CRIHANA VECHE, PRIMA PRIMĂRIE DIN BASARABIA PARTENERĂ CU ACADEMIA DE ȘTIINȚE A MOLDOVEI

August 13, 2014

Acord parteneriat Crihana Veche - ASM 1

ACORD DE COLABORARE

între Institutul Patrimoniului Cultural

al Academiei de Ştiinţe a Moldovei

şi primăria Crihana Veche, raionul Cahul

INSTITUTUL PATRIMONIULUI CULTURAL AL ACADEMIEI DE ŞTIINŢE A MOLDOVEI, reprezentat de domnul Doctor habilitat Oleg LEVIŢKI, în calitate de director, pe de o parte,

şi

PRIMĂRIA CRIHANA VECHE, RAIONUL CAHUL, repezentată de doamna Rodica CUCEREANU, în calitate de primar, pe de altă parte,

numiţi în continuare Parteneri şi acţionând în scopul păstrării şi valorificării patrimoniului cultural, istoric, etnografic şi arheologic din raza primăriei Crihana Veche, Cahul, stabilesc următorul

ACORD DE COLABORARE.

În acest sens:

  1. Partenerii vor colabora în domeniul serviciilor consultative, elaborarea îndrumărilor de ghidaj a publicaţiilor, altor elaborări ce vor promova patrimoniul cultural al satului Crihana Veche, în particular, şi al Republicii Moldova per ansamblu.
  2. Partenerii vor emite note, rapoarte şi recomandări către instituţiile centrale şi locale de stat referitoare la situaţia şi problemele monumentelor de istorie şi arheologie din raza primăriei Crihana Veche, Cahul.
  3. Partenerii vor contribui la aducerea la cunoştinţă a lucrărilor ştiinţifice ale Institutului Patrimoniului Cultural al Academiei de Ştiinţe a Moldovei prin donaţii gratuite sau contra plată a literaturii disponibile.
  4. Partenerii vor organiza şi desfăşura împreună o serie de acţiuni de interes istoric, cultural, formativ, instructiv, şcolar, studenţesc, muzeografic, ştiinţific şi de cercetare, de utilitate publică (conferinţe, seminare, simpozioane, cercetări arheologice sistematice şi de salvare, colocvii, scoli şi tabere arheologice şi etnografice de vară, cercuri de arheologie experimentală, mese rotunde, olimpiade şi alte activităţi similare), respectând graficul de acţiune convenit.
  5. Partenerii vor realiza în comun programe şi proiecte privind problemele actuale ale activităţii de ocrotire a patrimoniului istoric, arheologic şi cultural (imobil), cu accent pe acordarea de asistenţă consultativă, metodică, pe analiza, evaluarea, şi monitorizarea în acest domeniu.
  6. Partenerii le vor oferi atât profesorilor de istorie, studenţilor de la instituţiile de învăţământ superior, cât şi liceenilor cu succese remarcabile la disciplina şcolară „Istoria” posibilitatea de a asista sau de a participa la lucrările de cercetări arheologice de teren şi în laboratoare organizate de Centrul de Arheologie, cât şi de alte Centre din cadrul IPC al AŞM acoperite financiar din bugetul Institutului Patrimoniului Cultural al AŞM, din bugetul primăriei Crihana Veche, Cahul, sau din finanţări şi sponsorizări externe.
  7. Partenerii îi vor îndruma şi îi vor motiva pe tinerii elevi şi liceeni pasionaţi de istorie în alegerea profesiei şi specialităţii de arheolog.
  8. Partenerii vor deşfăşura proiecte şi programe comune, prin mijloacele pe care le au la dispoziţie, inclusiv prin atragerea de fonduri europene şi internaţionale.
  9. Partenerii se vor antrena reciproc în derularea proiectelor şi programelor naţionale/internaţionale, inclusiv transfrontaliere, de cercetare şi punere în valoare a patrimoniului cultural local şi regional.
  10. Partenerii vor colabora cu alte instituţii de stat şi private, organizaţii, asociaţii şi fundaţii din Republica Moldova şi din alte ţări, încheind parteneriate bilaterale şi multilaterale pentru atingerea scopurilor pentru care este încheiat prezentul Acord.
  11. Partenerii vor organiza şi desfăşura şi alte activităţi conexe, derivate sau determinate de scopurile pentru care este încheiat prezentul Acord.

