PĂRINTELE FELIX DUBNEAC

Mai 31, 2009

FELIX DUBNEAC  – Arhimandrit basarabean în Statele Unite ale Americii.

Arhimandrit Felix Dubneac. Frescă. Wayne State University, Detroit, Michigan, SUA

Arhimandrit Felix Dubneac. Frescă. Wayne State University, Detroit, Michigan, SUA

Părintele arhimandrit Felix Dubneac s-a născut la 29 iunie 1912 în comuna Voloave, judeţul Soroca în familia lui David şi a Ştefaniei Dubneac, primind  la botez numele de Petre. A urmat şcoala primară în comuna natală. Între 1927 şi 1931 studiază la Şcoala de Cântăreţi bisericeşti de la mănăstirea Dobruşa din judeţul Soroca, iar între 1935 şi 1943 – la Seminarul Teologic monahal de la mănăstirea Cernica de lângă Bucureşti.

Citește în continuare »


O scrisoare mai veche trimisă în Japonia

Mai 30, 2009

Mântuitorul Hristos. Catedrala ortodoxă din Tokio

Mântuitorul Hristos. Catedrala ortodoxă din Tokio

Preocuparea mea pentru misionrarii români din Japonia este una mai veche. După ce bogata arhivă, adunată de mine cu atâta grijă timp de două decenii, a fost mistuită de flăcări în timpul Dezastrului de la 7 aprilie 2009, caut cu înfrigurare  şi mă bucur ca un copil când găsesc orice document mai vechi legat de marile teme ale preocupărilor mele, mai ales de tema martirilor basarabeni şi a prezenţei românilor în Răsărit ca deschizători de drumuri în cultură şi spiritualitate.

Sunt mai bine de 12 ani de când am trimis o scrisoare în Japonia şi încă nu am primit răspuns. Am găsit o copie a ei printre unele hârtii mai vechi. Este posibil ca ea să nu fi ajuns la destinatar. Pe domnul Sumiya Haruya l-am cunoscut la Chişinău, în 1996, când mi-a şi acordat un interviu pentru ziarul “Ţara”.  Dumnealui este un bun cunoscător al limbii şi culturii române şi unul din traducătorii operei lui Mihai Eminescu şi Mircea Eliade în niponă.

Citește în continuare »


LOCŢIITOR AL TRONULUI CEZAREII CAPADOCIEI

Mai 28, 2009

LOCŢIITOR AL TRONULUI CEZAREII CAPADOCIEI

Sau punte de suflet peste Marea Neagră

PF Daniel Bartolomeu1.php

În cadrul vizitei de pace (irenice) a Preafericitului nostru Părinte Patriarh Daniel în cuprinsul Patriarhiei Ecumenice a Constantinopoluilui s-au făcut deja referiri oficiale la titlul pe care Ierarhii români de Bucureşti îl poartă de câteva secole: Locţiitor al Tronului Cezareii Capadociei, precum şi la legăturile creştinismului românesc cu cel din Capadocia.

Astfel, în Cuvântul său de salut, adresat ieri, 27 mai 2009, în Sala Tronului cu ocazia primirii oficiale a delegaţiei Bisericii Ortodoxe Române de către Sanctitatea Sa Bartolomeu, Patriarhul Ecumenic al Constantinopolului, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a ţinut să arate între altele:

Pelerinajul nostru spiritual în cuprinsul Capadociei se înscrie, de asemenea, în contextul legăturilor frăţeşti existente de-a lungul secolelor între Patriarhia Ecumenică şi Biserica Ortodoxă Română, legături care sunt evidenţiate chiar în primele secole creştine. De exemplu, din citirea atentă a actului martiric al Sfântului Sava de la Buzău (+372) reiese că redactarea lui s-a făcut ‘pe pământ roman’, de unde fuseseră aduse moaştele Sfântului Sava, din ordinul guvernatorului Scythiei, Iunius Soranus. Acelaşi guvernator, care era capadocian de neam, trebuie să fi dispus şi redactarea actului martiric respectiv, fapt care a fost realizat tot în secolul al IV-lea, de Episcopul Bretanion de Tomis, el însuşi capadocian, sau de oamenii din jurul său, moaştele fiind cerute guvernatorului de către însuşi Sfântul Ierarh Vasile cel Mare, Arhiepiscopul Cezareei Capadociei (+379).

