acest proiect de buget nu este unul perfect, ca orice lucru făcut de mâna omului. Proiectul principalei legi a anului poate şi trebuie îmbunătăţit ca urmare a dezbaterii noastre parlamentare. Citește în continuare »


6 dosare penale în urma Cărţii verzi a corupţiei

Octombrie 29, 2008

Astăzi  Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova mi-a pus la dispoziţie răspunsul la una din interpelările privind faptele grave de corupţie cuprinse în volumul „Vladimir Filat, un gangster al tranziţiei care a prădat ţara”. Consider necesar să fac cunoscut publicului larg răspunsul oficial prezentat de MAI. Vă rog să găsiţi acest răspuns mai jos.

Domnului Vlad CUBREACOV
Deputat în Parlamentul Republicii Moldova

Stimate domnule deputat,

Ministerul Afacerilor Interne a examinat sesizarea privind verificarea faptelor expuse în cărţile lansate recent de către Partidul Popular Creştin Democrat din Moldova referitor la faptele grave de corupţie, comise de foştii şi actualii înalţi demnitari de stat din Republica Moldova şi Vă comunică următoarele.
În cadrul măsurilor întreprinse pe faptele descrise în volumul 1 al cărţii PPCD CONTRA CORUPŢIEI, „VLADIMIR FILAT un gangster al tranziţiei care a prădat ţara” s-a stabilit, că Procuratura Generală şi CCCEC exercită urmărirea penală pe următoarele cauze penale:

Citește în continuare »


Vlad Cubreacov a discutat problema istro-romanilor la Chisinau, cu oficiali croati

Octombrie 28, 2008

Problema istro-romanilor a facut obiectul discutiilor din data de 27 octombrie, in cadrul unei intalniri a deputatului Vlad Cubreacov cu domnul Ivica Mastruko, ambasador extraordinar si plenipotentiar al Croatiei in Basarabia, cu resedinta la Bucuresti, si cu domnul Neven Mimica, vicepresedinte al Parlamentrului Croatiei si presedinte al Comisiei pentru integrare europeana a Legislativului de la Zagreb, aflati in vizita oficiala la Chisinau, transmite Romanian Global News. Deputatul basarabean le-a inmanat celor doi oficiali croati proiectul de Rezolutie cu privire la situatia culturala dificila a minoritatii istro-romane grav amenintate (Documentul nr. 11595 al Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei). Citește în continuare »


Blocurile preelectorale. Mai degrabă o excepţie în Europa, decât o regulă

Octombrie 25, 2008

Ultimele modificări aduse Codului Electoral al Republicii Moldova au stârnit un val de critici şi comentarii alarmiste din partea bocitoarelor de serviciu de la Chişinău. Obiectul acestor critici este, între altele, lipsa reglementărilor privind blocurile preelectorale. Iubitorii de blocuri invocă invariabil o presupusă „normă europeană” care ar fi fost încălcată. De dragul adevărului trebuie să arătăm că din cele 47 de state membre ale Consiliului Europei, în 43 nu există în legislaţia electorală absolut nici un fel de reglementări privind blocurile sau alianţele preelectorale, iar în altele blocurile preelectorale sunt de-a dreptul interzise în modul cel mai expres cu putinţă. Cele 4 excepţii le constituie trei state ex-comuniste: Bulgaria, Polonia şi România, precum şi Italia, o ţară care şi-a atras faima de a fi marcată, de-a lungul întregii perioade postbelice, de instabilitate politică. În aceste ţări însă blocurile şi alianţele preelectorale sunt totuşi înzestrate cu personalitate juridică în urma unor hotărâri judecătoreşti, adică sunt un fel de subiecţi electorali egali cu partidele. În aceste 4 excepţii blocurile electorale îşi pot înceta activitatea de asemenea doar în temeiul unor hotărâri judecătoreşti. În Republica Moldova, până la modificarea Codului Electoral, blocurile puteau fi create şi desfiinţate fără decizie judecătoreasă şi nu au fost niciodată persoane juridice, egale cu partidele politice. În acest sens, cazul Republicii Moldova s-a prezentat în ultimii 14 ani ca unul singular în Europa celor 47. Cred că Parlamentul a procedat corect atunci când a modificat Codul Electoral, excluzând posibilitatea creării de blocuri preelectorale, aliniind norma internă la normele şi practicile notorii din state ca Germania, Franţa, Marea Britanie, sau – de ce nu? – din statele baltice. Ar fi de amintit în context că în unul din statele extraeuropene cum este China există 7 partide, dar toate formează un sigur bloc preelectoral şi postelectoral în funte cu Partidul Comunist Chinez. Fiţi de acord că modelul chinez al blocurilor politice nu poate fi deloc atractiv pentru noi. Cred că merită să discutăm cu o altă ocazie şi despre un al subiect controversat, cel al pragului electoral.