Prezentul Acord se va aplica cu respectarea prevederilor legislaţiei Republicii Moldova în domeniul ştiinţei şi cercetării, în domeniul administraţiei publice locale, precum şi a prevederilor documentelor europene şi internaţionale în materie culturală, ştiinţifică şi educaţională.

Prezentul Acord este încheiat astăzi, 04 iulie 2014, în limba română, în municipiul Chişinău, pe termen nelimitat, în două exemplare identice, dintre care, unul pentru Institutul Patrimoniului Cultural al AŞM şi unul pentru primăria Crihana Veche, Cahul, ambele având aceeaşi valabilitate şi intrând în vigoare la momentul semnării.

Pentru IPC al AŞM                     Pentru primăria Crihana Veche, Cahul

Dr.hab. Oleg LEVIŢKI                            Rodica CUCEREANU

DIRECTOR                                                PRIMAR

Acord parteneriat Crihana Veche - ASM 2


NUMĂRUL ETNICILOR RUȘI CONVERTIȚI LA ISLAM A DEPĂȘIT 100 000 ȘI CREȘTE CONSTANT

August 4, 2014

Potrivit datelor disponibile, inclusiv potrivit declarațiilor oficiale ale președintelui Vladimir Putin, în actualele frontiere ale Federației Ruse există circa 30 de milioane de cetățeni ruși de confesiune islamică. Astfel, Rusia este statul european (în parte) cu cel mai mare număr de credincioși musulmani (circa 22% din ansamblul corpului social). Majoritatea zdrobitoare a acestora o reprezintă etnicii neruși. Musulmanii constituie mai mult de jumătate din populația a 6 republici federale neruse (Ingușeția – 98%, Cecenia – 96%, Daghestan – 94%, Kabadino-Balkaria – 70%, Karaceaevo-Cerkesia – 63%, Bașkortostan – 54,5%, Tatarstan – 54%).

În afara cetățenilor ruși de confesiune islamică, în Federația Rusă există câteva milioane de cetățeni străini (comercianți, muncitori migranți din statele Asiei Mijlocii, studenți, refugiați afgani sau sirieni). Comunitatea musulmană din orașul Moscova depășește 2 milioane de credincioși. Federația Rusă este oficial membru observator al Organizației Cooperării Islamice. În armata rusă a fost instituită instituția muftiatului alături de cea a capelanilor ortodocși. Numărul musulmanilor din Federația Rusă care frecventează moscheile îl depășește pe cel al creștinilor ortodocși care frecventează biserica măcar o dată pe an. În Federația Rusă există circa 8000 de moschei.

În ultimele decenii observăm o mutație serioasă în interiorul etniei ruse, majoritar atee. Tot mai mulți etnici ruși din cuprinsul fostei URSS abandonează Ortodoxia și se convertesc la Islam. Astfel, potrivit datelor oficiale prezentate de autoritățile Kazahstanului în 2007, în această țară medioasiatică existau 54 277 de etnici ruși de confesiune musulmană, cu circa 5000 mai mult decât în 2004, ceea ce indică o medie de 3-4 cetățeni kazahi de etnie rusă care adoptă Islamul în fiecare zi.

Organizația Națională a Rușilor Musulmani (rus. – Национальная Организация Русских Мусульман), din care nu fac parte persoane de etnie nerusă, estimează că în Federația Rusă există un număr de peste 10 000 de bărbați de etnie rusă convertiți la Islam. Acestui număr i se adaugă un altul de câteva ori mai mare de femei de etnie rusă, în special din căsătorii cu etnici neruși, trecute la mahomedanism. În primele 4 luni ale anului 2014 un număr de 52 de etnici ruși s-au convertit la Islam în Turcia. Un număr important de etnici ruși musulmani există în Caucazul de Sud și în statele post-sovietice din Asia Mijlocie, în special în Turkmenistan. Nu există statistici oficiale disponibile în acest sens. Se estimează însă că numărul etnicilor ruși de confesiune musulmană depășește 100 000, în condițiile unei creșteri robuste în ultimii ani.