Citește în continuare »


Înălţarea Domnului. Ziua eroilor

Mai 27, 2009

Eroi Romani

La Cania (Cantemir), la Tabăra (Orhei), la Neculăieuca (Orhei), la Mana (Orhei), la Micleuşeni (Nisporeni), la Feşteliţa (Ştefan Vodă) au fost amenajate în ultimii ani Cimitire sau Parcele de onoare ale ostaşilor români. La Cimitirul ortodox central din Chişinău Parcela de onoare a ostaşilor basarabeni căzuţi în primul război mondial este îngrijită.

Alte locuri de veşnică odihnă ale ostaşilor români zac în paragină sau au fost profanate. Păgânii păgâni rămân. Este revoltător cazul fostului cimitir militar din Chişinău, al cărui teren, cu tot cu osemintele ostaşilor români şi străini, au fost vândute de primăria capitalei unor oameni de afaceri. Revoltător este şi cazul profanării cimitirului ostaşilor români de la Tighina.

În toate aceste locuri zac pentru eternitate trupurile celor care adună laolaltă toate părţile pământului nostru etnic, de la Nistru până la Tisa. Când au căzut pe câmpul de luptă, majoritatea dintre ei erau tineri şi foarte tineri. Trupeşte s-au amestecat şi unit cu pământul strămoşilor, dar cu sufletele sunt vii. Eu ordonează în chip solemn istoria noastră naţională. Ei îi dau coerenţă şi sens existenţei noastre ca neam, care nu se încheie aici.

Mulţi ostaşi români se odihnesc în pământ străin. Mulţi au luptat în armate străine, pentru neamuri şi cauze străine, în războaie drepte sau nedrepte. Mormintele lor sunt presărate din Balcani până în Occident, din Europa până la marginea Asiei. Cele mai îndepărtate geografic morminte sunt ale celor 17 000 de români basarabeni căzuţi pe câmpurile de luptă în Manciuria, în timpul războiului ruso-japonez din 1904-1905, dar şi mormintele consângenilor noştri decedaţi în prizonierat pe insulele nipone. Unii au luptat pentru imperiul austro-ungar, alţii pentru imperiul ţarist, alţii pentru cel sovietic.

Citește în continuare »


UN NUME CUNOSCUT: AMBASADORUL ZORAN POPOVIĆ, “PRIETENUL” ROMÂNILOR DIN TIMOC

Mai 27, 2009

Zoran Popović primit la Cotroceni

Zoran Popović primit la Cotroceni

Preşedinţia României ne anunţă printr-un Comunicat de presă din 25 mai curent că Zoran Popović, noul ambasador al Republicii Serbia în România, a fost primit la Palatul Cotroceni cu ocazia acreditării sale oficiale.

Comunicatul respectiv ne face cunoscut între altele: “Cu prilejul convorbirilor, şeful statului a subliniat importanţa pe care România o acordă aplicării standardelor europene în materie de drepturi ale minorităţilor, astfel încât etnicii români de pe întreg teritoriul Serbiei să beneficieze de acelaşi drepturi acordate de statul român minorităţii sârbe din România.” Înţelegem că problema a fost doar subliniată unilateral, pentru că nu ni se spune absolut nimic despre reacţia de răspuns sau despre poziţia exprimată de noul ambasador sârb la Bucureşti în problema minorităţii entice române din Serbia de răsărit, minoritate discriminată cu mult cinism sub ochii noştri şi ai Europei întregi.

Citește în continuare »


Vizita Preafericitului Daniel în cuprinsul Patriarhiei de Constantinopol

Mai 26, 2009

PF DanielÎn spiritul tradiţiei şi a practicii curente, Preafericitul Părinte Daniel, ca nou Patriarh al României, însoţit de o delegaţie a Bisericii Ortodoxe Române, va efectua o vizită frăţească la Patriarhia Ecumenică, în perioada 27 mai-2 iunie 2009.

