BOSKOR/BOZGOR – UN VECHI NUME ETNIC ADUS DE PE VOLGA (II)

Bașkirii de lângă noi, după autori străini

Baskiri gravura ruseasca

Iată câteva mărturii vechi și noi despre relația intima dintre maghiari și bașkiri, care justifică prezența arhaismului BOSKOR/BOZGOR în limba română.

Istoricul și geograful arab Al-Masudi (Abu al-Hasan Ali ibn al-Husayn ibn Ali al-Mas’udi) (cca. 896-956) se referă, în lucrarea sa ”Muruj adh-dhahab wa ma’adin al-jawahir”/(Câmpiile de aur și minele de nestemate), la unguri și la bașkiri ca la un singur popor, numindu-i bașghiri, badjghiri sau bazghiri (Bașghird/Badjghird/Bazghird). Aceste mențiuni apar în descrierea războiului purtat de maghiari și de aliații lor pecenegi (cumani) împotriva Bizanțiului (anii 932-943).

Istoricul persan Al-Istakhri (Abu Ishaq Ibrahim ibn Muhammad al-Farisi al Istakhri), care a trăit în secolul X, folosește în lucrarea sa ”Al-masalik wa al-mamalik”/Căi și regate,  etnonimul ”Bașdjirt” pentru a-i desemna atât pe bașkirii așezați în Ungaria, cât și pe maghiari.

Un alt istoric, călător și geograf persan din secolul X, Muhammad Abu’l-Qasim Ibn Hawqal, se referă în lucrarea sa ”Surat al-Ard”/Înfățișarea pământului, datată cu anul 967, la ”bașdjirți”, subînțelegându-i prin acest termen nu doar pe bașkiri, ci și pe maghiari.

Etnonimul ”bașdjird”/bașkir ca nume pentru țara ”Unguria/Unkurijja” apare și în lucrarea  călătorului arab Abu Hamid Muhammad ibn Abd ar-Rahim al-Garnati l-Andaluzi (1080-1170)  intitulată ”Al Mu’rib an ba’d adja’ib al-Maghrib”/Clară explicație a particularităților Occidentului. Mărturiile acestui călător arab sunt cu atât mai importante, cu cât acesta a locuit între 1150 și 1153 la curtea regelui Geza al II-lea al Ungariei, descriind viața cotidiană a maghiarilor, după ce călătorise în regiunea Volgăi și în Asia Mijlocie, regiuni în care maghiarii au avut ”patrii” succesive. De aseemenea, Abu Hamid al-Garnati ne-a lăsat o descriere a 78 de localități din actuala Ungarie, precum și descrierea conflictelor clanurilor pecenegilor și uzbecilor musulmani din Ungaria cu papalitatea.

Savantul și geograful arab Ibn Said al-Magribi (Ali ibn Musa ibn Said al-Maghribi) (1213–1286), autor al lucrării ”Kitab bast al- ard fi ‘t -t ul wa-’l-’ard”/Cartea întinderii pământului în lung și în lat,  îi împarte pe locuitorii Ungariei în două popoare, și anume: 1. Bașkiri (Bașghird), care sunt prezentați ca musulmani de limbă turcică stabiliți la sud de Dunăre, și 2. Unguri (Hunqar), care adoptaseră creștinismul. Ibn Said al-Magribi scrie că aceste popoare vorbesc limbi diferite. Potrivit lui Al-Magribi, orașul de căpetenie al bașkirilor era Krat, denumire care, presupun istoricii de astăzi, reprezintă o formă coruptă fonetic a cuvântului Grad, din Bel(o)grad. Bel(o)grad era în secolul XIII denumirea orașului Székesfehérvár din Ungaria centrală, (Alba Regia în latină, Stuhlweißenburg în germană și Stolični Belograd în slavă).

Istoricul și geograful arab Abu-l-Fida al-Hamawi (1273–1331), în lucrarea sa ”Takvim al-buldan”/Schiță despre țări, scrie că bașkirii din Ungaria locuiau pe malurile Dunării, în vecinătatea germanicilor. Acest autor ni-i prezintă pe bașkiri ca servind în cavaleria maghiară, spaima Europei acelor timpuri.

