ÎNFRĂȚIRE ADMINISTRATIVĂ FOARTE SLABĂ ÎNTRE CELE DOUĂ MALURI ALE PRUTULUI

Noiembrie 27, 2015

Drapele tricolore

Primăriile și județele din România folosesc sub 3% din potențialul pe care îl oferă mecanismul de înfrățire administrativă cu primăriile și administrațiile de nivelul II din actuala Republică Moldova.

În ultimele două decenii și jumătate au fost semnate doar 109 acorduri de parteneriat și înfrățire între unități administrative de nivelul I și II din cele două state ale noastre.

Dintre acestea, 8o de acorduri au fost semnate între primării, 4 au fost semnate între primării și unități de nivelul II (raioane sau județe), iar 25 – între județe și raioane. Viteza medie cu care s-au semnat acordurile de înfrățire dintre administrațiile din stânga și din dreapta Prtului după căderea URSS este de 4,5 înfrățiri pe an.

În Republica Moldova există 1 681 localități, organizate în 979 de primării urbane sau rurale, grupate în 36 de unități administrative de nivelul II (raioane, municipii și unități cu statut special).

În România există 13 522 de sate și cătune organizate în 2 686 de comune rurale, plus 265 de orașe (dintre care 104 municipii), toate grupate în 41 de județe și 6 sectoare ale municipiului București.

Republica Moldova și România au în total 3 930 de primării rurale și urbane și 78 de unități administrative de nivelul II (județe, raioane, municipii și unități cu statut special).

Astfel, cele 109 acorduri de parteneriat și înfrățire semnate de unitățile administrative din stânga și din dreapta Prutului acoperă doar 2,74 % în raport cu situația ideală în care fiecare primărie și unitate administrativă de nivelul II din România ar încheia cel puțin un acord de înfrățire cu măcar o unitate administrativă din stânga Prutului.

Totodată, cele 109 acorduri de înfrățire nu acoperă nici măcar 10% față de situația ideală în care fiecare primărie sau unitate administrativă de nivelul II din actuala Republică Moldova ar încheia măcar un acord de înfrățire cu măcar o unitate administrativă din dreapta Prutului.

Aceste procente rezultă din faptul că semnatarii celor 109 acorduri de înfrățire sunt, în multe cazuiri, primării sau administrații de nivelul II care au semnat, fiecare în parte, câte două sau mai multe acorduri de înfrățire cu unități administrative din celălalt stat.

În Republica Moldova procedura de înfrățire cu localități de peste hotare sau cu unități administrative de nivelul II este liberă, deci nu face obiectul avizării prealabile sau a consemnării ulterioare.

În România procedura de înfrățire prevede în mod obligatoriu existența prealabilă a unui  aviz al Ministerului Afacerilor Externe.

În Republica Moldova există raioane întregi în care nicio primărie nu a semnat măcar un acord de înfrățire cu o primărie din România, după cum și în România există județe întregi în care nicio primărie nu a semnat măcar un acord de înfrățire cu o primărie din Republica Moldova.

Gradul de înfrățire și parteneriat dintre administrațiile locale este unul dintre indicatorii importanți ai nivelului de integrare a celor două state, dând totodată și măsura exactă a coeficientului real de solidaritate și coeziune națională transfrontalieră.

Pentru comparație se cuvine să arătăm că absolut toate primăriile, rurale sau urbane, cu populație majoritar maghiară sau maghiarofonă din România au semnat fiecare între 1 și 10 acorduri de înfrățire cu localități din Ungaria sau cu localități cu populație maghiară din alte state (Slovacia, Ucraina, Serbia). Există și localități cu populație nemaghiară din România care au semnat acorduri de înfrățire cu localități din Ungaria. Astfel, comunitățile locale maghiare din România au folosit în proporție de peste 500% potențialul pe care li-l oferă mecanismul înfrățirii administrative. Numărul acordurilor semnate de comunitățile locale maghiare din România îl depășește de mai multe ori pe cel al acordurilor semnate de primăriile din România cu primării din actuala Republică Moldova.

Existența unor acorduri de parteneriat și înfrățire este de cele mai multe ori o condiție obligatorie pentru obținerea de fonduri europene pentru diverse proiecte de dezvoltare locală sau cooperare transfrontalieră.

Asociația ”Răsăritul Românesc” din Republica Moldova acordă asistență cu titlu gratuit oricărei primării din cele două state actuale ale noastre în vederea încheierii unor acorduri de parteneriat și înfrățire cu localități din celălalt stat.