Vizita se înscrie în seria manifestărilor consacrate anului 2009, proclamat de către Sfântul Sinod Anul comemorativ-omagial al Sfântului Vasile cel Mare, arhiepiscopul Cezareei Capadociei († 379), şi al celorlalţi Sfinţi Capadocieni.

În prima zi a vizitei, după primirea oficială din Catedrala cu hramul Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel va participa la Slujba Vecerniei oficiată în biserica Sfânta Parascheva din Istanbul, pe care Patriarhia Ecumenică a dat-o în folosinţă comunităţii ortodoxe româneşti din Turcia. Cu acest prilej, în prezenţa credincioşilor ortodocşi români din Istanbul şi alte regiuni ale Turciei, va fi sfinţită şi inaugurată noua bibliotecă românească a comunităţii respective.

Citește în continuare »


UN SFÂNT RUS DESPRE IMPERIUL RUS

Mai 25, 2009

TOATE POPOARELE NE URĂSC. DAR CUM SĂ FIE ALTFEL? PENTRU CE SĂ FIM IUBIŢI ŞI JELIŢI?

Sfântul Nicolae Kasatkin, confratele de apostolat al Cuviosului român Anatolie Tihai

Sfântul Nicolae Kasatkin, confratele de apostolat al Cuviosului român Anatolie Tihai

Sfântul întocmai cu apostolii Nicolae Kasatkin, Luminătorul Japoniei,  prietenul şi tovarăşul de apostolat al Cuviosului român Anatolie Tihai, ne-a lăsat un Jurnal din care aflăm multe lucruri despre epoca apostolatului său, despre oameni, locuri şi situaţii, dar şi despre părerile sfântului asupra stării de lucruri din Imperiul rus. Jurnalul, în cinci volume, a văzut lumina tiparului în Japonia, în 1994, la editura  Universităţii Hokkaido din Sapporo.

Vă propun mai jos în traducere românească doar câteva pasaje din Jurnalul Sfântului Nicolae al Japoniei din care se desprinde înţelegerea corectă a stării de fapt din Imperiul rus în timpul războiului ruso-japonez. Sfântul Nicolae, fiind rus de neam, dar înfiat pe sol japonez, a binecuvântat în acest război, cu multă strângere de inimă, armata Japoniei să lupte contra armatei ruse, iar pe prizonieirii ruşi de război i-a ajutat şi i-a mângâiat. Amintim că în războiul ruso-japonez din 1904-1905 au căzut pe frontul din Manciuria, la Port Artur şi la Mukden 17.000 de români basarabeni, recrutaţi în armata rusă, iar mulţi consângeni ai noştri au fost luaţi în prizonierat de japonezi.

Sfântul Nicolae este cel care l-a ales dintre absolvenţii Academiei Teologice din Kiev pe Cuviosul nostru părinte Anatolie Tihai şi l-a invitat să-i fie confrate întru apostolat în Japonia şi pentru faptul că era român de neam (din Tărăsăuţii Hotinului) şi vorbea fluent trei limbi diferite, deci avea înţelegerea alterităţii, deschiderea către alte limbi, culturi şi civilizaţii. Rus fiind şi iubindu-şi Patria etnică, Sfântul Nicolae Kasatkin a avut viziuni antiimperiale, pe care, cu bună seamnă, le împărtăşea şi Cuviosul Anatolie Tihai.

Japonezii ne bat, toate popoarele ne urăsc, se vede că Domnul Dumnezeu îşi revarsă Mânia Sa asupra noastră. Dar cum să fie altfel? Pentru ce să fim iubiţi şi jeliţi? Nobilimea noastră s-a pervertit sute de ani cu iobăgia şi a devenit perversă până în măduva oaselor. Poporul simplu a fost apăsat sute de ani de aceeaşi stare Citește în continuare »


CUPA (amară a) CETĂŢENIEI

Mai 24, 2009

CUPA CETĂŢENIEI APRILIE-MAI 2009, COMPETIŢIE INTERN-NAŢIONALĂ

Gazdă, anternor şi arbitru: Guvernul BOC

Echipele din ligă:

