Slujbă de Te Deum la Ziua Naţională a României

Noiembrie 30, 2009

Potrivit tradiţiei bisericeşti, la 1 Decembrie, Ziua Naţională a României, în toate catedralele eparhiale, bisericile parohiale, de la mânăstiri şi cele ale şcolilor de teologie ortodoxă va fi oficiată slujba de Te Deum şi vor fi pomeniţi eroii neamului românesc care au înfăptuit unitatea naţională a românilor în anul 1918.

La Catedrala patriarhală, slujba de Te Deum va fi oficiata de către Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, la orele 12.00, după săvârşirea Sfintei Liturghii.

În aceeaşi zi, începând cu orele 9.00, la Mormântul Ostaşului Necunoscut din Parcul Carol din Bucureşti, va fi oficiata o slujbă de pomenire a eroilor români care au luptat pentru apărarea ţării, credinţei, libertăţii, unităţii şi demnităţii naţionale.

BIROUL DE PRESĂ AL PATRIARHIEI ROMÂNE


Palanca. Teritoriile exclavate: Abdiv, Baibol şi celelalte (926 hectare). Hartă

Noiembrie 30, 2009


Insula basarabeană Nişaliu (107,7 ha), cedată Ucrainei. Hartă

Noiembrie 30, 2009


Preşedintele raionului Ştefan Vodă către prim-ministrul Tarlev în chestiunea Palanca şi insula Nişaliu (18 aprilie 2007)

Noiembrie 30, 2009

REPUBLICA MOLDOVA

CONSILIUL RAIONAL ŞTEFAN VODĂ

PREŞEDINTELE RAIONULUI ŞTEFAN VODĂ

Nr. 184 din 18 aprilie 2007

Dlui Vasile Tarlev

Prim-ministru al Republicii Moldova

Comisia de demarcare a frontierei

de Stat cu Republica Ucraina

Pe teritoriul raionului Ştefan Vodă lucrările privind demarcarea frontierei de Stat pe sectorul uscat în majoritate sunt finalizate, cu excepţia sectoarelor în satele Palanca şi Copceac.

La executarea lucrărilor de demarcare a frontierei de Stat pe sectoarele numite au fost comise erori în rezultatul cărora o parte de plantaţii de vie (3,60 ha) ale cetăţenilor satului Copceac şi grădinilor (0,99 ha) cetăţenilor s.atului Palanca sunt incluse în teritoriul Republicii Ucraina.

În cazul de stabilire a frontierei, după varianta coordonată anterior apare necesitatea de achitare a pierderilor cetăţenilor satului Copceac în sumă de 563,2 mii lei şi cetăţenilor satului Palanca 55,9 mii lei.

În afară de aceasta pe teritoriul primăriei satului Crocmaz în anul 1945 râul Nistru a schimbat albia sa, drept rezultat dumbrava „Poloboc” cu o suprafaţă de 107,7 ha a rămas în stânga râului Nistru şi după materialele de delimitare pe teritoriul Republicii Ucraina.

Luând în consideraţie spusele şi în scopul corectării erorilor comise în procesul de delimitare a frontierei de Stat între Republica Moldova şi Ucraina vă rugăm să soluţionaţi problema privind restabilirea frontierei istorice a Republicii Moldova pe teritoriul raionului Ştefan Vodă.

Preşedintele raionului               Iurie Moiseev


Comitetul Execturiv Ştefan Vodă către Petru Lucinschi în chestiunea Palanca şi insula Nişaliu (21 aprilie 1997)

Noiembrie 30, 2009

Republica Moldova

COMITETUL EXECUTIV RAIONAL ŞTEFAN VODĂ

278150, 0r. Ştefan Vodă, str. Libertăţii 1

tel 2-34-48

Contul de decontare nr. 3113002

la sucursala BCA „Moldova-Agroindbanc”

21.04.97, nr. 75

Dl LUCINSCHI Petru

Preşedintele Republicii Moldova

Comisia moldo-ucraineană pentru delimitarea hotarelor de stat între Republica Moldova şi Ucraina a propus de a schimba hotarul în rgiunea satului Palanca, în rezultatul căruia Ucrainei vor fi transferate 871,6 hectare de terenuri din folosinţa funciară a satului Palanca, din care 161,9 ha pământ arabil, 430,9 ha teritoriul gospodăriei piscicole, 94,5 ha construcţii hidrotehnice, 53,0 ha păşuni şi 130,23 ha alte terenuri neagricole.

Comitetul Executiv raional consideră neoportun schimbarea hotarului în regiunea satului Palanca şi transmiterea pământurilor Ucrainei din urcătoarele considerente:

1. Investiţiile capitale pe aceste terenuri constituie 3,5 mln lei.

2. Terenurile agricole sunt privatizate şi proprietarilor sunt înmânate certificate de proprietate.

3. În cazul transferării acestor terenuri, asigurarea cu terenuri agricole a locuitorilor s. Palanca va scădea considerabil şi va constitui numai 0,60 ha la un locuitor.

Totodată în rezultatul schimbării artificiale a albiei râului Nistru prin anii cincizeci în regiunea satului Crocmaz, 107,7 ha de terenuri a satului Crocmaz au trecut în folosinţa raionului Beleaevca, regiunea Odesa, despre întoarcerea cărora cetăţenii satului s-au adresat de multiple ori în diferite instanțe şi până în prezent cerințele legitime n-au fost soluţionate.

Luând în considerație faptele expuse Executivul raional roagă să interveniți în rezolvarea problemei expuse în folosul locuitorilor satelor Palanca şi Crocmaz.

Preşedintele executivului                  V. STOICA


„Ţinta este România!”

Noiembrie 30, 2009

Vlad Cubreacov într-o discuţie cu analistul politic Victor Gurău

– Domnule Victor Gurău, am discutat înaintea acestui interviu şi mi-aţi spus lucruri care sunt greu de crezut la prima aflare. Totuşi, analiza dumneavoastră te pune pe gânduri şi-ţi aşterne în faţă mai multe semne de întrebare…

– Eu aş spune chiar că mulţi dintre cei care vor lua act de analiza mea vor crede că sunt nebun. Este posibil, căci în condiţiile actuale toată lumea este bulversată de tot ce se întâmplă în jurul nostru. Sper însă că vor exista măcar doi sau trei cetăţeni oneşti care vor  aprecia la justa valoare cele expuse de mine.

Criza politică din Republica Moldova şi factorul rusesc

– Să le luăm pe rând…

– Este necesar să menţionez din start că Federaţia Rusă şi „ţarul” de la Kremlin au un comportament foarte bine pus la punct la capitol criza politică din Republica Moldova. Într-o primă etapă Moscova a mimat susţinerea PCRM şi, implicit, a lui Vladimir Voronin, ca mai apoi să încerce să-şi adjudece rolul de mediator şi împăciuitor al părţilor implicate. Toate aceste lucruri, însă, reprezintă acţiuni tactice menită să ascundă adevăratul interes sporit al Moscovei pentru această zonă geostrategică. Toate aceste acţiuni sunt executate cu multă acurateţe şi atenţie ca să nu să se descopere adevăratul scop strategic şi anume, scoaterea României din proiectul Nabucco!