Îşi va păstra Republica Moldova, după alegerile parlamentare din 2009, statul de neutralitate?

Octombrie 23, 2008

Depinde în cea mai mare măsură de rezultatele alegerilor parlamentare şi de faptul dacă va fi posibilă crearea unei majorităţi constituţionale de 67 de deputaţi. Iată, deci, un obiectiv concret pentru clasa politică de la noi. Vorbind strict tehnic, potrivt articolelor 141, 142 şi 143 din Constituţie, revizuirea textului actual privind neutralitatea permanentă a statului poate fi operată cu votul a 2/3 din deputaţi, timp de 6 luni din momentul prezentării iniţiativei, sub rezerva rezultatelor pozitive ale unui referendum naţional. Iniţiativa poate fi depusă fie de cel puţin 200 000 de cetăţeni cu drept de vot, fie de guvern, fie de cel puţin o treime de deputaţi, adică 34 de membri ai corpului legiuitor. Este obligatorie şi existenţa unui aviz al Curţii Constituţionale adoptat cu votul a cel puţin 4 judecători din 6. Dacă, de la prezentarea iniţiativei cu privire la modificarea Constituţiei, Parlamentul adoptă timp de un an legea constituţională corespunzătoare, propunerea de revizuire se consideră nulă. Citește în continuare »


Avem nevoie de poduri peste Prut

Octombrie 23, 2008

Puţină lume cunoaşte că Republica Moldova, situată între râurile Nistru şi Prut, are 19 poduri pe Nistru şi doar 7 pe Prut (Giurgiuleşti-Galaţi, Cahul-Oancea, Cantemir-Fălciu, Leuşeni-Albiţa, Ungheni-Nicolina, Sculeni-Sculeni, Costeşti-Stânca). Al optulea, reconstruit acum patru ani cu mijloace europene în valoare de 11 milioane de Euro din fondurile PHARE (3 milioane de Euro) şi TACIS (8 milioane de Euro) în dreptul localităţilor Lipcani-Rădăuţi Prut, nu este funcţional. Până la anexarea Basarabiei de către URSS în 1940 pe Prut existau 21 de poduri. Autorităţile locale ale oraşului şi raionului Leova au lansat cu cinci ani în urmă iniţiativa reconstruirii podului peste Prut în dreptul localităţilor Leova-Bumbăta. O altă iniţiativă, mai veche, datează din 2002 şi aparţine consiliului judeţean Lăpuşna. Un proiect în acest sens a fost prezentat spre examinare în cadrul Programului Operaţional Comun România-Moldova-Ucraina 2007-2013, bneficiind de expertiza GTZ (Germania). În acest moment proiectul este inclus în baza de date a Secretariatului Tehnic pentru Problemele de Vecinătate şi, potrivit asigurărilor guvernului Republicii Moldova, urma a fi propus spre finanţare odată cu lansarea licitaţiei oficiale în cadrul Programului Operaţional Comun România-Moldova-Ucraina 2007-2013 preconizată pentru toamna anului 2008. Aşa cum am intrat deja în ultima decadă a lunii octombrie, iar proiectul nu a fost încă propus spre finanţare, suntem în drept să ne întrebăm dacă se mai doreşte sau nu reconstruirea podului de la Leova-Bumbăta distrus în 1940? O altă întrebare legitimă care se impune este când va fi totuşi inaugurat podul de la Lipcani-Rădăuţi Prut care a costat Uniunea Europeană tocmai 11 milioane de Euro?