Etnicii ruși musulmani sunt organizați în mai multe comunități, dintre care cele mai importante numeric se află în orașele Omsk, Moscova, Sankt Petersburg, Rostov pe Don, Ioșkar Ola și Kirovsk. Organizația Națională a Rușilor Musulmani (ONRM) a luat ființă la Omsk, prin decizia Congresului de constituire din 11-13 iunie 2004, din inițiativa lui Vadim Sidorov (nume islamic Harun ar-Rusi).

Președinte al ONRM a fost ales Anatoli Stepcenko (nume islamic Abu Talib), convertit la Islam în anul 1990. ONRM se autodefinește drept platformă pentru crearea unei noi subetnii – rușii musulmani – sakalibi (saqlab/siqlab (صقالبة)  în arabă), care ar completa numărul subetniilor slave de confesiune musulmană: pomacii (subetnie bulgară), torbeșii (subetnie bulgaro-macedoneană), goranții (subetnie sârbo-macedoneană din Metohia), bosniacii (subetnie sârbo-croată) și kucii (subetnie sârbo-muntenegreană).

Există trei cazuri notabile când clerici ai Patriarhiei Moscovei au părăsit Ortodoxia și s-au convertit la Islam. În anul 1908 preotul Ivan Alexandrovici Gromov a adoptat mahomedanismul, iar în 1999 exemplul acestuia a fost urmat de către protoiereul Veaceslav Sergheevici Polosin din Kaluga, adoptând numele islamic de Ali. Acest fost protoiereu ortodox rus, acum teolog musulman, este o figură cunoscută în țara sa, întrucât a fost deputat al poporului din Federația Rusă, membru al Prezidiului Sovietului Suprem, apoi consilier la Duma de Stat a Rusiei. În prezent, Ali Polosin este președinte al Asociației Ziariștilor Musulmani din Rusia, prim-vicepreședinte al Organizației Naționale a Rușilor Musulmani și consilier al președintelui Consiliului Muftiilor din Rusia, Ravil Gainutdin. Un alt preot ortodox rus convertit la Islam este Vladislav Sohin din orașul Kursk, fost profesor la Seminarul Teologic Ortodox din eparhia de Kursk.


SCURTĂ PREZENTARE A SEPARATISMULUI SIBERIAN

August 3, 2014
Drapelul Republicii Siberia, 1918

Drapelul Republicii Siberia, 1918

Cum arată drapelul Siberiei?

La 5 august 1917, Conferința organizațiilor civice din Siberia a aprobat Drapelul Național al Siberiei, care ”reprezintă o combinație a culorilor albă și verde. Culoarea albă simbolizează zăpezile siberiene, iar culoarea verde – taigaua siberiană. Drapelul are formă dreptunghiulară, fiind împărțit pe diagonală, din colțul stâng superior spre cel drept inferior, în două părți, partea superioară fiind de culoare verde, iar cea inferioară – de culoare albă”.

Când a fost independentă Siberia?

La 4 iulie 1918 Guvernul provizoriu al Siberiei a adoptat Declarația privind independența de stat a Siberiei, dar deja la 3 noiembrie 1918 a anulat-o. După cum remarca juristul Gh. K. Hins (rus.- Г.К. Гинс), adoptării Declarației ”nimeni nu i-a acordat acea atenție pe care, s-ar fi părut, ar fi trebuit să o determine apariția pe lume a unui nou stat”. De adăugat că 4 iulie – data în care a fost semnată Declarația – coincide cu Ziua independenței de stat a SUA. Este vorba, de altfel, despre o simplă coincidență.

Așa arată la față separatismul siberian

Alexandr Budnikov

Un dosar penal pe numele lui Alexandr Budnikov a fost intentat prima dată în anul 2007. Fiind conducător al ”Frăției militare slave”, acesta a chemat la răsturnarea orânduirii de stat recurgând la lozinca ”nimicește-l pe ocupant”, acuzațiile împotriva sa fiind însă retrase. Doi ani și ceva mai târziu, în aprilie 2010, împotriva lui Budnikov a fost intentat un nou dosar penal. După cum anunța într-un comunicat al său Biroul de presă al Ministerului Afacerilor Interne al Federației Ruse, ”Budnikov, în complicitate cu cetățeanul Kustik, au creat pe teritoriul Districtului Federal de Nord o nouă comunitate extremistă – Rusia originară (rus. – Русь родославная)” Scopul acestei comunități l-a constituit crearea pe teritoriul Federației Ruse a unui nou stat – Republica Siberia. În iarna anului 2011, într-un interviu acordat revistei ”Russki reporter”, Budnikov a declarat: ”Noi pledăm pentru o confederație cu Rusia. În orice caz, confederația este de neevitat. Întrebarea se pune doar dacă aceasta se va produce cu mai mult sau mai puțin sânge”.