  1. Republica Moldova (3 300 000 de jucători, toţi fundaşi, în apărare)
  2. Israel (250 000 de jucători, toţi înaintaşi, în atac)
  3. Ucraina (400 000 de jucători, toţi fundaşi, în alergare)

Locul desfăşurării: Bucureşti

Transmisiune în direct pe toate posturile de radio şi televiziune

Public de excepţie: 800 de milioane de europeni. Cea mai activă este galeria rusă, care se aude dincolo de Bruxelles

Joc de excepţie, cu declaraţii zgomotoase şi multe alpauze în faţa Camerelor reunite

Scor:

ISRAEL – MOLDOVA   80:0

ISRAEL – UCRAINA 80:0

MOLDOVA – UCRAINA 0:0 (Eh, remiză,  domnule, remiză!)

Mazal tov, mazal tov, că taaare bine mai jucaţi! Şalom, dragi compatrioţi! Şalom, adon Boc! Ma şlomha? Sunteţi un antrenor şi un arbitru de zile mari!

Staţi aşa, mai jucăm şi luna viitoare acasă la noi?

Vezi şi aici:

http://victor-roncea.blogspot.com/2009/05/cetateni-israelieni-singuri-pe-lista.html


Denunţarea conceptului imperial rus de „vecinătate apropiată”

Mai 24, 2009

SESSION DE 2005

(Troisième partie)

COMPTE RENDU
de la vingtième séance

Mercredi 22 juin 2005 à 10 heures

LE PRÉSIDENT (Traduction). ‑ La question n° 6 est ainsi rédigée:

M. Cubreacov,Putin Medvedev

Attirant l’attention du président du Comité des Ministres sur le fait que lors de son adhésion au Conseil de l’Europe, la Fédération de Russie a contracté un certain nombre d’engagements, dont celui «de dénoncer comme erroné le concept de deux catégories différentes de pays étrangers, qui consiste à traiter certains d’entre eux appelés ‘pays étrangers proches’ comme une zone d’influence spéciale»;

Notant, cependant, que ce concept n’a jamais été dénoncé par les autorités russes; Citește în continuare »


Fraţii noştrii, AROMÂNII

Mai 23, 2009

În ţările din peninsula balcanică locuiesc astăzi între câteva sute de mii şi peste un milion de etnici români, vorbitori ai dialectelor

Românitatea balcanică şi cea nord-dunăreană

Românitatea balcanică şi cea nord-dunăreană

istorice dacoromân, aromân şi meglenoromân.  Cele mai mari concentraţii de români sunt în Grecia, Albania şi Republica Macedonia. Ziua de 9 mai este sărbătorită de aceştia ca zi naţională a românităţii balcanice.  De ce anume 9 mai?

La 10 mai 1905 a fost publicat şi a intrat în vigoare un decret imperial, o IRADÉ, emisă cu o zi înainte, la 9/22 mai 1905, de către sultanul turc Abdül Hamîd. Prin această Iradea a sultanului era recunoscută oficial naţionalitatea română (ullah millet) din cuprinsul Imperiului Otoman şi i se recunoştea autonomia culturală şi dreptul de autoguvernare locală.

Ziua de 9 mai este considerată ziua naţională a tuturor românilor din Balcanii de sud şi occidentali, nu doar aromâni, dar şi meglenoromâni şi daco-români, numiţi laolaltă de turci, greci şi slavi cu exonimul comun de vlahi.

IRADEAUA sultanului Abdül Hamîd are următorul cuprins:

Citește în continuare »


DESPRE CANONIZAREA SFINŢILOR MARTIRI BASARABENI

Mai 22, 2009

Acum 18 ani am început să restabilesc Martirologiul Mitropoliei Basarabiei, întocmit în 1942-1943 de Mitropolitul Efrem Enăchescu, dar pierdut din cauza războiului, a evacuării şi a ocupaţiei sovietice care au urmat.

