ȚIGANI PE ROMÂNEȘTE, ROMI PE ȚIGĂNEȘTE. CNCD MERITĂ ȘI TREBUIE SANCȚIONAT DE ROMÂNI

Aprilie 26, 2015

CNCD

Folosirea numelor de familie Țigan, Țiganu, Țigănel, Țigănele, Țigănete, Țigănică, Țigănilă, Țigănaș, Țigănescu, Țigăniță, Țigănoiu, Țigănucă, Țigănuș,  a denumirii de floare Țigăncușă/Țigăncușe,  precum și  a toponimelor Țigănești, Curmătura Țiganului, Izvorul Țiganului, Valea Țiganului, Valea Țigăncii, Fântâna Țiganului, Dumbrava Țiganului, Șaua Țiganului, Strunga Țiganului, Pârâul Ţiganului, Dealul Ţiganului, Movila Ţiganului, Poiana Țigăncii, Poteca Țigăncii, Vârful Țiganca, Vârful Țiganu din dreapta Prutului și Țiganca, Țiganca Nouă, Valea Țigăncii, Pădurea Țiganca din stânga Prutului, precum și folosirea etnonimelor ȚIGAN și GIFT nu reprezentă fapte discriminatorii la adresa minorității țigănești din spațiul românesc sau de oriunde altundeva.

Orice încercare din partea Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) din București de a ne aplica sancțiuni de mii de euro (până la 7000) pentru folosirea firească a exonimului românesc de bază ȚIGAN (alături de arhaicul GIFT cu toate derivatele sale) în locul endonimelor țigănești ROM/DROM/LOM reprezintă un abuz evident și o discriminare a cetățenilor români de etnie română.

De remarcat că aceste sancțiuni sunt aplicate în România doar etnicilor români vorbitori de limbă română, nu și etnicilor țigani, dar nici etnicilor maghiari, germani, ruși-lipoveni, turci, tătari, sârbi, greci sau ucraineni în limbile materne ale cărora folosirea exonimului ȚIGAN nu este nici prohibită și nici sancționată de către CNCD.

Asistăm la o politică abuzivă și aberantă prin care doar cetățenii români de etnie română din stânga și din dreapta Prutului sunt lipsiți, pe baza unor considerente nelegitime, de dreptul lor fundamental de a-și folosi nestingherit propria limbă pe teritoriul României.

Ceea ce face CNCD este o tentativă de țiganizare a limbii române, împunând, sub amenințarea sanțiunilor, substituirea abuzivă a exonimului românesc tradițional ȚIGAN cu endonimul țigănesc ROM.

Mai rămâne ca CNCD, după ce ne sancționează dacă îi numim pe țigani ȚIGANI în loc de ROMI, să ne sancționeze și dacă îi numim pe armeni ARMENI în loc de HAY, pe nemți NEMȚI sau GERMANI în loc de DEUTCH, pe finlandezi FINLANDEZI în loc de SUOMI, pe olandezi OLANDEZI în loc de DUTCH, pe greci GRECI în loc de ELINI, pe albanezi ALBANEZI în loc de ȘKIPTARI, pe geogrieni GEORGIENI sau GRUZINI în loc de KARTVELI, pe chinezi CHINEZI în loc de HANI, pe basci BASCI în loc de EUSKALDUNAN, pe evrei EVREI în loc de YEHUDIM ș. a. m. d.

Endonimul țigănesc rom/lom/drom este echivalent semantic cu exonimele ţigan din limbile slave şi română, zingaro din italiană, gipsy din engleză, zigeuner din germană, gitano, falmenco şi calé din spaniolă, kowli din persană, asix din curdă, tsoani din ebraică, gitan, tsigane, manouche, romanichel, bohémien, sinti, gitou, babane, gean du voyage din franceză, mustalainen din finlandeză, ghajar şi nawar din arabă sau cu infranimele din limba română căldărar, cerar, lăieş, ursar, lingurar şi altele.

Vom preciza că în Republica Moldova exonimul românesc ȚIGAN nu este prohibit și folosirea sa nu este sancționată oficial de către instituții sau organe ale statului.