Acum un an la APCE

Octombrie 3, 2008

Acum un an, mai exact la 2 octombrie 2007, Republica Moldova a fost audiată în cadrul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei. Am intervenit în sesiune plenară. Constat că cele spuse acum 12 luni au rămas de actualitate. Găsiţi mai jos textul original francez al acelei intervenţii.
M. CUBREACOV (Moldova). – Je tiens tout d’abord à féliciter et à remercier les rapporteurs pour leur travail. Les documents que nous examinons représentent une contribution importante de notre Assemblée au développement de la démocratie dans mon pays, la Moldova. Citește în continuare »


Vlah înseamnă Român, după cum Deutch, Tedesco, Neamţ, Allemand înseamnă German

Octombrie 2, 2008

Domnule preşedinte, stimaţii mei colegi, ca autor al proiectului de Rezoluţie intitulat „Violarea drepturilor omului în cazul minorităţii naţionale române din Serbia”, din 17 octombrie 2005, m-am interesat îndeaproape de situaţia acestei minorităţi autohtone care locuieşte în 154 de comune române şi 48 de comune mixte între Dunăre, Timoc şi Morava din Serbia orientală. Subliniez din capul locului că iniţiativa mea se referea strict la minoritatea română din Serbia, după cum rezultă şi din titlul cât se poate de clar al excelentului raport pregătit de dl Jürgen Herrmann. Citește în continuare »


În apărerea drepturilor românilor din Timoc

Octombrie 1, 2008

Clik pentru a mari imaginea

– Monsieur le président, mes chers collègues, en tant qu’auteur du projet de résolution intitulé Violation des droits de l’homme de la minorité nationale roumaine en Serbie, du 17 octobre 2005, je me suis penché sur la situation de cette minorité autochtone habitant 154 communes roumaines et 48 communes mixtes entre le Danube, le Timoc et la Morava, en Serbie orientale. J’indique d’emblée que mon initiative ne concerne que la minorité roumaine de Serbie, conformément à l’intitulé très clair de l’excellent rapport de M. Jürgen Herrmann. Citește în continuare »


Rezoluţia APCE cu privire la situaţia minorităţilor naţionale din Voievodina şi a minorităţii etnice române din Serbia

Octombrie 1, 2008

Vlad Cubreacov la APCE

Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei
________________________________________

Situaţia minorităţilor naţionale din Voievodina şi a minorităţii etnice române din Serbia

Rezoluţia 1632 (2008)[1]

1.       Adunarea parlamentară ia notă că societăţile europene de astăzi sunt în esenţa lor multiculturale şi multietnice.

2.       Adunarea apără cu tărie diversitatea culturală, a cărei importanţă este subliniată în multiple instrumente ale Consiliului Europei şi în mod particular în Convenţia-cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale (STCE nr. 157) şi în Carta europeană a limbilor regionale sau minoritare (STCE nr. 148).

3.       Diversitatea nu trebuie percepută ca o ameninţare, ci ca o sursă de îmbogăţire. Ea trebuie respectată şi apărată ca o componentă de bază a oricărei societăţi democratice. Or, respectarea principiilor în materie de drepturi ale omului, preeminenţa dreptului şi democraţia constituie cea mai bună garanţie a respectării diversităţii.

4.       Serbia, ca şi orice regiune din Balcani, este una din ţările cele mai multiculturale ale Europei. Ea trebuie să releve provocările inerente oricărei societăţi multiculturale, veghind la promovarea unei viziuni asupra societăţii bazate pe respectarea diversităţii, combătând totodată orice formă de intoleranţă şi de discriminare.

5.       Această regiune, inclusiv Serbia, rămâne marcată de tensiuni interetnice. Astăzi se mai înregistrează în Serbia incidente cu caracter etnic variabile ca nivel şi intensitate.

6.       Adunarea subliniază că dialogul intercultural şi respectarea diversităţii culturilor constituie garanţii ale păcii şi ale stabilităţi pe termen lung în regiune.