Prima dintre feţele bisericeşti din Basarabia care a îndurat moartea mucenicească de mâna năvălitorilor barbari şi atei din răsărit a Martiri pt Hristosfost Părintele nostru Gheorghe Munteanu de la Ismail, acesta luându-şi cununa de martir la vârsta de 31 de ani  când, după umilinţe îngrozitoare, i-a fost sfărâmat capul de treptele sfintei biserici din principalul oraş basarabean de pe Dunăre. Am găsit atunci foarte puţine date despre acest nou martir al Mitropoliei Basarabiei şi al Bisericii noastre Ortodoxe Române. Primul care avea să mă ajute atunci a fost Mitropolitul Olteniei Nestor Vornicescu, basarabean de-al nostru şi preşedinte al Comisiei Naţionale pentru Istorie Bisericească şi Canonizări.

Unele date adunate de mine despre martirii basarabeni a apărut în volumul „Martiri pentru Hristos, din România, în perioada regimului comunist” care a văzut lumina tiparului în 2007, cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Patriarh Teoctist, la Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române.  De asemenea, am publicat pe acest blog şi în revista Flux Martirologiul românesc din Basarabia, împreună cu o pledoarie mai veche pentru cercetarea vieţii şi canonizarea martirilor noştri:

https://cubreacov.wordpress.com/2008/01/10/martirologiul-mitropoliei-basarabiei/

https://cubreacov.wordpress.com/2007/12/25/preotii-martiri-ai-mitropoliei-basarabiei/

Un alt preot martir, dar despre care am scris, pentru că am şi găsit material documentar din abundenţă, a fost Sfântul nou Mărturisitor şi Mucenic Alexandru de la Călăraşi. Am întocmit în 1995 un studiu pe care i l-am prezentat Preafericitului Părinte Patriarh Teoctist, împreună cu o primă încercare de icoană.

Copia acelui studiu, precum şi încercarea de icoană s-au pierdut la 7 aprilie anul acesta, fiind mistuite de flăcările care au pârjolit clădirea Parlamentului. Am pierdut irecuperabil, împreună cu alte documente, o valoroasă arhivă adunată timp de aproape două decenii despre creştinii şi preoţii basarabeni martirizaţi în 1940 şi după. Trag nădejde că s-o mai fi păstrat originalul studiului şi al proiectului de icoană la Sfânta noastră Patriarhie. Numai Dumnezeu ştie…

Caut acum peste tot în speranţa că voi găsi măcar câte ceva în legătură cu aceşti martiri, înţelegând că trebuie să o iau de la capăt, să adun fărâmitură lângă fărâmitură, astfel încât să restabilim nu doar tabloul timpului, ci şi viaţa, trăirea creştină, suferinţele şi sfârşitul lor martiric, fără a scăpa din vedere nici un element esenţial.

Astăzi m-am bucurat ca un copil când am găsit printre hârtiile mele mai vechi o scrisoare primită de la vrednicul de pomenire Mitropolit Nestor Vornicescu al Olteniei. Am recitit-o, întorcându-mă cu gândul în anul 1995, şi am simţit că sunt mai hotărât decât atunci să continuu colectarea de date necesare şi pledoaria pentru recunoaşterea canonică a martiriului sfinţilor odrăsliți de neamul românesc în Basarabia şi Transnistria noastră.

După recunoaşterea şi admiterea în legalitate a Mitropoliei Basarabiei şi a celor patru eparhii istorice sufragane ale ei, canonizarea sinodală a sfinţilor martiri români de dincoace de Prut este cel mai important proiect naţional în ordinea sufletească a lucrurilor, cu efecte tămăduitoare şi ziditoare pe termen lung.

Public mai jos textul scrisorii trimise de la Craiova, la 17 august 1995, de către Vlădica Nestor Vornicescu al Olteniei:

MITROPOLIA OLTENIEI

CABINETUL MITROPOLITULUI

Str. Mitropolitul Firmilian (fostă Lotru) nr. 3 – CRAIOVA- 1100

PREA DISTINSE ŞI PREA IUBITE

DOMNULE VLAD CUBREACOV,

Azi 17 august am primit materialul Frăţiei tale, scrisoarea, copia scrisorii confidenţiale trimise Prea Fericitului Părinte Teoctist în 10 aprilie 1995 şi o primă încercare de icoană a Părintelui Alexandru Baltaga.