Iată o simplă dovadă că exonimul ȚIGAN nu este prohibit la Consiliul Europei. Versiunea în rusă a paginii de internet a Consiliului Europei folosește termenul ȚIGANI (ЦЫГАНЕ). Problemele țiganilor nu sunt generate de multiplele exonime care sunt folosite în limbile nețigănești pentru a-i desemna. Termenul ȚIGAN (TSIGAN, TZIGAN) și cel de EGIPTEAN / GIFT (GIPSY) figurează în mai multe documente oficiale ale Consiliului Europei, inclusiv în titlurile lor.

Tigani in rusa la Consiliul Europei

Consiliul Europei folosește destul de des termenul ȚIGAN și derivatele sale. În acest material Consiliul Europei vorbește despre CULTURA ȚIGĂNEASCĂ (ЦЫГАНСКАЯ КУЛЬТУРА) și promovarea acesteia de către INSTITUTUL EUROPEAN AL ȚIGANILOR (ЕВРОПЕЙСКИЙ ИНСТИТУТ ЦЫГАН).

Tigani 2

Puteți vedea aici un document speculativ și sofistic prin excelență emis de CNCD.


COROANA ROMÂNĂ REÎNTREGITOARE!

Aprilie 22, 2015

Coroana Romana ReunificatoareCamera Deputaţilor a decis miercuri, 22 aprilie 2015, ca 10 Mai să fie zi de sărbătoare naţională, fiind ziua care marchează trei momente istorice – începutul domniei lui Carol I, Independenţa de stat şi încoronarea primului rege al ţării.

Deputaţii au adoptat cu, 294 de voturi „pentru”, unul „împotrivă” şi şase abţineri, un proiect de lege în acest sens, iniţiat de senatorul PNL Puiu Haşotti.

Proiectul prevede că Parlamentul, Preşedintele României, Guvernul, celelate autorităţi centrale organizează manifestări cu prilejul sărbătoririi acestei zile în limita alocaţiilor bugetare prevăzute.

Liderul deputaţilor minorităţilor naţionale, Varujan Pambuccian, a spus că sunt momente în istoria unei ţări care sunt dincolo de patimi politice, iar acesta este unul dintre ele.

Interesul național ne dictează în această etapă istorică să ne dorim cu toții un singur lucru: decât două republicii slabe și mititele, mai bine un Regat mare și puternic!

IMNUL REGAL

Versruri – Vasile Alecsandri

Trăiască Regele
În pace şi onor
De ţară iubitor
Şi-apărător de ţară.

Fie Domn glorios
Fie peste noi,
Fie-n veci norocos
În război, război.

O! Doamne Sfinte,
Ceresc părinte,
Susţine cu a Ta mână
Coroana Română!

Trăiască Patria
Cât soarele ceresc,
Rai vesel pământesc
Cu mare, falnic nume.

Fie-n veci el ferit
De nevoi,
Fie-n veci locuit
De eroi, eroi.

O! Doamne Sfinte,
Ceresc Părinte,
Întïnde a Ta mână
Pe Ţara Română!


OAMENI AI SERVICIILOR, CU SUTANĂ ȘI FĂRĂ

Aprilie 14, 2015

Oameni ai serviciilor cu suntana si fara

11 aprilie 2015. Portret de familie. Fotografie rară. Emblematic pentru geopolitica spirituală de la noi…

Frații întru aceeași credință rusească și întru aceleași servicii (divine și deloc divine) rusești, sub același omofor moscovit…

Portretul de familie este incomplet, întrucât lipsesc alți atleți mai vechi și mai noi ai jurisdicției ruse peste românii de la răsărit de Prut ca Igor Smirnov, Evgheni Șevciuk, Mircea Snegur, Petru Licinschi, Valeriu Pasat, Vladimir Plahotniuc, Ion Sturza, Mihail Formuzal, Marian Lupu, Markel Mihăiescu (amicul lui Marius Gabriel Lazurca) și prietenii săi Igor Dodon, Renato Usatâi și Iurie Roșca.