AIE, o majoritate parlamentară liberal-democrată foarte instabilă, care se poate rupe în fiece clipă

– Cum se reflectă aceasta asupra situaţiei de criză politică din Republica Moldova?

– Criza politică este departe de a se fi sfârşit în Republica Moldova. Faptul este înţeles deja de toţi actorii politici importanţi, atât din interior, cât şi din afara ţării. Pe de o parte, există o majoritate parlamentară liberal-democrată foarte instabilă, care se poate rupe în fiece clipă. Motivele ar putea fi oricare: viziuni diferite asupra politicii externe, integrarea în structurile NATO, politicile de natură economică şi chiar diferenţele ideologice. Liderii AIE au, de asemenea, viziuni diferite la toate capitolele. De la Mihai Ghimpu şi Dorin Chirtoacă, care se declară români, până la Marian Lupu şi Serafim Urechean, care sunt „birocraţi (nomenclaturişti) moldoveni” cu viziuni clare proruseşti. În mijlocul acestui „viespar înrăit” se află echipa premierul în exerciţiu Vladimir Filat. Pe toţi aceştia îi uneşte şi îi ţine la un loc doar ura faţă de comunişti şi dorinţa imensă de a prelua puterea în Republica Moldova la toate nivelurile, proces care decurge foarte lent şi acest factor le poate aduce mari prejudicii. Totodată, declaraţiile nechibzuite şi acţiunile liderilor AIE pot servi doar PCRM, şi nu cetăţenilor, iar PCRM este foarte determinat să împingă situaţia spre alegeri anticipate. Capacitatea generalului Vladimir Voronin de a-şi mobiliza „oastea politică” poate fi pusă la îndoială numai de către analiştii care nu înţeleg prea multe în politică. „Ajutorul frăţesc” acordat de unii lideri ai AIE prin declaraţii şi acţiuni nechibzuite vine doar să confirme încă o dată ipoteza, că în anul 2010 vom avea alegeri anticipate. Marian Lupu în calitate de unic candidat la funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova nu va fi votat nici în alegerile repetate anunţate – foarte important! – pentru 7 decembrie. Vom reveni mai încolo la această dată.

5 motive din care PRCM nu va vota pentru Lupu

– Dumneavoastră susţineţi că PRCM-ul domnului Voronin nu va vota pentru candidatul Marian Lupu ca şef al statului. Care credeţi că sunt motivele celor de la PRCM pentru asta?

– Pentru mine este evident că  ei nu vor susţine candidatura AIE (şi nu a PD) la funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova. De ce? În Citește în continuare »


(VIDEO) Abdiv, 80 ha din moşia satului Palanca pe care vor să pună mâna ucrainenii

Noiembrie 30, 2009

Interviu cu primarul satului Palanca, Larisa Voloh

Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.

„Ne vom apăra pământul prin orişice mijloace”

Noiembrie 30, 2009

Interviu cu doamna Larisa Voloh, primar al satului Palanca, raionul Ştefan Vodă

– Doamnă primar, care este situaţia la Palanca în momentul de faţă? Ce atitudine au locuitorii comunei faţă de recentele declaraţii privind posibila cedare către Ucraina a 7,77 km de traseu automobilistic şi a celor 18 hectare din teritoriul nostru naţional?

– Ce să vă spun? Am expediat chiar astăzi şi domnului Ghimpu, şi domnului Filat câte încă un apel. Lumea cere să facem şi declaraţii. Am convocat o şedinţă a consiliului local la care ne-am reconfirmat intenţia de a nu ceda nimic. Toată lumea este, în mod clar, împotriva cedării. Am creat şi un grup de iniţiativă pentru colectarea de semnături de la locuitorii din sat, dar şi de la pălăncenii din Chişinău, care ne susţin şi ne încurajează să luptăm ca pământul să rămână la noi, să nu fie transmis Ucrainei. Noi ne-am adresat de zeci de ori şi am arătat că există posibilitatea de a schimba câte ceva, de a revizui partea juridică a Tratatului, partea juridică a Acordului. Căci noi nu le creăm incomodităţi ucrainenilor, ei au acces liber la traseu. Pentru ce ar mai fi nevoie să le mai transmitem şi pământul? Ni se spune că trebuie respectat Acordul. Bine, Acordul este semnat în 1999. Există acolo un articol care prevede posibilitatea modificării Acordului. De ce nu s-ar putea modifica Acordul? Sau ni se mai spune despre pământul de la Giurgiuleşti. Nu ştiu pe cât de globală este problema cu Giurgiuleştiul, dar noi nu înţelegem de ce ar trebui să cedăm ceva aici pentru a obţine ceva acolo, dacă se obţine totuşi ceva.

– Aveţi dreptate. Cunoscând situaţia, pot confirma că la Giurgiuleşti nu ni s-a dat nimic, dimpotrivă, ni s-a luat. În afară de traseu şi terenul aferent acestuia, aveţi aici două mari părţi din teritoriul nostru naţional dincolo de traseu. Cum se numesc acestea? Ce suprafaţă au şi care este destinaţia lor actuală?

– Dincolo de traseu rămân aproximativ 926 de hectare de teren, dintre care peste 100 de hectare reprezintă proprietatea privată a locuitorilor satului, cotele lor de teren agricol prelucrat de SRL Paltira Agro. Acele pământuri se numesc Abdiv. Mai avem şi izlazul, care este parte aferentă traseului. Singura cale de acces spre izlaz este anume prin traseu. De fapt, există şi o a doua cale de acces la izlaz, pe Nistru, dar Nistrul este, de asemenea, frontieră de stat şi, vă daţi seama, că nu este posibil să mergi cu barca la prăşit acolo, la lucrat cotele sau la strâns legumele. Totodată, dincolo de traseu avem o altă suprafaţă de 449,12 de hectare, fostă proprietate a gospodăriei piscicole de altădată din localitatea noastră, actualmente proprietate a statului. Noi ne luptăm de o bună bucată de timp anul acesta să obţinem transmiterea dintr-o proprietate în alta, adică din proprietatea statului în proprietatea publică locală, întrucât terenurile rămân, din păcate, nevalorificate. În rest, mai avem dincolo de traseu suprafeţe mari de păşuni, o pădure cu stufiş, proprietate a primăriei, şi balta satului cu suprafeţe de stufăriş.

– Se tot vorbeşte de un schimb: Palanca contra Giurgiuleşti sau Giurgiuleşti contra Palanca. Nu v-aţi gândit să cooperaţi cu primăria Giurgiuleşti? Din câte cunosc din deplasările la faţa locului în ambele localităţi, Republica Moldova este păgubită şi la Palanca, şi la Giurgiuleşti. Ca să ne abatem puţin de la subiectul diferendului teritorial, aş vrea să vă întreb cu ce comune aveţi acorduri de parteneriat sau de înfrăţire?