Da, este adevărat că din încredinţarea Sfântului Sinod, în calitate de preşedinte al Comisiei de Canonizare a Sfinţilor Români, cu deosebită strădanie subînţeleasă de oricine, am condus toate şedinţele comisiei, numeroase în felul lor, care au precedat canonizarea oficială din iunie 1992, a unui număr de 19 sfinţi români.

Sigur, am parcurs cu atenţie pledoaria despre Sfântul nou Mărturisitor şi Mucenic Alexandru de la Călăraşi, dar, sunt sigur că veţi fi de acord cu mine, că acest subiect, pentru a intra în discuţia Comsiei Speciale de Canonizare Sinodală, este absolut nevoie de un amplu studiu amănunţit şi bazat la fiecare pas pe date istorice, cu trimiteri la documente, de orice fel, despre şi privitor la viaţa pământească a părintelui Alexandru Baltaga, şi bogata lui activitate particulară şi obştească, punându-se în lumină de la caz la caz, aspectele care pledează pentru recunoaşterea sinţeniei vieţii sale, chiar înainte de martiriul său final (Plus: studiul în copie trebuie să aibă ca anexe toate documentele pe care se bazează redactarea).

Este absolut nevoie de un asemenea material.

Scriu acestea imediat cum am primit plicul, ca să fie timp pentru documenteare şi redactare.

În momentul de faţă sunt foarte interesat să văd când se întruchipează în fapt ceea ce la noi ziarele au anunţat pe data de 11 august, că Preşedintele Mircea Snegur pregăteşte un decret de recunoaştere a Mitropoliei Basarabiei.

Am văzut că în 16 august Mircea Snegur a avut o întâlnire cu şefii de culte. Să fie acesta un preambul?

Aşteptăm să vedem!

Te înbăţişez cu toată neţărmurita dragoste frăţească basarabeană.

P.S.: Dumincă 20 aug. seara Televiziunea Română a dat aspecte de la festivităţile „Sf. Teodora…Chişinău”. Mesagerul Nimic!

+ N E S T O R,

MITROPOLITUL OLTENIEI

17 august 1995

C r a i o v a

DOMNIEI SALE,

DOMNULUI VLAD CUBREACOV,

Str. N. Iorga Nr. 5, CHIŞINĂU

REPUBLICA MOLDOVA

Mitropolia Olteniei1

Mitropolia Olteniei 2


“A venit Iacob-san … şi ne-a dăruit cântarea adevărată a Bisericii ortodoxe”

Mai 22, 2009

Volumul "Nikorai-do ibun" de Naganawa Mitsuo în care apare schiţa biografică a Melodului Iacob Tihai

Volumul "Nikorai-do ibun" de Naganawa Mitsuo în care apare schiţa biografică despre Melodul Iacob Tihai (paginile 192-207)

Subiectul misionarilor români din Japonia secolului XIX rămâne în atenţia noastră. Cu multă bucurie aflăm că în anul 2007 a văzut lumina tiparului la editura  tokiotă  “Seibunsha”  volumul “Nikorai-do ibun” (Mostenirea catedralei Nikorai do) semnat de istoricul Naganawa Mitsuo.

Bucuria ne este determinată de faptul că acest volum cuprinde o amplă schiţă biografică despre compozitorul liturgist Iacob Tihai născut în Tărăsăuţii Hotinului din Basarabia.  Iacob Tihai a fost fratele mai mic al Cuviosului arhimandrit Anatolie şi părtaşul lui de apostolat în Japonia.

Lucrarea „Nikorai-do ibun” are 416 pagini, iar schiţa biografică despre românul nostru “Iakobu Cihai”, cum îl numesc japonezii,  este cuprinsă de la pagina 192 la pagina 207. Este vorba deci de tocmai 15 pagini (!) de text despre acest român basarabean, considerat pe bună dreptate a fi nu doar un mare misionar creştin, ci şi întemeietorul muzicii ortodoxe nipone!