O scurtă istorie a separatismului siberian

În anul 1721, la Petersburg, era executat prin spânzurare guvernatorul Siberiei Matfei Gagarin. Acesta era acuzat de delapidarea banilor statului, însă istoricul Piotr Slovțov a avansat presupunerea că ”Gagarin nutrea reaua intenție a separării de Rusia”.

În anul 1863 studenții Nikolai Iadrințev și Serafim Șașkov, originari din Siberia, publică proclamația ”Către patrioții Siberiei”, în care se spune că Siberia ”trebuie să se separe de Rusia spre binele poporului său, creând propriul său stat”.

În anul 1865 un alt originar din Siberia, Grigori Potanin, este arestat și surghiunit sub acuzația de creare a ”Societății pentru independența Siberiei”.

În anul 1881 Nikolai Iadrințev scoate de sub tipar la Petersburg cartea ”Siberia – o colonie”, lucrare care constituie Manifestul mișcării ”regionaliștilor din Siberia”.

În anul 1907, la Cita, a fost lansată proclamația ”Către siberieni!” semnată ”Partidul pentru Independența Siberiei”, proclamație în care se spune: ”Îi chemăm sub flamurile noastre, ale luptătorilor pentru ideea independenței Siberiei, pe toți cei cărora le este scumpă Patria”.

În anul 1917, la 5 august, Conferința organizațiilor civice din Siberia adoptă hotărârea ”Despre organizarea autonomă a Siberiei”, precum și stema și drapelul național.

Guvernul Siberiei independente, 1918

Guvernul Siberiei independente, 1918

În anul 1918, între 4 iulie și 3 noiembrie, Siberia avea proclamată independența.

Piotr Vasilievici Vologodski, președinte al Guvernului Republicii Siberia, 1918

Piotr Vasilievici Vologodski, președinte al Guvernului Republicii Siberia, 1918

Membri ai Guvernului Republicii Siberia, 1918

Membri ai Guvernului Republicii Siberia, 1918

În anul 1921, ținutul Ureanhai (astăzi Republica Tuva din cadrul Federației Ruse), ținut care din 1914 se afla sub protectoratul Imperiului rus, își proclamă independența, adresându-i Rusiei sovietice rugămintea de a asigura această independență.

În anul 1990, la Tomsk, ia ființă Partidul pentru Independența Siberiei, care propune adoptarea Declarației de Independență a republicii, deportarea tuturor deținuților de drept comun, precum și compensarea către Siberia a daunelor provocate de autoritățile coloniale.

Ziarul Svobodnaia Sibiri

În anul 1991, un grup de întreprinzători, sub conducerea lui Anton Bakov din Sverdlovsk, tipărește la filiala din Perm a Monetăriei și Imprimeriilor Statului (rus. – Гознак), francul uralian, care se intenționa să devină principalul mijloc de plată din viitoarea Republică Ural.

În anul 1993, Președintele Consiliului deputaților din ținutul Krasnoiarsk, Veaceslav Novikov, propune proclamarea Republicii suverane a Eniseiului.

În anul 1994, Consiliul veteranilor și exploratorilor pionieri din regiunea Severobaikalsk a lansat inițiativa convocării unui referendum privind crearea Republicii Democratice Baikal-Amur.

În anul 1998, sub conducerea lui Mihail Kulehov a fost înființată Armata de Eliberare a Siberiei (rus. – Освободительная Aрмия Сибири), redenumită ulterior Alternativa Regionalistă din Siberia (rus. – Областническая Альтернативa Сибири).