– Avem un acord de colaborare cu satul Lăpuşna din raionul Hânceşti. Suntem înfrăţiţi şi cu Belgorod-Dnestrovskul (Cetatea Albă), cu localitatea Muntenii de Jos din judeţul Vaslui şi în momentul de faţă suntem pe cale de a încheia un nou acord de parteneriat, cu o localitate din Polonia: gmina Otim. În Republica Moldova există primării şi primari cu care colaborăm şi fără a avea semnate acorduri de parteneriat. Pe domnul primar de la Giurgiuleşti însă îl cunosc, chiar ne-am întâlnit recent şi am discutat problemele noastre legate de această frontieră, probleme care sunt identice. Şi ei cu posturi vamale, şi noi cu posturi vamale, şi ei cu probleme teritoriale, şi noi la fel.

– Să revenim deci la subiectul teritoriilor ameninţate cu cedarea…

– Da, am spus deja despre apelurile noastre către Preşedinţie şi Guvern, de faptul că adunăm semnături, vom mai face declaraţii. Unii jurnalişti de la Chişinău s-au interesat de atmosfera din sat. Nu e atmosferă de revoluţie. Dar sunt sigură – şi asta le-am spus-o şi oficialilor de la Chişinău – că populaţia satelor din raion va apăra pământul nostru prin orişice mijloace. Ca să folosesc nişte cuvinte cuminţi, este vorba de nemulţumiri în masă. Trebuie să ştiţi că, deocamdată, nu avem o revoltă. Am discutat şi am acceptat propunerea să convocăm, probabil în cel mult o săptămână, şi o Adunare a satului, cu participarea reprezentanţilor de la Chişinău, atât din partea guvernării, cât şi din partea altor partide politice. Am înţeles că domnul Filat merge la Kiev, că va avea acolo întâlniri şi discuţii. Nu ştim cât vor dura negocierile, dar sperăm că pământul nu va fi cedat. Vă spun că noi suntem aici cam rupţi de lume, nu prindem nici Radio Moldova şi nici Televiziunea Naţională peste tot. Unii, care mai privesc „Mesagerul”, mai cunosc câte ceva, în rest, pot spune, suntem în criză informaţională. Sperăm că totul va fi bine.

– Doamnă primar, vă mulţumim şi, dacă va fi nevoie, vă vom solicita opinia de la faţa locului şi cu altă ocazie.


(VIDEO) Administraţia raionului Ştefan Vodă se opune ferm înstrăinării teritoriului naţional

Noiembrie 27, 2009

Interviu cu preşedintele raionului Ştefan Vodă, Valeriu Berilă, realizat de Vlad Cubreacov Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.

 


FLUX, pagina întâi, 27 noiembrie 2009

Noiembrie 26, 2009


Antiiredentismul, boala AIE

Noiembrie 26, 2009

În joia de 26 noiembrie Marian Lupu, candidatul Alianţei pentru Integrare Europeană (Vladimir Filat, Mihai Ghimpu, Marian Lupu, Serafim Urechean) i-a prezentat oficial Partidului Comuniştilor din Republica Moldova (Vladimir Voronin) un Dodecalog pentru votarea sa ca şef al statului. Lista celor 12 principii ale prezidenţiabilului AIE, de altfel foarte diluate, propuse spre îmbrăţişare PRCM-ului, se încheie cu unul formulat în premieră absolută la răsărit de Prut după 1940: “Promovarea politicilor îndreptate spre consolidarea statalităţii Republicii Moldova (până aici nimic de obiectat, dar, atenţie la ce urmează!), COMBATEREA FENOMENELOR IREDENTISTE ce pot submina suveranitatea ţării”. Iată că termenii de “iredenta” şi “iredentism” au fost lansaţi în circuitul politic autohton (Iredentism – mişcare politică de eliberare naţională a unor teritorii aflate sub ocupaţie străină, mişcare anexionistă şi naţionalistă. Iredenta – regiune sau teritorii legate etnic şi istoric de un stat, de regulă vecin, dar controlate politic de un altul). Candidatul AIE ne flutură pe dinaintea ochilor bau-baul Republicii Moldova ca iredenta a României. Asta să fi discutat domnii Lupu şi Filat la ultimele lor întâlniri cu Putin? Întreaga clasă politică de dincolo de Prut, ca şi toţi participanţii la ceea ce ni s-a prezentat, mai ales de la Bucureşti, a fi un fel de “Mare Revoluţie Românească din 7 Aprilie” ar fi bine să citească şi să recitească de o mie de ori acest “principiu” născut de mintea marelui candidat: COMBATEREA FENOMENELOR IREDENTISTE. Ca să fie înţeles până la capăt de toată suflarea, marele candidat trebuia să mai adauge: ROMÂNEŞTI.

P. S. În pofida acestui „cadou” făcut românilor în preajma Zilei Naţionale de 1 decembrie de către candidatul AIE, le transmitem românilor din Republica Moldova şi România, ca şi celor din lumea întreagă, gândurile noastre de încurajare împreună cu urarea de La mulţi ani!


Lupta dintre RO şi MD pe paginile oficiale de internet

Noiembrie 26, 2009

Guvern MD ROÎn sfârşit, după aproape o lună de dezbatere în presă despre „limba moldovenească” pe paginile oficiale de internet ale principalelor autorităţi publice şi instituţii centrale de stat, site-ul guvernului ne anunţă că are versiunea în limba română (vezi aici: http://www.gov.md/). Ce-i drept, guvernul Filat a decis înlocuirea butonului MD cu butonul RO cu oareşicare întârziere faţă de mai multe site-uri ale separatiştilor din Transnistria (vezi cazul agenţiei „Lenta PMR” de la Tiraspol: http://www.tiras.ru/ro/). În afară de guvern, nici o altă instituţie centrală de stat sau autoritate publică nu a riscat săptămâna trecută să substituie pictograma MD cu RO.

Totuşi, pe parcursul ultimei săptămâni s-a mai produs o schimbare. Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi a Corupţiei (CCCEC) a recurs la o mică şmecherie, substituind butonul MD cu imaginea drapelului Republicii Moldova (cu stemă), refuzând astfel, asemeni ministerului Educaţiei (Leonid Bujor), Academiei de Ştiinţe (Gheorghe Duca) şi ministerului Afacerilor Externe şi al Integrării Europene (Iurie Leancă), să anunţe versiunea în limba română, prin butonul RO. Pictograma care reprezintă drapelul Republicii Moldova în locul butonului RO este un fel de eufemism grafic echivalent cu formula „limba de stat”, când este folosită nu în sensul ei propriu, ci pentru evitarea formulei „limba română”.

Am mai arătat că instituţiile şi autorităţile de stat care sabotează acum, ca şi în regimurile anterioare, limba română şi denumirea ei, se prevalează de un ordin ilegal şi abuziv, cu numărul 46/33, emis la 17 aprilie 2007 de fostul ministru al Dezvoltării Informaţionale, Vladimir Molojen şi intitulat „Cu privire la aprobarea Cerinţelor-standard faţă de paginile oficiale ale autorităţilor administraţiei publice în reţeaua Internet”. Am aşteptat ca actualul deţinător al fotoliului de ministru al Tehnologiilor Informaţionale şi al Comunicaţiilor, Alexandru Oleinic, să modifice ordinul buclucaş nr. 46/33 şi să elimine orice interdicţie de trimitere la limba română pe paginile oficiale ale autorităţilor administraţiei publice în reţeaua Internet. Din păcate, ministrul Oleinic stăruie în greşeala (păcatul) predecesorului său Molojen.