PRINCIPESA MARGARETA ȘI PRINCIPELE RADU AU VIZITAT MITROPOLIA BASARABIEI

Aprilie 12, 2015

Altețele Lor Regale Principesa Moștenitoare Margareta și Principele Radu au vizitat Mitropolia Basarabiei, la invitația Înaltpreasfințitului Petru Păduraru, Arhiepiscop al Chișinăului și Exarh al Plaiurilor. În noaptea Învierii Altețele Lor Regale au participat la Slujba de Paște oficiată de Înaltpreasfințitul Mitropolit și Exarh Petru Păduraru în fruntea unui sobor de preoți și diaconi la biserica ”Sfinții Apostoli Petru și Pavel” din Chișinău.

Un diplomat de sub ascultarea Bisericii Ruse a făcut tot posibilul ca această vizită să includă participarea cuplului princiar la slujbe oficiate în mai multe biserici ale Patriarhiei Moscovei.

Aceasta este a doua vizită pe care Altețele Lor Regale o întreprind în Basarabia. Prima vizită a avut loc în anul 2013. De asemenea,  Altețea Sa Regală Principele Nicolae al României a vizitat Basarabia anul acesta.

Asociația ”Răsăritul Românesc” din Chișinău i-a acordat Diploma de excelență 2013 Alteței Sale Regale Principesa Margareta a României pentru reluarea în 2013 a tradiției membrilor Casei Regale a României de a vizita Basarabia și de a fi din nou aproape de românii de la răsărit de Prut și Diploma de excelență 2014 Alteței Sale Regale Principele Radu al României pentru servirea cauzei românești și promovarea cu succes a ideii de restabilire a monarhiei naționale.

????????

Altetele Lor Regale Chisinau 2015 1

DSCN4688

Altetele Lor Regale Chisinau 2015 7

????????

L3040679

L3040799

????????

Altetele Lor Regale la Chisinau MB 2015 5

Altetele Lor Regale la Chisinau MB 2015

Altetele Lor Regale Chisinau 2015 2

Altetele Lor Regale Chisinau 2015 4

Altetele Lor Regale Chisinau 2015 5

Altetele Lor Regale Chisinau 2015 6

Principesa Margareta

Безымянный-1


URAREA PASCALĂ ÎN CELE 4 DIALECTE ISTORICE ALE LIMBII ROMÂNE

Aprilie 11, 2015

Mormantul Mantuitorului

Daco-români: Hristos a înviat! Adevărat a înviat! Paște fericit!
Istro-români: Uscrâsnit-å Isus Crist! Zaista uscrâsnit-å! Bur Vozâm!
Macedo-români: Hristolu anyie! De-alihea anyie! Paște hărios!
Megleno-români: Hristos anghii! Istana anghii! Pașt bun!


20 CONTRA 1 SAU O STATISTICĂ INTERESANTĂ ÎN SPAȚIUL ROMÂNESC DE RĂSĂRIT

Aprilie 8, 2015

Kiril cu Putin 1Oho! Papa? Și câte divizii are acesta?

Iosif Stalin către premierul francez Pier Laval, mai 1935

În ultimul sfert de secol, Patriarhia Moscovei a hirotonit 20 de arhierei dintre români sau pentru români, iar Patriarhia Română doar 1 arhiereu. Asta spune mult despre ei și spune mult despre noi.

Din cei 20 de arhierei hirotoniți de Biserica Rusă:

1 a trecut în altă jurisdicție (Petru Păduraru),

1 a decedat (Dorimedont Cecan),

3 au fost transferați în afara spațiului românesc (Vichentie Moraru, Iustinian Ovcinnikov, Onufrie Berezovski),

3 au fost desemnați în afara spațiului românesc (Ambrozie Munteanu, Irineu Tafunea, Teodosie Gaju). Aceștia ar putea fi transferați oricând în Basarabia istorică sau nordul Bucovinei.

În prezent, Patriarhia Moscovei dispune de o rețea de 12 ierarhi pe pământ românesc.

Patriarhia Română are în același spațiu doar 2 ierarhi, dintre aceștia 1 fiind primit în jurisdicție (Petru Păduraru) și 1 hirotonit în anul 2014 (Antonie Telembici).