7.       În timp ce incidentele cu caracter etnic sunt în prezent puţin numeroase în provincia sârbă Voievodina,  provincie caracterizată printr-un amestec etnic dintre cele mai pronunţate în ţară, trebuie constatat că în anul 2004 – perioadă marcată de incidente interetnice numeroase şi alarmante – autorităţile au reacţionat cu prea multă întârziere.

8.      Adunarea îndeamnă cu insistenţă autorităţile sârbe să reacţioneze întotdeauna cu multă promptitudine şi hotărâre împotriva oricărei violenţe interetnice.

9.       Adunarea se felicită constatând adoptarea unui număr de iniţiative lăudabile, între care şi „pachetul” legislativ din anul 2002 şi noua Constituţie sârbă din 2006,  în favoarea drepturilor minorităţilor naţionale şi încurajează autorităţile să-şi continue eforturile în acest sens.

10.      În această privinţă Adunarea constată cu multă satisfacţie că după ultimele alegeri a fost restabilită funcţia de ministru pentru drepturile omului şi drepturile minorităţilor şi că reprezentanţii minorităţilor fac parte din guvernul de coaliţie ocupând funcţii ministeriale.

11. Aceste eforturi vor trebui conjugate de către autorităţile statului, instituţiile religioase precum şi mass-media printr-o politică a comunicării, în vederea promovării spiritului de toleranţă, a dialogului intercultural şi a combaterii discriminării.

12.       Adunarea se felicită să constate că un proiect de lege privind combaterea discriminării a fost pregătit şi prezentat spre comentare Comisiei de la Veneţia. Adoptarea rapidă şi aplicarea acestei legi sunt deosebit de importante pentru a preveni discriminările ulterioare îndreptate împotriva minorităţilor naţionale.

13.       Adunarea consideră că mediatorul  poate şi trebuie să joace un rol important în acest sens. Ea se felicită aşadar în legătură cu îndelung aşteptata desemnare, la 29 iunie 2007, a unui mediator al Republici Serbia.

14.       Între altele, autorităţile trebuie să-şi continue eforturile în vederea sporirii încrederii minorităţilor faţă de reprezentanţii autorităţilor şi pentru a combate prejudecăţile faţă de minorităţi, prejudecăţi care pot să persiste în sânul forţelor de ordine şi a puterii judecătoreşti. Adunarea se felicită în legătură cu existenţa unui program privind creşterea reprezentării membrilor minorităţilor în rândul forţelor de ordine şi a puterii judecătoreşti, şi  în special privind punerea în aplicare a unei forţe de poliţie multietnice în sudul Serbiei. Ea încurajează autorităţile să extindă şi să aplice această iniţiativă în alte regiuni şi mai cu seamă în Voievodina.

15.       Adunarea este totuşi îngrijorată să constate mari lacune în ceea ce priveşte punerea în aplicare a drepturilor minorităţilor. Autorităţilor naţionale, regionale şi locale le revine răspunderea unei depline şi complete puneri în aplicare a prevederilor legale pertinente.

16.       Anumite prevederi legale sunt defectuoase de mai mulţi ani, ceea ce împiedică o exploatare cât mai bună posibil, în beneficiul membrilor minorităţilor, a potenţialului oferit de cadrul legislativ dezvoltat în anul 2002.

17.       Adunarea consideră că aceste lacune ale legislaţiei pun la îndoială credibilitatea  şi voinţa politică a autorităţilor în materie de drepturi ale minorităţilor şi nu sunt prielnice consolidării încrederii membrilor minorităţilor naţionale în autorităţi.

18.       Mai mult, Adunarea este îngrijorată să constate divergenţele de la o regiune la alta în ceea ce priveşte punerea în aplicare şi accesul efectiv al membrilor minorităţilor la drepturile lor. Adunarea constată în special că membrii minorităţilor naţionale din estul Serbiei sunt într-o situaţie categoric mai puţin favorabilă decât cei din Voievodina.