Amintim că instituţiile şi autorităţile centrale sabotoare ale limbii române pe paginile lor de internet sunt în acest moment: ministerul Afacerilor Interne (generalul Victor Catan), ministerul Tehnologiilor Informaţionale şi Comunicaţiilor (Alexandru Oleinic), ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor (Anatol Şalaru), ministerul Economiei (Valeriu Lazăr), ministerul Finanţelor (Veaceslav Negruţă), ministerul Protecţiei Sociale, Familiei şi Copilului (Valentina Buliga), ministerul Tineretului şi Sportului (Ion Ceban), Curtea Constituţională (Dumitru Pulbere), Procuratura Generală (Valeriu Zubco), Serviciul de Informaţii şi Securitate (Gheorghe Mihai), Serviciul de Grăniceri (interimat), Banca Naţională a Moldovei (Dorin Drăguţanu), Comisia Electorală Centrală (Eugen Ştirbu), Curtea de Conturi (Ala Popescu), Consiliul Coordonator al Audiovizualului (Gheorghe Gorincioi), Biroul Naţional de Statistică (Vladmir Golovatiuc),  Serviciul Vamal (Viorel Melnic), Camera de Comerţ şi Industrie a Moldovei (Gheorghe Cucu), Agenţia Rezerve Materiale, Achiziţii Publice si Ajutoare Umanitare sub interimat, Biroul Relaţii Interetnice (Elena Beleacova), Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru. Dispunând înlocuirea butonului MD cu RO pe pagina guvernului, prim-ministrul Filat a rămas însă reticent cât priveşte necesitatea aceleiaşi schimbări şi pe pagina oficială a Republicii Moldova: http://www.moldova.md. Sunt fără îndoială în asentimentul tuturor cititorilor de bună credinţă spunând să subiectul merită atenţia noastră. Pentru acest motiv, vom reveni.


CASE OF FLUX v. MOLDOVA (no. 7), JUDGMENT (English)

Noiembrie 25, 2009

FOURTH SECTION

CASE OF FLUX v. MOLDOVA (no. 7)

(Application no. 25367/05)

JUDGMENT

STRASBOURG

24 November 2009

This judgment will become final in the circumstances set out in Article 44 § 2 of the Convention. It may be subject to editorial revision.

In the case of Flux v. Moldova (no. 7),

The European Court of Human Rights (Fourth Section), sitting as a Chamber composed of:

Nicolas Bratza, President,
Lech Garlicki,
Giovanni Bonello,
Ljiljana Mijović,
Ján Šikuta,
Mihai Poalelungi,
Nebojša Vučinić, judges,
and Fatoş Aracı, Deputy Section Registrar,

Having deliberated in private on 3 November 2009,

Delivers the following judgment, which was adopted on that date:

PROCEDURE

1.  The case originated in an application (no. 25367/05) against the Republic of Moldova lodged with the Court under Article 34 of the Convention for the Protection of Human Rights and Fundamental Freedoms (“the Convention”) by Flux, a newspaper registered in Moldova (“the applicant newspaper”), on 28 June 2005.

2.  The applicant newspaper was represented by Mr V. Gribincea of Lawyers for Human Rights, a non-governmental organisation based in Chişinău, and Mr L. Cazan, a lawyer practising in Chişinău. The Moldovan Government (“the Government”) were represented by their Agent, Mr V. Grosu.

3.  The applicant newspaper alleged, in particular, that its right to freedom of expression had been breached as a result of a sanction imposed on it by the domestic courts following the publication of an article.

4.  The application was allocated to the Fourth Section of the Court. On 7 February 2007 the President of the Section decided to communicate the application to the Government. Under the provisions of Article 29 § 3 of the Convention it was decided to examine the merits of the application at the same time as its admissibility.

THE FACTS

I.  THE CIRCUMSTANCES OF THE CASE

5.  The facts of the case, as submitted by the applicant newspaper, may be summarised as follows.

6.  In early March 2004 a warehouse belonging to the Parliament in Chişinău was converted into four apartments. On 18 March 2004 Mr Vlad Cubreacov, Member of Parliament, asked the Parliament leadership to allow him access to information on whether the manner in which deputies from the four parliaments elected since the date of Moldova’s independence had been provided with accommodation from public money had been correct. He did not obtain access to that information.

7.  On 9 April 2004 the applicant newspaper published an article entitled “Four more communists have obtained housing on our money”. The article informed readers about the four apartments built in the former Parliament Citește în continuare »


FLUX CÂŞTIGĂ DIN NOU LA CEDO!

Noiembrie 25, 2009

Citeste FLUX!

COMUNICATUL MINISTERULUI JUSTIŢIEI

CEDO A PRONUNŢAT HOTĂRÂREA CARE VIZEAZĂ CAUZA FLUX CONTRA MOLDOVEI

La 24 noiembrie 2009 Curtea Europeană a Drepturilor Omului a pronunțat hotărârea în cauza Flux c. Moldovei (nr. 7) (cererea nr. 25367/05).

Conform circumstanțelor speţei, la 9 aprilie 2004 ziarul „Flux” a publicat un articol intitulat „Încă patru comunişti s-au pricopsit cu case din banii noştri”. La 5 mai 2004 V. S. (Victor Stepaniuc – nota noastră) a iniţiat o acţiune civilă împotriva ziarului, susţinând că prin intermediul articolului respectiv i-a fost lezată onoarea şi demnitatea sa.

La 7 iunie 2004 Judecătoria s. Buiucani mun. Chişinău a admis acţiunea lui V. S. şi a dispus publicarea dezminţirii şi încasarea în beneficiul lui V. S. suma de 30000 lei în calitate de prejudiciu moral. După o serie de proceduri civile, în final, prin decizia Curţii Supreme de Justiţie suma compensaţiei morale iniţial stabilită a fost micşorată până la 5000 lei. Totodată, instanţa de judecată a constatat că instanţele inferioare corect au apreciat precum că afirmaţiile publicate nu corespund realităţii şi lezează onoarea şi demnitatea lui V. S.

Ziarul reclamant s-a plâns în temeiul Articolului 6 § 1 din Convenţie, invocând precum că instanţele de judecată nu au motivat suficient hotărârile sale. Totodată reclamantul a contestat imparţialitatea unui judecător care a participat la examinarea cauzei. În final Ziarul reclamant s-a plâns în temeiul Articolului 10 din Convenţie, considerând îngrădit nejustificat dreptul la libertatea de exprimare. Curtea a considerat admisibilă doar plângerile înaintate în baza Articolului 10 din Convenţie.