Siberieni manifestand

În anul 2006 ia ființă Mișcarea ”Independența Siberiei” (rus. – Сибирская вольгота), al cărei scop constă în codificarea dialectelor siberiene. În Wikipedia a fost deschis un compartiment în limba siberiană, care, către anul 2007, se situa pe poziția a 66 printre limbile lumii, cu un total de 6924 de articole. Ulterior compartimentul a fost suprimat.

În anul 2010 are loc Recensământul general al populației. Potrivit mai multor estimări, circa 24,5 milioane de persoane se presupune că s-au declarat ”siberieni” ca apartenență națională.

În anul 2011, în cadrul acțiunii naționale ”Ajunge să mai hrănim Caucazul!” (rus. – Хватит кормить Кавказ!), la Novosibirsk are loc, la 22 octombrie, acțiunea ”Ajunge să mai hrănim Moscova!” (rus. – Хватит кормить Москву!).

Republica Siberia harta

Scurt ghid de conversație ruso-siberian

Graiurile siberiene ale vechilor locuitori s-au format către sfârșitul secolului XVII pe baza rostirii nord-ruse, a dialectelor căzăcești și a unor împrumuturi turcice. Caracteristica lor constă în fenomenul ocăitului, pronunțarea clară a vocalelor, înlocuirea sunetului ”șc” (rus. – щ) cu dublu ”șș” (”șșî” în loc de ”șci”), omiterea vocalelor de la sfârșitul adjectivelor (”bela” în loc de ”belaia”) și o serie de alte particularități. În prezent, un grup de entuziaști în frunte cu lingvistul Iaroslav Zolotariov din Tomsk lucrează asupra Dicționarului Graiului Siberian alcătuit în principal pe baza dialectului vechilor locuitori din regiunea Tomskului (rus. – томский старожильский диалект), precum și pe baza limbii cronicilor siberiene. De altfel, însuși Iaroslav Zolotariov recunoaște: ”Graiul siberian nu este nici pe departe orășenesc, în el vorbești fie despre sat, fie pentru transpunerea într-o formă amuzantă a celor din înalta cultură”.

Rusă Siberiană
Здесь кто-нибудь говорит по-русски? Здеся хто-нибудь бает на блошистом говоре-том?
Прошу прощения, но я не говорю по-сибирски Прошу прошшення, но я не баю по-сибирски
Какова температура воды в Байкале? Какова грева волоки в Байкале?
Я осуждаю колониальную политику Я бессужу заимошну правильню
Не стреляйте, я беженец! Не бухайте, я утеканшык!
Я уже сжег паспорт. Позвольте мне перейти границу (реку) Я ужо пожег личну басму. Дозвольте мне перелазить передел (умку)
Ваша страна предоставляет убежище политэмигрантам? Вашенской край дайот затульйо политзаморинам?
У меня в семье тоже были каторжники У меня в семьине тож были каторжаны
Мой отец строил Братскую ГЭС (Гидроэлектростанцию) Мой тятя городил Браццкой ВСС (Волоко-светлотной станок)
Да Да
Мою собаку задрал медведь Мою лайку убайкал айов
Я поранился о колючую проволоку. Вы сделаете мне укол против столбняка? Я запоролся о шшыпучой утас. Вы изладите мне укол против гмыра?
Меня укусил энцефалитный клещ. Где ближайшая больница? Меня подцапила анцефальна клешша. Де здеся самоближна лечебница?
Я гражданин России. Где здесь российское консульство? Я вольной с Россеи. Де здеся россейско илчунство-то?
Хватит кормить Россию Хорош сосить Россею
У вас есть что-нибудь от комаров? У вас есь что-нить от гнусины?
Вы принимаете к оплате российские рубли? Вы примаете к празге россейской руб?
А мне плевать — что американец, что инопланетянин А мне плевать — шо мерикашык, шо чужеблудьоншык

Cea mai independentă Siberie

La 12 februarie 1926 astronomul Serghei Ivanovici Beliavski a descoperit în Centura de asteroizi un nou corp cosmic cu diametrul de 18,5 km. Inițial asteroidul a primit denumirea de cod 1926 SV, însă în scurt timp a fost redenumit, devenind asteroidul 1094 Siberia. Se cuvine să menționăm că, în pofida faptului că Acordul interguveranamental ”Despre cosmos”, din 27 ianuarie 1967, prevede faptul că corpurile cerești de proveniență naturală nu vor fi supuse luării în posesie națională, în romanul ștințifico-fantastic ”Fulger încovoiat” al scriitorului american John Warley (născut în anul 1947) asteroidul 1094 Siberia aparține Republicii Marte, care îl folosește drept penitenciar din care nu se poate evada.