19.       Cât despre chestiunea identităţii minorităţilor, şi în special având în vedere dezbaterile din jurul minorităţilor română şi valahă, Adunarea aminteşte principiul enunţat în articolul 3 al Convenţiei-cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale şi reafirmă că orice încercare privind impunerea unei identităţi unei persoane, sau unui grup de persoane, este inadmisibilă.

20.      Adunarea încurajează aşadar membrii minorităţilor română şi valahă din estul Serbiei să-şi unească eforturile şi să depăşească neînţelegerile lor interne în interesul lor înşişi şi pentru păstrarea trăsăturilor specifice care constituie identităţile lor. Autorităţile sârbe sunt răspunzătoare în acest caz să nu împiedice, ci dimpotrivă să susţină iniţiativele în acest sens.

21.       Adunarea este conştientă de îngrijorările exprimate de Comisia pentru Democraţiei prin Drept (Comisia de la Veneţia) în legătură cu Legea din anul 2006 privind Bisericile şi organizaţiile religioase din Republica Serbia şi se asociază recomandării acesteia prin care cere o definire mai exactă a statutului dreptului canonic şi a hotărârilor instanţelor bisericeşti. Pe de altă parte, Adunarea roagă insistent autorităţile sârbe să coopereze deopotrivă cu Biserica Ortodoxă Sârbă şi cu Biserica Ortodoxă Română pentru găsirea unei soluţii practice de natură să facă efectivă libertatea religiei în partea de răsărit  a ţării, aşa cum este deja în cazul Voievodinei.

22.       În sfârşit, conştientă de faptul că cooperarea dintre statul de reşedinţă şi statul înrudit, prin intermediul acordurilor bilaterale, prezintă un interes real în scopul garantării stabilităţii în Europa, Adunarea cheamă autorităţile sârbe să-şi intensifice relaţiile de bună vecinătate cu statele înrudite (România, Ungaria, Croaţia şi «fosta republică iugoslavă a Macedoniei») aplicând integral acordurile bilaterale semnate de acestea.

23.       Prin urmare, Adunarea invită autorităţile competente ale Republicii Serbia :

23.1.      să acorde o atenţie sporită plângerilor privind violenţa interetnică şi să reacţioneze cu promptitudine, hotărâre şi eficienţă la acestea, mai cu seamă prin anchete ale poliţiei şi printr-o urmărire penală eficientă;

23.2.      să vegheze asupra punerii efective în aplicare a legislaţiei în materie de drepturi ale minorităţilor şi în special a legilor adoptate în anul 2002;

23.3.       să aloce cât de repede posibil fonduri pentru promovarea socială, economică, culturală şi pentru dezvoltarea generală a minorităţilor naţionale, alocare prevăzută de articolul 20 din legea-cadru din anul 2002 privind protecţia drepturilor şi libertăţilor minorităţilor naţionale;

23.4.       să adopte neîntârziat o lege privind combaterea discriminării, ţinând cont de remarcile formulate de Comisia de la Veneţia;

23.5.       să adopte în regim prioritar textele legislative privind alegerea şi finanţarea Consiliilor naţionale pentru minorităţile naţionale, ţinând cont de comentariile experţilor Consiliului Europei pe marginea proiectului de lege privind alegerile;

23.6.       să definească cu mai multă precizie competenţele şi obligaţiile Consiliilor naţionale pentru minorităţile naţionale, dotându-le cu fondurile necesare realizării misiunilor lor;

23.7.      să introducă un mecanism de control din partea Consiliilor naţionale pentru minorităţi a actelor executivului în materie de drepturi ale minorităţilor;

23.8.       să convoace reuniuni mai numeroase şi cu o mai mare regularitate ale Consiliului naţional pentru minorităţile naţionale;

23.9.       să prevadă desemnarea unui mediator adjunct însărcinat cu problemele ce ţin de drepturile minorităţilor;

23.10.      recunoscând progresele marcate de dispoziţiile noii Constituţii în această privinţă, să consolideze în continuare stabilitatea bugetelor provinciilor autonome;

23.11.       să ia măsuri pozitive în favoarea persoanelor aparţinând tuturor minorităţilor şi să vegheze asupra eradicării oricărei discriminări împotriva membrilor lor;