Citește în continuare »


Patriarhia Română şi-i asumă oficial pe românii dintre Timoc, Dunăre şi Morava

Mai 21, 2009

Timoc BOR engleza


O scrisoare mai veche privind românii extrafrontalieri

Mai 20, 2009

Răspunzându-i domnului Denis Ciobanu privind corespondenţa cu autorităţile de la Bucureşti în problematica românilor extrafrontalieri, i-am promis să revin postând pe acest blog copia unei scrisori primite din partea domnului Mihai-Răzvan Ungureanu, fostul ministru al Afacerilor Externe. Scrisoarea din 11 iulie 2006, la care îmi răspundea domnul ministru Mihai-Răzvan Ungureanu, este  de asemenea disponibilă  pe aces blog:

https://cubreacov.wordpress.com/2008/01/10/scrisoare-catre-mihai-razvan-ungureanu/ Citește în continuare »


Români între români: Lucinschi, Mistreţ şi Teodora de Durleşti!

Mai 20, 2009

“Eu cred ca romanismul este paravanul prorusismului PPCD. Nu inzadar “principalii PPCD-isti”, din cite stiu, nu au nici cetatenie romana, nici ordine ale Romaniei.”

Vitalia Pavlicenco pe blogul său, la 9 august 2008

PavlicencoAşadar, această cucoană care a stat în timpul URSS-ului câţiva ani buni în Cuba lui Fidel Castro, alături de bărbatul său, distinsul domn Sergiu Pavlicenco, ne arată cu degetul şi ne dă în obraz cum că am fi “prorusişti” şi chiar “antiromâni” pentru că – vezi Doamne! – nu avem “nici cetăţenie română” şi – culmea culmilor şi ruşinea ruşinilor! –  “nici ordine ale României”!

Ordinul suprem "Steaua României", placă

Ordinul suprem "Steaua României", placă

Cum restabilirea în drepturile cetăţeneşti interbelice e o chestiune mai complicată şi nu poate fi reproşată niciunuia dintre cetăţeni români lăsaţi pradă străinilor în 1940, am zis că e bine să vedem astăzi care sunt totuşi “proromânii” şi “antirusiştii” noştri falnici nu numai cu paşapoarte româneşti în buzunar, ci şi cu “ordine ale României” în pieptul de aramă.

Am consultat pagina de internet a Preşedinţiei de la Bucureşti, presidency.ro. Nu a fost greu să fac lista posibil exhaustivă a “proromânilor” şi “antirusiştilor” din teritoriile părăsite fără luptă şi lăsate, cu tot cu românii de pe ele, la cheremul ocupantului sovietic.

Iată lista:

  1. Petru Lucinschi, Ordinul suprem „Steaua României” în grad de colan  – anul 2000 Citește în continuare »

Proprietăţi spoliate ale Mitropoliei Basarabiei

Mai 19, 2009

După ce am întocmit şi publicat un Repertoriu al proprietăţilor Mitropoliei Basarabiei spoliate de statul sovietic ocupant, revenim acum asupra subiectului pentru a publica câteva fotografii ale unora dintre aceste bunuri confiscate abuziv şi deţinute astăzi, în cea mai mare parte, de către stat.

Palatul mitropolitan sau Casa eparhială a Mitropoliei Basarabiei

Mitropolia Basarabiei, blocul administrativ

Citește în continuare »


19 mai 1993. Patriarhul Teoctist către Patriarhul Alexei al II-lea (română, english)

Mai 18, 2009

Acum exact 16 ani, la  19 mai 1993, fericitul în adormire şi vrednicul  nostru de pomenire Patriarh Teoctist Arăpaşu îi trimitea  Patriarhului Alexei al II-lea al Moscovei şi al întregii Rusii o scrisoare densă în mesajul ei şi plină de argumente istorice, Patr Teoctistcanonice, de logică şi bun simţ privind dreptul românilor de dincoace de Prut la comuniune canonică directă cu Biserica Mamă de dincolo de Prut, cum s-a apucat din vechime şi cum a fost până la anexiunile canonice ruseşti din 1812, 1940 şi 1944. Redăm mai jos textul acestei extraordinare scrisori ieşite nu doar de sub pana, ci din sufletul de român şi de fiu al Moldovei al părintelui nostru Patriarh Teoctist. Merită (re)citită.