Examinând în fond cauza, Curtea Europeană a constatat încălcarea dreptului garantat de Articolul 10 din Convenţie. Curtea a menţionat că ingerinţa în dreptul la libertatea de exprimare „nu a fost necesară într-o societate democratică” luând în consideraţie buna-credinţa a ziarului reclamant întru informarea asupra unor probleme reale şi de interes public. În concluziile sale Curtea inclusiv s-a bazat şi pe lipsa vădită a unor informaţii detaliate asupra utilizării banilor publici de către Parlament.

În final, Curtea a acordat ziarului reclamant suma de 12,25 Euro cu titlu de prejudiciu material, 3000 Euro – cu titlu de prejudiciu moral şi 1800 EUR pentru costuri şi cheltuieli.

Direcţia Agent Guvernamental

Communiqué du Greffier

Arrêt de chambre1

Flux c. Moldova (n° 7) (requête n° 25367/05)

LA CONDAMNATION D’UN JOURNAL À PAYER DES DOMMAGES-INTÉRÊTS POUR AVOIR CRITIQUÉ DE BONNE FOI UN PARLEMENTAIRE ÉTAIT CONTRAIRE À L’ARTICLE 10

Violation de l’article 10 (liberté d’expression)

de la Convention européenne des droits de l’homme.

(L’arrêt n’existe qu’en anglais.)

Principaux faits

Le requérant, Flux, est un journal ayant son siège en Moldova. Le 9 avril 2004, il publia un article intitulé « Encore quatre communistes logés avec notre argent », dans lequel il dénonçait la construction apparemment financée par de l’argent public de quatre appartements dans un ancien entrepôt du parlement. L’article, qui indiquait que « selon Citește în continuare »


TRATATUL de frontieră cu Ucraina şi Protocolul său adiţional

Noiembrie 25, 2009

TRATAT

între Republica Moldova şi Ucraina cu privire la frontiera de stat


Republica  Moldova  şi  Ucraina,   denumite  în  continuare   „Părţi Contractante”,

confirmînd ataşamentul său faţă  de scopurile şi principiile  Cartei Organizaţiei Naţiunilor Unite, prevederile Actului final de la  Helsinki şi alte  documente ale  Organizaţiei pentru  securitate şi  cooperare în Europa,

reieşind   din   principiile   egalităţii   suverane,   integrităţii teritoriale a  statelor, inviolabilităţii  frontierelor de  stat şi  din alte principii şi norme unanim recunoscute ale dreptului internaţional,

respectînd tendinţa popoarelor  Republicii Moldova şi  Ucrainei spre dezvoltarea continuă a relaţiilor de prietenie şi bună vecinătate,

conducîndu-se  de   prevederile  Tratatului   de  bună   vecinătate, prietenie  şi  colaborare  între  Republica  Moldova  şi  Ucraina din 23 octombrie 1992,

reieşind  din  necesitatea  stabilirii  frontierei  de  stat   între Republica Moldova şi Ucraina,

au convenit asupra următoarelor:

Articolul 1

Frontiera de stat între  Republica Moldova şi Ucraina  se stabileşte în  conformitate  cu  documentele  privind  delimitarea, care sînt parte integrantă a prezentului Tratat:

a)  Protocolul  –  crochiu  al  liniei  frontierei  de  Stat   între Republica Moldova şi Ucraina;

b)  Albumul  de  hărţi  topografice  al  frontierei  de  stat  între Republica  Moldova  şi  Ucraina,  întocmit  în  rezultatul   delimitării frontierei moldo-ucrainene efectuate în anii 1995-1999.

Articolul 2

Frontiera de stat este linia şi suprafaţa verticală ce trece pe  de asupra   acesteia,   ce   determină   limitele   teritoriilor   Părţilor Contractante – spaţiilor terestre, acvatice, subterane, aeriene.

Articolul 3

1.  Frontiera  de  stat  pe  sectoarele  terestre,  precum  şi   în locurile, unde ea intersectează apele stătătoare sau curgătoare,  trece, de regulă, pe linii drepte sau pe liniile caracteristice ale  reliefului după contururile naturale  şi artificiale ale  terenului de la  un punct al  curbei  pînă  la   celălalt,  conform  documentelor  menţionate   în articolul 1.

2. Frontiera de stat pe sectoarele de apă trece:

a) pe rîurile  navigabile – pe  mijlocul liniei şenalului  principal sau talvegului rîului;

Citește în continuare »


PREZIDENŢIABILUL AIE ŞI AUTOIDENTIFICAREA ETNICĂ

Noiembrie 24, 2009

Întrebat la Chişinău, în cadrul unui conferinţe de presă din 24 noiembrie 2009, dacă anul acesta va sărbători Ziua Unirii (1 decembrie), Marian Lupu, candidat al Alianţei pentru Integrare Europeană (Mihai Ghimpu, Marian Lupu,  Vladimir Filat, Serafim Urechean) pentru funcţia de preşedinte, a răspuns:

Скажу очень четко – нет. Şi vă spun de ce, dragii mei.  Давайте, так. Помните, я когда-то вам говорил, что нормы демократии, на мой взгляд, вообще-то относятся, в том числе и к вопросам самоидентификации. Есть ряд людей в нашем обществе,  которые идентифицируют себя как румыны. У них на это есть свое право. Соответственно то, что являются определенными ценностями, в том числе историческими, они также на это имеют право. Я и раньше говорил, и сейчас говорю, что я себя идентифицирую как молдаванин. У меня тоже на это есть свое право. Я ратую за Республику Молдова как за суверенное независимое государство, которое мы должны укреплять именно в этом ключе. При этом давая право людям, гражданам нашей страны на свободу – свободу и вероисповедания, свободу принципа самоидентификации. Но я лично в этом участвовать не буду, потому что это, скажем так, это праздник другого государства.

(Traducerea din rusă: „Voi spune foarte clar  –  nu. Şi vă spun de ce, dragii mei. Haideţi, aşa. Vă amintiţi că vă spuneam cândva că normele democratice, în opinia mea, se referă inclusiv şi la chestiunile autoidentificării. Există un şir de oameni în societatea noastră care se autoidentifică ca români. Ei au dreptul la asta. Respectiv, ceea ce reprezintă anumite valori, inclusiv istorice, ei de asemenea au dreptul la aceasta. Eu am spus-o şi mai înainte, şi o spun şi acum că eu mă autoidentific ca moldovean. Eu de asemenea am dreptul la aceasta.  Eu pledez pentru Republica Moldova ca stat suveran independent, pe care noi trebuie să-l consolidăm anume în această cheie. Dându-le totodată dreptul oamenilor, cetăţenilor ţării noastre libertate – libertatea şi a confesiunii, libertatea principiului autoidentificării. Dar eu personal nu voi participa la aşa ceva, pentru că asta este, să zicem aşa, asta este sărătoarea unui alt stat.”)