Lipsa unui al treilea ierarh român în Basarabia împiedică formarea Sinodului Mitropoliei Basarabiei, prevăzut de Statutul de organizare și funcționare a acesteia. Totodată, în Mitropolia Basarabiei există 7 scaune episcopale vacante. Chiar dacă aceste 7 scaune vacante ar fi completate, Patriarhia Română ar rămâne în inferioritate numerică în raport cu Patriarhia Moscovei, uzurpatoarea jurisdicțională din spațiul nostru etnic de răsărit.

Episcopi hirotoniți de Patriarhia Moscovei pentru românii sau dintre românii din prizonieratul său canonic (RU) în ultimii 25 de ani:

  1. Vladimir Cantarean, episcop, apoi arhiepiscop, mitropolit, Chișinău (RU)
  2. Onufrie Berezovski, episcop, apoi arhiepiscop, mitropolit, Cernăuți, Kiev (RU)
  3. Petru Păduraru, episcop, apoi arhiepiscop, mitropolit, exarh, Bălți, Chișinău (RU, RO)
  4. Vichentie Moraru, episcop, apoi arhiepiscop, mitropolit, Tighina, Ekaterinburg, Tașkent (RU)
  5. Dorimedont Cecan, episcop, Edineț (RU)
  6. Anatolie Botnari, episcop, Cahul și Comrat (RU)
  7. Iustinian Ovcinnikov, episcop, apoi arhiepiscop, Tiraspol, Elistinsk și Kalmâcia (RU)
  8. Petru Musteață, episcop, Nisporeni (RU)
  9. Marchel Mihăiescu, episcop, Bălți și Fălești (RU)
  10. Nicodim Vulpe, episcop, Edineț (RU)
  11. Sava Volkov, episcop, apoi arhiepiscop, Tiraspol (RU)
  12. Ambrozie Munteanu, episcop, Neftekamsk și Birsk (RU)
  13. Irineu Tafunea, episcop, Orsk și Gaisk (RU)
  14. Victor Bâkov, episcop, Arțiz (RU)
  15. Alexei Groha, episcop, Cetatea Albă, apoi Balta și Ananiev (RU)
  16. Meletie Egorenko, episcop, apoi arhiepiscop, Hotin, Cernăuți (RU)
  17. Evsevie (Eusebiu) Dudka, episcop, Hotin (RU)
  18. Longhin Jar,  episcop, Bănceni (RU)
  19. Teodosie Gaju, episcop, Bișkek și Kârgâzstan, apoi Isilkul și Russkaia Poliana (RU)
  20. Ioan Moșneguțu, episcop, Soroca (RU)

Episcopi hirotoniți de Patriarhia Română pentru Basarabia, nordul Bucovinei și ținutul Herța (RO) în aceeași perioadă:

  1. Antonie Telembici, episcop, Orhei (RO)

Alți episcopi hirotoniți de Patriarhia Rusă dintre basarabenii neromâni pentru slujire în afara Basarabiei și Bucovinei (RU) în aceeași perioadă:

  1. Dionisie Constantinov, episcop, Șepetovka și Slavutsk (reg. Hmelnițk, Ucraina), etnic găgăuz, retras la 23 decembrie 2014 (RU)

Retragerea benevolă a acestui episcop, născut la 7 iulie 1960 la Ceadâr-Lunga, este pusă de către mulți observatori în legătură cu intenția Patriarhiei Moscovei de creare a unei episcopii găgăuze sau găgăuzo-bulgare în sudul Basarabiei istorice, de ambele părți ale frontierei actuale dintre Republica Moldova și Ucraina.


CONGRESUL DIASPOREI UNIONISTE

Aprilie 6, 2015

În zilele de 3-5 aprilie 2015, la sediul Parlamentului României – Camera Deputaților din București, și-a ținut lucrările Congresul Diasporei Unioniste. Organizatorii acestui for au avut amabilitatea de a-mi adresa invitația să prezint în fața Congresului o comunicare cu tema: Cetățenia română – instrument al Unirii.

Congresul Diasporei Unioniste 1

Congresul Diasporei Unioniste 3

Concgres 2

Concgres 3

Concgres 4

Concgres 5

Concgres 6

Congresul Diasporei Unioniste 4

Lucrările Congresului au fost transmise în direct de portalul privesc.eu. Puteți urmări intervenția mea începând cu minutul 26:55 până la minutul 49:05.

//www.privesc.eu/widget/live/61175