Sanctitatea Voastră,

Prea iubite frate în Domnul nostru Iisus Hristos,

Cu dragoste frăţească, Vă aducem la cunoştinţă că am primit scrisoarea Sanctităţii Voastre din 24 decembrie 1992, care ne-a produs mâhnire şi durere multă. Aceasta pentru faptul că Sanctitatea Voastră consideraţi Actul Sinodal al Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, privitor la binecuvântarea reactivării Mitropoliei Basarabiei, ca „ingerinţă anticanonică în problemele interne ale Bisericii Ortodoxe din Moldova”.

Sanctitatea Voastră! În conştiinţa umanităţii, în general şi mai ales la creştini, s-a impus de-a lungul istoriei principiul de valoare universală că nedreptatea, abuzul şi silnicia nu pot crea niciodată vreun drept. Acestea pot dura secole de-a rândul, dar când împrejurările permit, dreptatea istorică impune repararea nedreptăţii şi restabilirea adevărului precum şi a drepturilor ce decurg din această restabilire. Citește în continuare »


16 mai 1812

Mai 17, 2009

La 16 mai s-au împlinit 197 de ani de la semnarea  de către ruşi şi turci, în Hanul armeanului Manuc bey din Bucureşti, a unei nenorocite hârtii prin care Rusia răşluia din trupul viu al Moldovei partea ei de răsărit numită mai târziu Basarabia.

16 mai 1812 este o zi neagră,  de dureroasă amintire pentru  noi.

16 mai 1812 reprezintă ziua tragică în care Prutul a fost făcut linie de frângere a trupului şi sufletului nostru etnic pe altarul intereselor murdare ale două imperii. Citește în continuare »


MORMÂNTUL CUVIOSULUI MISIONAR ROMÂN ANATOLIE TIHAI

Mai 16, 2009

1

Pr. Vadim Bogoslovski la mormântul Cuviosului Anatolie Tihai

Părintele Vadim Bogoslovski, originar din Basarabia, preot ortodox la Sanct Petersburg, a răspuns deîndată şi cu bunăvoinţă rugăminţii mele de a identifica mormântul Cuviosului nostru părinte Anatolie Tihai. De curând am şi primit la Chişinău câteva fotografii.

Cuviosul nostru părinte Anatolie Tihai este înmormântat în cimitirul Sfântul Nicolae al lavrei Sfântul Alexandru Nevski de pe malul râului Monastârka, un afluent al Nevei. Monumentul lui funerar, în formă de crucifix, are înfăţişată icoana Sfintei Treimi, în tonuri albastre, şi un epitaf sobru, mai mult o simplă inscripţie încrustată în piatră, în limba rusă: Citește în continuare »


Jurnalul Cuviosului Anatolie Tihai

Mai 15, 2009

Sursele ruseşti ne oferă informaţii despre activitatea publicistică a Cuviosului nostru părinte Anatolie Tihai. AJaponia sakurastfel, lucrarea ISTORIA RUSIEI ÎN JURNALE ŞI MEMORII. INDICATORUL ADNOTAT AL CĂRŢILOR ŞI ARTICOLELOR DIN REVISTE, întocmită sub îndrumarea ştiinţifică, cu redactarea şi o introducere a profesorului P. A. Zaioncikovski, cuprinde, în capitolul „Istoria Rusiei prerevoluţionare în Jurnale şi Memorii.Volumul III, partea a II-a. 1857-1894”, următoarele informaţii:

2859. Anatolie. Dnevnik russkogo pravoslavogo missionera v Iaponii o. ieromonaha Anatolia (Jurnalul părintelui Anatolie, un misionar rus în Japonia). Revista “Missioner” (Misionarul)  din Moscova (1878, № 28, pag. 217-220; № 29, pag. 225-228; № 30, pag. 233-235; № 31, pag. 241-243; № 32, pag. 249-252; 1879, № 45, pag. 384-386; № 46, pag. 390-393; № 47, pag. 398-402; № 48, pag. 407-410; № 49, pag. 414-416; № 50, pag. 421-423, perioada octombrie-decembrie 1878 şi aprilie-iunie 1879): Citește în continuare »