23.12.       să-şi intensifice eforturile pentru dezvoltarea iniţiativelor privind promovarea spiritului de toleranţă şi a dialogului intercultural;

23.13.       să accelereze iniţiativele privind pregătirea unor cadre didactice calificate să predea limbile minoritare şi să predea în aceste limbi;

23.14.       să continue să dezvolte şcolile bilingve şi şcolile în limba maternă;

23.15.    să suprime diferenţele regionale existente în ceea ce priveşte garantarea efectivă a drepturilor minorităţilor (în special privind folosirea limbilor minoritare în administraţie, învăţământul în limbile minoritare, libertatea religiei etc.) punând integral în aplicare, şi pe întreg teritoriul, legislaţia în vigoare în acest domeniu;

23.16.       să ia măsurile necesare pentru a le înlesni valahilor/românilor care locuiesc în estul Serbiei (pe văile Timocului, Moravei şi Dunării) accesul la învăţământ, la presă şi la administraţie publică în limba lor maternă şi să le ofere acestora  mijloacele de a-şi ţine serviciile religioase în această limbă;

23.17.       să identifice şi să aplice soluţii tehnice care să le permită persoanele din estul Serbiei să recepţioneze emisiunile în limba română difuzate în Voievodina;

23.18.      să prevadă excepţiile de la procedurile de privatizare în domeniul presei în favoarea presei în limbile minoritare în scopul de a asigura viabilitatea acesteia;

24.       Adunarea cheamă de asemenea Serbia şi statele înrudite vizate să convoace cât mai repede posibil Comisiile interguvernamentale mixte prevăzute de acordurile bilaterale privind cooperarea în domeniul  protecţiei minorităţilor naţionale încheiate de acestea.

25.       Adunarea invită Comisia sa pentru respectarea obligaţiilor şi angajamentelor statelor membre ale Consiliului Europei (Comisia de monitorizare) să ia în consideraţie îndeaproape propunerile cuprinse
în această rezoluţie în cadrul dialogului său cu autorităţile sârbe.

Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei
________________________________________

Situaţia minorităţilor naţionale din Voievodina şi a minorităţii etnice române din Serbia

Recomandarea 1845 (2008)[2]

1.       Adunarea parlamentară, referindu-se la Rezoluţia sa 1632 (2008) privind situaţia minorităţilor naţionale din Voievodina şi a minorităţii etnice române din Serbia, invită Comitetul de Miniştri să ţină cont, în cadrul monitorizării sale regulate, de recomandările pe care li le-a adresat autorităţilor sârbe în respectiva rezoluţie şi să ţină cont de acestea în cadrul următorului său ciclu de monitorizare în virtutea Convenţiei-cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale.

2.       Adunarea le recomandă de asemenea Comitetului de Miniştri şi autorităţilor sârbe să prevadă lansarea unor noi programe de asistenţă cu ţintă fixă în vederea sprijinirii elaborării unor planuri de acţiune concrete privind promovarea spiritului de toleranţă şi a dialogului intercultural şi în special privind sporirea încrederii minorităţilor în instituţiile statului şi pentru combaterea prejudecăţilor îndreptate împotriva minorităţilor care pot să mai persiste în sânul forţelor de ordine şi al puterii judecătoreşti.


[1] Dezbătută de către Adunarea Parlamentară la 1 octombrie 2008 (cea de-a 33-a şedinţă) (a se vedea DOC. 11528, Raportul Comisiei Juridice şi Drepturi ale Omului, raportor dl Herrmann). Text adoptat de Adunare la 1 octombrie 2008. A se vedea Recomandarea 1845 (2008).

[2] Dezbătută de către Adunarea Parlamentară la 1 octombrie 2008 (cea de-a 33-a şedinţă) (a se vedea DOC. 11528, Raportul Comisiei Juridice şi Drepturi ale Omului, raportor dl Herrmann). Text adoptat de Adunare la 1 octombrie 2008.

Traducere după originalele francez și englez – Vlad Cubreacov, inițiator al proiectelor de Rezoluție și Recomandare