Amintim că doar cu o zi înainte, la 23 noiembrie, la Sankt Petersburg, unde a participat la convorbiri cu liderii partidului de guvernământ „Edinnaia Rossia” din Federaţia Rusă, condus de Vladimir Putin, Marian Lupu a declarat pentru postul de radio „Eho Moskvî” (Ecoul Moscovei) următoarele:

Когда мы вырабатывали наши договоренности и фиксировали принципы нашей работы в рамках коалиции очень четко был поставлен акцент, что Республика Молдова это не временный проект, это государство, которое должно укрепляться и быть во веки вечным именно таковым. И когда мы говорим об европейской интеграции, мы говорим интегрироваться не через Румынию или путем, скажем так, составной части соседнего государства, а интегрироваться как отдельное суверенное независимое государство. То есть это опять один из принципов, по которым мы пришли в нашем пакете.

Când am elaborat acordurile noastre  şi am fixat principiile activităţii noastre, s-a pus foarte clar accentul  în cadrul coaliţiei că Republica Moldova nu este un proiect provizoriu, ci este un stat care trebuie să se consolideze şi să existe anume aşa în vecii vecilor. Şi atunci când vorbim despre integrarea europeană, nu vorbim despre integrarea prin intermediul României sau pe calea, să zicem aşa, ca parte componentă a statului vecin, ci să ne integrăm ca un stat separat,  suveran şi independent. Aşa dar, acesta este iarăşi unul dintre principiile care ne-au reunit pe toţi în pachet.” (traducere din rusă).


În România, începând din 1996, nici un preşedinte nu a putut să-şi păstreze un al doilea mandat

Noiembrie 24, 2009

Interviu cu prof. dr. Iulian Chifu, analist de politică externă, director al Centrului pentru Prevenirea Conflictelor şi Early Warning, Bucureşti

– Stimate domnule profesor Chifu, am văzut cu toţii rezultatele alegerilor prezidenţiale de duminica trecută din România. Cum apreciaţi şansele celor doi candidaţi rămaşi în competiţie pentru turul doi de scrutin din 6 decembrie?

– Şansele depind atât de modul în care se va dezvolta Campania electorală în cel de-al doilea tur de scrutin cât şi de capacitatea de generare a unor alianţe şi soluţii de guvernare în această perioadă. Şi criza economico-financiară are impactul său asupra alegerilor pe care le vor face românii. Apoi există şi trenduri care vor juca un rol important, trenduri care au sensuri divergente pentru cei doi candidaţi. Fără a putea da un verdict la această oră, este cazul să reamintim că în România, începând de la alegerile din 1996, nici un preşedinte nu a putut să-şi păstreze un al doilea mandat, rezultat al exigenţelor societăţii româneşti.

– Mulţi dintre cetăţenii români de dincoace de Prut nu au prea înţeles de ce România ar trebui să renunţe la parlamentul bicameral, chiar dacă, în principiu, există un soi de unanimitate privind necesitatea reducerii numărului de parlamentari. Care este importanţa votului exprimat în cadrul referendumului consultativ din 22 noiembrie şi ce va schimba el în fapt?

– Are un caracter consultativ, fără efect juridic direct. Dar referendumul reprezintă un semnal politic dat de societate şi alegători ce reconfirmă lipsa de încredere în clasa politică. Deşi a fost un scrutin complementar parazit, care a avut mai degrabă menirea de a maximiza şansele şi voturile pentru un anumit candidat şi a-i oferi un subiect de tur doi – şi imaginea unei victorii, pe care doreşte să şi-o transforme într-un vehicul cu efect de antrenare – credem că lectura potrivită a semnalului o poate face doar instituţia abilitată să dezbată un asemenea subiect, respectiv o comisie constituţională.

– Privind de la Bucureşti situaţia actuală din Republica Moldova, cum vedeţi şansele acesteia de integrare europeană şi euro-atlantică? Cum apreciaţi faptul că unele componente ale Alianţei pentru Integrare Europeană de la Chişinău au renunţat la puncte esenţiale din programele lor electorale, aici avându-se în vedere renunţarea la obiectivul de aderare la NATO şi la cel de abandonare a CSI?

– Şansa integrării depinde în primul rând de Republica Moldova însăşi şi de forţa şi ştiinţa sa în a produce reformele interne necesare unei asemenea perspective. Apoi, fireşte, dacă aceste reforme sunt îndeplinite, se poate trece la o dezbatere reală în cadrul UE pe această temă. După cum ştiţi, UE a trecut cu bine de perioada de reflecţie şi de validare a Tratatului de la Lisabona, un adevărat Tratat Constituţional, fapt ce-i permite să revină la agenda sa. Numai că o asemenea dezbatere trebuie să aibă la bază o voinţă reală manifestată şi fapte, respectiv reforme efectuate, care produc efectele potrivite în bine pentru cetăţenii Republicii Moldova. Cât despre NATO, şi aici ţine de voinţa manifestată de autorităţile şi cetăţenii Republicii Moldova să facă paşii necesari, dar trebuie început cu cooperarea pentru reformarea sectorului de securitate, apoi trebuie o campanie reală de informare asupra a ceea ce este şi ce înseamnă Alianţa, apoi trebuie gestionată voinţa populaţiei pe această direcţie, în fine se poate ajunge la discutarea oportunităţii cu statele membre. Având în vedere starea reală a Republicii Moldova, cred că o discuţie în momentul de faţă sau pe termen scurt este prematură şi poate avea consecinţe negative dacă se ard etapele. Dezbaterea la nivelul experţilor este însă binevenită.

În ceea ce priveşte actuala majoritate de la Chişinău, este formula clasică a guvernării în coaliţie ce presupune negociere şi un program ce are la bază cel mai mic numitor comun. Vom vedea în ce măsură viziunea şi politicile raţionale, dar şi valorile actualei majorităţi vor determina în viitor o revizuire şi îmbunătăţire a programului şi acţiunii guvernamentale.

– Readucerea raporturilor dintre Chişinău şi Bucureşti pe coordonata normalităţii deschide noi posibilităţi de cooperare între cele două părţi. Care credeţi că sunt proiectele prioritare menite să strângă şi mai mult aceste raporturi de apropiere reciprocă şi integrare interstatală?

– Nu există un proiect sau proiecte ce vizează integrarea interstatală în proiectul nici unui partid politic, candidat prezidenţial, om politic în România, şi cred că un asemenea proiect este marginal în Republica Moldova. Proiectele din această categorie aparţin unei alte perioade istorice. Astăzi interesul României este sincronizarea dezvoltării Republicii Moldova spre direcţia occidentală, asigurarea securităţii, prosperităţii şi standardului de viaţă al tuturor românilor din Republica Moldova (că se autoidentifică români sau moldoveni) ca şi a tuturor românilor din lume la nivelul comparabil cu cel al României. Din acest punct de vedere va exista un sprijin permanent pentru integrarea europeană şi euroatlantică a Republicii Moldova şi orice tip de sprijin va fi necesar cetăţenilor Republicii Moldova. Viziunea politică a României este cea a două state româneşti în UE şi NATO, cu acelaşi nivel de securitate, prosperitate şi libertăţi, cu posibilitatea liberei circulaţii în lume şi a dreptului de muncă în Uniunea Europeană, cu respectarea egală a tuturor drepturilor de proprietate, cu formule economice care să promoveze investiţiile reciproce şi dezvoltarea ambelor economii.