Ce va pierde Rusia, pierzând Siberia

Siberia Petrol Gaz Cedru

Gazpromul și nucile de cedru

Informațiile cu privire la zăcămintele de petrol explorate (în milioane de tone) și cele de gaze naturale (în miliarde de metri cubi) sunt prezentate în conformitate cu rapoartele publicate pe site-ul oficial al Întreprinderii Gazprom SA; arealul de răspândire a cedrului siberian, a cedrului coreean și a speciei de cedru ”Spiriduș” este prezentat conform lucrării ”Culturile silvice nucifere” (Moscova, editura ”Industria silvică”, 1978) de F.L. Șcepoiev, A.A. Rihter, F.A. Pavlenko, P.I. Molotkov, V.I. Kravcenko și A.I. Irișnikov. Recolta de nici de cedru oscilează între 250 și 600 de kilograme la hectar; pe ansamblu pădurile în care predomină cedrul în Rusia acoperă circa 43 de milioane de hectare, dintre care pe teritoriul european al țării – doar 20 de mii de hectare (în special în Republica Komi și în ținutul Perm)

Alcătuitori – Mihail Kazinik și Dmitri Tkaciov

Traducere din rusă – Vlad Cubreacov

Sursa: http://esquire.ru/5-min-siberia

Siberian cu drapelul Siberiei


MONUMENTUL CSI DE LA LEUȘENI, BORNA GEOPOLITICĂ A MOSCOVEI

August 1, 2014

monumentul-csi-leuseni-3

Monumentul CSI de la Leușeni

Făcătura rusească CSI, un fel de surogat al fostei URSS, ține coada bârzoi la noi! Păi, CSI are un singur monument pe fața pământului. Și unde anume? Ați ghicit! Unde altundeva să fie decât în scumpa și proeuropeana noastră, în vorbe, Republică Moldova.

Fălosul monument al CSI se înalță țeapăn și bățos la Leușeni. La porțile NATO și ale Uniunii Europene. El are menirea de a le aminti moldovenilor, dar și tuturor celor care trec pe malul stâng al Prutului, că Republica Moldova aparține CSI-ului controlat de Moscova. El este un fel de ștampilă pusă pe fruntea țării. O danga. Un sigiliu geopolitic. O marcă sau o etichetă propagandistică a Moscovei.

Colhozul ceseist controlat de Kremlin

Pentru cine nu cunoaște, vom aminti că CSI este o șandrama care funcționează pe principiul unei societăți pe acțiuni, în care Moscova deține pachetul de control. Federația Rusă deține 51% din voturi, iar celelalte state membre luate la un loc – 49%. Republica Moldova deține 3% din voturi. Ucraina a semnat Acordul de constituire a CSI, dar nu l-a ratificat niciodată, așa că are statut de fondator nemembru. Turkmenistatul și Georgia au părăsit oficial CSI. Țările Baltice (Estonia, Letonia și Lituania) nu au semnat niciodată Acordul CSI și, aderând la UE și NATO, au astăzi un Produs Inter Brut pe cap de locuitor de 7-10 ori mai mare decât al Republicii Moldova. Chișinăul, prin semnătura fostului președinte Mircea Snegur, astăzi membru în partidul domnilor Vladimir Filat și Iurie Leancă, ca și fostul președinte Petru Lucinschi, a semnat Acordul de constituire a CSI, iar parlamentul agrarian l-a ratificat în 1994, formulând rezerva participării doar pe partea economică, nu și pe cea de securitate sau apărare colectivă. Cu toate acestea, deținătorii funcției de șef al serviciului secret al Republicii Moldova și de ministru al Apărării au participat în repetate rânduri la reuniunile CSI pe probleme de securitate și apărare.