Yaqut ibn-’Abdullah al-Rumi al-Hamawi (1179–1229), geograf și enciclopedist arab, scrie despre Ungaria (Al-Hunqar) în lucrarea sa ”Mu’jam al-buldan”/Dicționarul țărilor, amintind de bașghiri”, pe care îi numește: ”bașghirdiia”, ”bașghird”, ”bașdjird”, ”bașqurd”.  Al-Hamawi scrie că a întâlnit în orașul Alep din Siria un grup de studenți de neam ”bașqurd”, cu are a discutat îndelung. Aceștia i-au comunicat că neamul lor locuiește în mijlocul unui popor din Europa care se autointidulează ”hunqar”, că ”bașqurii” vorbesc limba poporului ”hunqar” și că și ”bașqurii” și ”hunqarii” folosesc și limba ”afrandjei”, adică limba francilor, prin aceasta avându-se în vedere latina, limba oficială a Bisericii catolice și a cancelariei regale. Totodată, interlocutorii lui Al-Hamawi i-au comunicat și că neamul ”bașqurd” mărturisesc islamul hanafit de factură juridico-religioasă (mazhaba) și că acesta locuiește, separat de poporul ”hunqar”, la periferiile regatului maghiar în așezări distincte, pe care nu le pot împrejui cu ziduri de cetate întrucât regele ”hunqarilor” nu are deplină încredere în  neamul ”bașqurd”, temându-se de răscoale. Al-Hamawi mai scrie că studenții ”bașquri” i-au relatat și alte detalii interesante: ”bașqurii”i din Al-Hunqar au același port ca și ”hunqarii” și sunt chemați la oaste ori de câte ori regii ”hunqari” pornesc vreun război. Ostașii ”bașquri” își rad barba, asemenea ”afrandjilor” (adică asemenea creștinilor).

Și geograful și astronomul persan Abu Yahya Zakariya’ ibn Muhammad al-Qazwini (1203-1283), scrie, în lucrarea sa ” Athar al-bilad wa-akhbar al-‘ibad”/Monumentul locurilor și istoria care depind de Dumnezeu, despre bașkirii musulmani din Ungaria.

Potrivit opiniei cunoscutului turcolog bașchir Ahmetzaki Ahmetşah-ulî Walidov (Ahmad-Zeki Velidi Togan), dominația numerică a bașkirilor în armata maghiară și trecerea puterii politice din Ungaria în mânile nobilimii triburilor bașkire ale Iurmaților și Ieneilor în secolul XII au condus la faptul că etnonimul Bașghird (bașkir) apare în cronicile medievale arabe ca termen de definire a întregii populații a Regatului Maghiar.

Istoricul polonez Tadeusz Lewicki prezintă, într-un aticol intitulat”Madjar, Madjarstan” (apărut în The Encyclopaedia of Islam. New ed. Leiden-London), mai multe informații despre bașkirii care au participat activ, în 1241, la rezistența armată a maghiarilor împotriva hoardei tătaro-mongole a lui Batu-han. În sperță, Teadeusz Lewicki se referă la participarea bașkirilor în cadrul oștirii germano.maghiare reunite la distrugerea unui corp de oaste tătaro-mongol lângă orașul Šibenik de pe litoralul adriatic.

În Ungaria paralelele maghiaro-bașkire au făcut obiectul cercetării mai multor savanți. Vom da doar câveva nume: Mészáros Gyula,  Róna-Tas András, Tóth Tibor, Torma József,  Káldy-Nagy Gyula, Németh Gyula, precum și Galimjan Ghirvan-ulî Tagan (1892-1948), etnograf  și turcolog bașkir care a locuit și activat în Ungaria.

O numeroasă prezență a bașkirilor în Ungaria este atestată de-a lungul secolelor. Este general cunoscut și incontestabil că regele Andrei al II-lea (1205–1235), dând curs cererilor Papei de la Roma, a emis în anul 1222 ”Bula de aur”, un decret prin care se limitau drepturile musulmanilor (bașkiri, dar și pecenegi) care până atunci aveau dreptul de a ocupa funcții în stat, de a face negoț cu sare și de a bate monedă. Chiar dacă a rămas doar pe hârtie, acest decret a trebuit să fie pus în aplicare după 1232, când arhiepiscopul Robert de Estergom emite un edict prin care denunță toleranța regelui Andrei față de musulmani, fiind vorba, evident, despre bașkiri. În 1232 regele Andrei a fost nevoit să semneze un acord cu trimisul Papei Grigore al XII-lea, acord în care promitea să-și respecte angajamentele privindu-i pe musulmanii bașkiri.

În anul 1340 regele Carol I. Robert de Anjou (1308–1342) le-a cerut tuturor supușilor săi necreștini fie să adopte creștinismul, fie să părăsească regatul. Începând cu această data se întrerupe firul informațiilor despre bașkirii musulmani din Ungaria. Mai multe documente ale Bisericii catolice arată că bașkirii nu au părăsit Ungaria, preferând să adere la catolicism.

Este interesant să observăm că astăzi locuitorii câtorva sate din Ungaria continuă să se considere bașkiri și încearcă să renască limba bașkiră în aceste localități.

Așadar, pierit-au bașkirii? Răspunsul este clar ca bună ziua: au fost înghițiți de maghiari, dar numele le-a rămas până astăzi.

Vedeți și:

Boskor/Bozgor – un vechi nume etnic adus de pe Volga (III)

2 răspunsuri la BOSKOR/BOZGOR – UN VECHI NUME ETNIC ADUS DE PE VOLGA (II)

  1. […] Boskor/Bozgor – un vechi nume etnic adus de pe Volga (II) […]

  2. […] cuvântul ”bozgor„ le recomand o analiză foarte bine documentată a lui Vlad Cubreacov aici, aici și […]

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s