– Domnule profesor Chifu, vă mulţumim.

Filat dă Palanca Ucrainei

Noiembrie 23, 2009

„Şi ucrainenii pot să spună acum că au făcut o cedare atunci când ne-au oferit cei 430 de metri ieşire la Dunăre. Ucraina şi-a respectat angajamentele, dar Republica  Moldova – încă nu.”

„Într-adevăr prin unele acţiuni ale noastre poate am cedat. Dar trebuie să avem în vedere că suntem un stat suveran şi independent care îşi asumă angajamentele.”

„Republica  Moldova are un acord cu Ucraina, prin care ţara vecină ne-a oferit 430 de metri din teritoriul său pentru ca prin portul de la Giurgiuleşti să avem ieşire la Dunăre, iar ţara noastră, încă, nu şi-a îndeplinit angajamentul asumat în 1999 privind porţiunea de 7 km de drum de lângă Palanca.”

“Nu trebuie să ne gândim foarte mult. Noi avem gânditori în ţara asta suficienţi. Noi trebuie să implementăm acele angajamente pe care le-am asumat. Există un acord interstatal care prevede exact cum trebuie să procedăm. Or noi spuneam că suntem parteneri credibili, ţara care îşi asumă angajamente şi le respectă.

„După ce va fi demarcată frontiera moldo-ucraineană, vom putea controla şi frontiera cu regiunea transnistreană.”

Premierul Vladimir Filat, conferinţa de presă privind totalurile întâlnirii cu premierul ucrainean Iulia Timoşenko,

23 noiembrie 2009

Cu doar câteva zile în urmă am trecut în revistă puctele vulnerabile în dialogul cu Ucraina determinate de cedările teritoriale produse în 7 locuri ale frontierei cu vecinul din răsărit (Cuciurgan, insula Nişaliu, Palanca, Carabiber, Basarabeasca, Vulcăneşti, Gurgiuleşti) şi posibila cedare în al optulea punct, în nordul ţării, acolo unde Centrala hidroelectrică de la Novodnestrovsk ocupă 17 hectare din teritoriul nostru naţional. Spuneam atunci că abia după revenirea premierului moldovean de la reuniunea CSI de la Ialta, pe care acesta a şi prezidat-o, vom putea afla în ce măsură actuala guvernare este capabilă să aplaneze orice divergenţe, acţionând în interes naţional, şi să evite noi cedări teritoriale.

La 23 noiembrie premierul Filat a ţinut o conferinţă de presă la care a anunţat în numele său şi al întregului Cabinet că acceptă presiunile Kievului şi că Republica Moldova îşi va onora pretinse “angajamente” faţă de Ucraina, „angajamente” derivând, chipurile, din Tratatul de frontieră cu Ucraina semnat în 1999 şi ratificat în 2001.

Fără a se gândi mult, Vladimir Filat a adus la cunoştinţă publică intenţia guvernului condus de el de a-i ceda definitiv Ucrainei atât cele 18 hectare de teren, cât şi traseul automobilistic de 7,77 km din raza comunei Palanca, raionul Ştefan Vodă.  Oficialul moldovean a susţinut, iarăşi fără a se gândi mult, că portul Giurgiuleşti ar fi fost construit pe teritoriu ucrainean. Această ultimă afirmaţie s-ar putea explica fie printr-o crasă ignoranţă în materie, printr-o necunoaştere a lucrurilor cum au stat şi stau ele în realitate, fie printr-o sfidare a principiulor constituţionale şi a interesului naţional.

Am arătat în articolul nostru „Răni în trupul Republicii Moldova” de săptămâna trecută (Flux, 20 noiembrie 2009) faptul că Tratatul de frontieră cu Ucraina contravine Constituţiei Republicii Moldova, principiilor privind integritatea şi caracterul inalienabil al teritoriului naţional, iar Curtea Constituţională, sesizată fiind de deputaţii PPCD Iurie Roşca şi Ştefan Secăreanu, s-a spălat pe mâini, declinându-şi, absolut neîntemeiat, sub pretexte formale şi ridicole, responsabilitatea verificării gradului de compatibilitate a Tratatului cu prevederile Legii supreme a Republicii Moldova. Amintim în context că nici un tratat nu poate fi încheiat în numele statului dacă acesta contravine Constituţiei. Iar dacă un asemenea tratat este încheiat abuziv, acesta este neavenit şi lovit de nulitate.

Subiecţii învestiţi prin lege cu dreptul de a sesiza Curtea Constituţională sunt Preşedintele republicii, Guvernul, deputaţii în Parlament şi fracţiunile parlamentare şi Adunarea populară de la Comrat. Ne-am fi aşteptat ca premierul Filat, în loc să se declare gata să predea Ucrainei cele 18 hectare de pământ de la Palanca, cele 17 hectare de pământ de la Novodnestrovsk, să fi anunţat că Guvernul condus de el va sesiza Curtea Constituţională pentru verificarea constituţionalităţii Tratatului de frontieră cu Ucraina negociat şi semnat de regimul Lucinschi (1999) şi ratificat de regimul Voronin (2001). Din pacate, nu a fost să fie. Guvernul Filat nu doreşte să sesizeze Curtea Constituţională şi consideră că acţiunile antipatriotice („Într-adevăr (..) POATE am cedat”!) ale regimurilor Lucinschi şi Voronin ar fi conforme cu Legea Supremă a ţării. Asfel, actualul Cabinet pune un Tratat nedrept semnat cu vecinul din răsărit mai presus de Constituţie şi de interesul naţional.

Părerea noastră este că Ministerul Afacerilor Externe şi al Integrării Europene, ca depozitar al Tratatului de frontieră cu Ucraina, are obligaţia să prezente public hărţile anexă la Tratat, arătând atât frontiera din momentul proclamării independenţei de stat, cât şi noile linii prin care frontiera a fost modificată arbitrat în 7 puncte strategice.

Totodată, ministerul condus de domnul Iurie Leancă şi Guvernul Filat în anasmblul său au obligaţia să-i prezinte opiniei publice naţionale, în spiritul transparenţei, lista completă a oficialilor din regimurile Lucinschi şi Voronin (1999-2001) care au consimţit la cedarea teritoriului naţional inalienabil. Nutrim speranţa că harţile vor fi desecretizate, iar numele funcţionarilor care au consimţit la cedarea teritoriului naţional vor deveni cunoscute public. Într-un stat autentic democratic asemenea informaţii nu trebuie să facă obiectul secretului de stat şi nici tăinuite opiniei publice. Iar regimurile Lucinschi şi Voronin au tăinuit aceste informaţii nu doar de opinia publică largă, dar chiar şi de corpul legiuitor care a ratificat Tratatul. Este dificil să înţelegem de ce insistă Vladimir Filat să-şi asume erori şi fapte anticonstituţionale comise de regimurile anterioare, făcându-se astfel părtaş la o evidentă injustiţie şi la un act de trădare naţională.