Bărzoiul Moscovei înfipt în trupul Moldovei

Monumentul CSI de la Leușeni reprezintă o formă stilizată, turnată în beton armat, a emblemei CSI adoptate la Moscova, la reuniunea șefilor de state CSI din 19 ianuarie 1996. Unii au observat că, de fapt, acest monument îmbină – iertați-mi naturalismul! – un semn falic și un semn vaginal, simboluri întâlnite în arsenalul imagologic al ideologilor eruasianismului. Regimul Voronin, care l-a instalat, pe bani de la Bugetul de stat, a dorit să le arate tuturor că Leușeniul nostru este poarta de intrare în CSI-ul controlat de Moscova, că la Leușeni începe ”Lumea Rusă”, colhozul geopolitic în care Rusia lui Putin are o cotă de 51%. El are funcția simbolică de bornă de hotar a spațiului de influență și control al Kremlinului.

Cei peste 1 milion de oameni care traversează anual frontiera prin punctul de trecere Leușeni-Albița văd imaginea falică a falnicei etichete a CSI, majoritatea dintre ei încercând un sentiment de penibil și de dezgust. Nu puțini sunt cei care se opresc să fotografieze bârzoiul de monument ceseist, neuitând să strecoare printre dinți câte o înjurătură neaoșă românească, din aia veche, bătrânească, care o invocă pe ”mama lor”, a ”patrihoților” proimperialiși.

Monumente ale CSI nu există nici măcar în Rusia, nici măcar în Bielorusia, unde este fixată formal capitala CSI. Cea mai ceseistă dintre ceseiste este doar guvernarea noastră de la Chișinău, căreia i-a dat în cap să împlânte în trupul Moldovei lui Ștefan cel Mare această hidoșenie propagandistică.

Separatiștii iau exemplu de la Chișinău

Războiul simbolurilor este în plină desfășurare în Moldova. Vă mai amintiți cu cât zor provocator s-au apucat niște nebuni să arboreze drapele cu emblema CSI pe clădirile administrative de la Ceadâr-Lunga și Vulcănești, ca o sfidare a procesului de integrare europeană a țării? La fel, ținem minte aceleași gesturi provocatoare de la Taraclia. Nu am uitat nici declarațiile separatistoide ale unuia ca Mihail Formuzal pe această temă, după cum nu am uitat nici declarațiile celor de la așa-zisa Ligă a Tineretului Rus din Moldova și acțiunea lor „Patria – Uniunea Vamală”. Nu am uitat nici că gruparea politică zisă ”Patrioții Moldovei” a arborat pe sediul său aceeași petică cu emblema CSI.

Este adevărat că am văzut și reacția corectă, dar izolată, a Procuraturii Generale sau pe cea a poliției naționale, care au obținut îndepărtarea cârpelor ceseiste de pe clădirile administrative.

Numai că guvernarea noastră multpreaeuropeană cu vorba, dar prea puțin și cu fapta, împreună cu Procuratura noastră Generală încă nereformată și cu poliția noastră națională pe hârtie și încă ceseistă ca putere și viteză de reacție la propaganda moscovită, au uitat să dispună și îndepărtarea acestei hidoșenii propagandistice care este monumentul CSI de la Leușeni.

Fostul premier Vladimir Filat, în cele două mandate ale sale, chiar dacă a urcat în scaun cu lozinca ”Moldova fără Voronin, Moldova fără comuniști!”, totuși nu a avut curajul să dea jos urâțenia de monument ceseist ridicat de Voronin la Leușeni.

Cerere și avertisment

Bârzoiul ceseist de la Leușeni trebuie dat jos! Pecetea Moscovei din fruntea Moldovei trebuie ștearsă!

Domnilor guvernanți de la Chișinău, domnule prim-ministru Iurie Leancă, ca cetățean al acestui stat care se vrea european cu adevărat, vă cer public să dispuneți fără întârziere demontarea acestei rușini de ciocălău răsuflecat cu tot cu ghiuleaua lui din vârf care se holbează ciclopic și sfidător către România și către toată Uniunea Europeană.

Dacă guvernul Republicii Moldova nu va reacționa adecvat și nu da curs acestei cereri publice, arătând în atașament practic față de simbolurile propagandistice ceseiste instalate de regimul Voronin, vom ridica toată suflarea românească și europeană de la noi și totuna vom smulge din rădăcină acest bârzoi propagandistic cu care Moscova imperialistă ne violează mințile cu acordul tacit de complice al Chișinăului.