Un aspect deloc neglijabil este cel al reacţiei populaţiei la aflarea veştii despre decizia guvernului Filat de a-i ceda Ucrainei părţi din pământul ţării. Să nu uităm că la Palanca şi în toată zona raionului Ştefan Vodă există un mare potenţial exploziv şi nu ar trebui să ne mire eventualele proteste energice împotriva Guvernului Filat, care se doreşte Citește în continuare »


Rezoluţia Congresului Aromânilor de la Tirana

Noiembrie 22, 2009

Congres Aromani

Congresul Aromânilor

AROMÂNII ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ

PREZENT ŞI PERSPECTIVE

Tirana, 17 – 18 noiembrie 2009

REZOLUŢIE

Delegaţii asociaţiilor şi organizaţiilor aromâneşti reprezentate la Congresul Internaţional al Aromânilor (Tirana, 17 – 18 noiembrie 2009),

Invocând corpusurile de documente relevante ale ONU, UE, OSCE şi CoE, la care statele de origine a aromânilor („home countries”) din spaţiul balcanic sunt părţi,

Declarându-şi îngrijorarea faţă de dezinteresul autorităţilor din statele de origine a aromânilor („home countries”) din spaţiul balcanic faţă de protejarea drepturilor etnice ale aromânilor la educaţie, serviciu religios şi mass-media în limba maternă, cu grave consecinţe în deznaţionalizarea şi în marginalizarea socială şi culturală a aromânilor,

Reamintind absenţa progreselor în statele de origine a aromânilor („home countries”) din spaţiul balcanic în implementarea Rezoluţiei 1333 (1997) a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei,

Îngrijoraţi de proliferarea la scară internaţională a unor entităţi ”neoaromâniste” cu falsă legitimitate (Fara Armânească – România, Uniunea Vlahilor din Albania, Asociaţia Vlahilor din Albania, ”Mandra Vlahă” – Albania, Consiliul Aromânilor/Macedonarmânilor etc.), care pretind dreptul de a-i reprezenta colectiv pe aromâni în relaţiile acestora cu instituţiile statale şi internaţionale,

Alarmaţi de tendinţele acestor entităţi ”neoaromâniste” de a manipula informaţiile istorice şi realităţile contextului prezent al existenţei aromânilor în diverse state de origine („home countries”) din spaţiul balcanic sau din statele de imigraţie, având ca efect  alienarea conştiinţei identitare a aromânilor,

Reiterând specificitatea identitară cultural-istorică şi lingvistică a diferitelor grupuri de aromâni (fărşeroţi, grămusteni, pindeni, moscopoleni etc.),

În deplin acord şi în continuarea Rezoluţiilor emise de:

–      Congresul de Cultură Macedo-Română din America de Nord (1 – 4.07.2005, Fairfield, Connecticut, SUA);

–      Congresul perenităţii vlahilor (aromânilor) în Balcani (23 – 24.08.2003, 26 – 27.08.2005, 24 – 26.08.2007, Constanţa, România);

În conformitate cu comunicatele şi declaraţiile de presă ale Societăţii de Cultură Macedo-Române, ale Fundaţiei Cultural-Ştiinţifice Aromâne „Andrei Şaguna”, ale Asociaţiei ”Picurarlu de la Pind”, ale Asociaţiei Culturale “Aromânii din Albania”, ale Fundaţiei „Muşata Armână”, ale Fundaţiei Culturală Aromână „Dimândarea Părintească” ş.a.,

1. Avertizează asupra iminenţei consecinţelor grave pe care le va avea asupra păstrării şi conservării identităţii aromâneşti perpetuarea actualelor tendinţe de ignorare şi negare a drepturilor specifice ale aromânilor la educaţie, serviciu religios şi mass-media în limba maternă, în ţările de origine a aromânilor („home countries”) din spaţiul balcanic,

2. Condamnă mistificările prin care istoria şi identitatea aromânilor sunt deformate în statele de origine a aromânilor („home countries”) din spaţiul balcanic în scopul neacordării pentru aromâni a statutului de minoritate naţională,

3. Protestează împotriva stratagemelor şi artificiilor de interpretare a legislaţiilor prin care autorităţile din ţările de origine a aromânilor („home countries”) din spaţiul balcanic caută să nu le recunoască acestora statutul de minoritate naţională şi drepturile aferente,

4. Reaminteşte statelor de origine a aromânilor („home countries”) din spaţiul balcanic că acceptarea diversităţii etnice cultural-lingvistice şi respectarea drepturilor etnice sunt precondiţii ale integrării în structurile europene şi euro-atlantice,

5. Critică vehement încercările mistificatoare ale unor entităţi neoaromâniste cu falsă reprezentativitate şi legitimitate de a crea o nouă identitate a aromânilor, sub denumirea de ”macedonarmâni”, creând în mod intenţionat o confuzie cu Citește în continuare »


CONGRESLU ARMÂNESCU, TIRANA, 17-19.XI.2009

Noiembrie 20, 2009

Congreslu Armânescu, Tirana
Congreslu Armânescu, Tirana, 17-19.XI.2009

În zilele de 17-19 noiembrie, în capitala Albaniei, Tirana, şi-a ţinut lucrările cel de-al treilea Congres internaţional al aromânilor: Congreslu Armânescu, cu genericul „Armâni tu Uniunea Evropeanâ, azâ ş-tu chirolu di mâni” (Aromânii în Uniunea Europeană, prezent şi perspective).

Unul dintre participanţii la eveniment, Ilaron Ţiu, ne anunţă pe blogul său că:

“Participanţii la eveniment, care reprezentau asociaţii ale aromânilor din România, Albania, Macedonia şi Serbia au adoptat o rezoluţie, prin care se arată îngrijorați faţă de dezinteresul statelor de origine a aromânilor faţă de drepturile culturale şi etnice ale acestei comunităţi. De asemenea, participanţii au combătut proliferarea la scară internaţională a unor entităţi „neo-aromâniste“, despre care susţin că au falsă legitimitate, cum ar fi: Fara Armânească (România), Uniunea Vlahilor din Albania, Asociaţia Vlahilor din Albania etc. Conducătorii acestor organizaţii sunt acuzaţi că promovează artificial drepturile aromânilor (pe care-i descriu ca un popor diferit decât cel român), fiind interesaţi de fapt să obţină unele beneficii materiale personale.

Rezoluţia cere statului român să-şi asume răspunderea pe care o are faţă de românitatea balcanică; să-şi asume public, prin acţiuni cu relevanţă diplomatică şi internaţională, interesul pentru românii din afara graniţelor; să continue şi să intensifice demersurile de susţinere a aromânilor de pretutindeni pentru ca aceştia să beneficieze, în statele de origine a aromânilor din spaţiul balcanic de drepturi şi libertăţi consacrate în documentele europene în materie; să continue şi să intensifice sprijinirea în ţară a păstrării şi a cultivării dialectului, culturii şi tradiţiilor aromâneşti, pentru a nu se alimenta frustrările ce ar putea fi speculate şi instrumentalizate de „neo-aromânişti“.

De asemenea, participanţii la congres au decis ca, prin rezoluţie, să solicite forurilor europene şi internaţionale să Citește în continuare »