Pentru conformitate, vă rog să vedeți mai jos Lista comunelor, orașelor, și județelor din România înfrățite cu raioane, orașe și comune din stânga Prutului (potrivit datelor Ministerului Afacerilor Externe):

NR UTA RO UTA RM
1. Bumbești-Jiu Bașcalia
2. Vatra Dornei Florești
3. Tulucești Slobozia Mare
4. Năvodari Sector Râșcani (Chișinău)
5. Reghin Ungheni
6. Vlădeni Petrunea
7. Dobârceni Glingeni
8. Dobârceni Pererita
9. Dobârceni Medveja
10. Pucioasa Vadul lui Vodă
11. Iași Chișinău
12. Trușești Fetești
13. Oancea Roșu
14. Vâlcele Lăpușna
15. Tomești Ialoveni
16. Aluniș Gura Galbenei
17. Bălușeni Cojușna
18. Râmnicu Sărat Edineț
19. Botoșani Hlinaia
20. Suceava Chișinău
21. Cosmești Volintiri
22. Vetrișoaia Leova
23. Scheia Vatici
24. Huși Sângera
25. Murfatlar Căinari
26. Buzău Soroca
27. Comănești Budești
28. Cungrea Molești
29. Darabani Strășeni
30. Durnești Boroșenii Noi
31. Gura Humorului Rezina
32. Miroslava Todirești
33. Pașcani Ialoveni
34. Poiana Stampei Răuțel
35. Sângeorz-Băi Nisporeni
36. Vaslui Cahul
37. Bălțați Colonița
38. Huși Cimișlia
39. Miroslava Durlești
40. Moțca Larga
41. Scânteiești Crihana Veche
42. Vulcana-Băi Selemet
43. Cumpăna Strășeni
44. Codăești Hodorca
45. Iaslovăț Mălăiești
46. Miroslava Cornești
47. Cicârlău Sireți
48. Ciorani Abaclia
49. Ciugud Hârtop
50. Măgurele Gura Galbenei
51. Mănăstirea Humorului Bubuieci
52. Medgidia Căușeni
53. Mihail Kogălniceanu Crihana Veche
54. Mironeasa Grozești
55. Călărași Călărași
56. Matca Costești
57. Peștera Manta
58. Roman Ștefan Vodă
59. Șumleul Silvaniei Sector Râșcani (Chișinău)
60. Tomșani Cazangic
61. Tulgheș Cojușna
62. Tuzla Colonița
63. Zărnești Briceni
64. Dolhasca Soroca
65. Sasca Montană Corjova
66. Bălțați Vărzărești
67. Agigea Lozova
68. Berchișești Chișcăreni
69. Cerasu Hârtop
70. Drajna Chișcăreni
71. Dudeștii Noi Cojușna
72. Corgota Cenac
73. Lunca Parcova
74. Mihai Viteazu Badicul Moldovenesc
75. Mihăileni Dondușeni
76. Târgu Neamț Dondușeni
77. Bucov Borogani
78. Câmpina Cimișlia
79. Covasna Călărași
80. Dorohoi Ungheni
81. Județul Cluj Raionul Hâncești
82. Județu Timiș Raionul Călărași
83. Județul Iași Raionul Ungheni
84. Județul Dâmbovița Raionul Ștefan Vodă
85. Județul Cluj Municipiul Chișinău
86. Județul Prahova Raionul Basarabeasca
87. Județul Prahova Raionul Cimișlia
88. Județul Prahova Raionul Hâncești
89. Județul Prahova Raionul Leova
90. Județul Harghita Raionul Cantemir
91. Județul Caraș-Severin Raionul Criuleni
92. Județul Alba Raionul Cahul
93. Județul Buzău Raionul Soroca
94. Județul Dâmbovița Raionul Ștefan Vodă
95. Județul Suceava Orașul Cricova
96. Județul Neamț Orașul Cricova
97. Județul Alba Raionul Ialoveni
98. Județul Suceava Raionul Sângerei
99. Județul Suceava Raionul Râșcani
100. Județul Iași Raionul Ialoveni
101. Județul Arad Raionul Ungheni
102. Județul Iași Raionul Șoldănești
103. Județul Iași Raionul Strășeni
104. Municipiul Suceava Raionul Ștefan Vodă
105. Județul Constanța Raionul Cimișlia
106. Județul Vaslui Raionul Orhei
107. Județul Vaslui Raionul Soroca
108. Județul Vaslui Raionul Ștefan Vodă
109. Județul Galați Raionul Cahul

BISERICA ROMÂNĂ A CONTRIBUIT ENORM LA MAREA UNIRE

Noiembrie 27, 2015

Academia Romana

Cuvântul Preafericitului Părinte DANIEL, Patriarhul României, la sesiunea solemnă a Academiei Române, consacrată Zilei de 1 decembrie 1918, Ziua Națională a României, 27 noiembrie 2015

PF Daniel la Academia Romana

Realizarea unității naționale de la 1 decembrie 1918 a fost posibilă şi cu aportul Bisericii Ortodoxe Române, care a sprijinit Marea Unire a tuturor provinciilor românești într-un stat român unitar, Biserica fiind împreună cu poporul în toate eforturile sale de cultivare a conștiinței naționale şi de afirmare a dorinței de unitate națională, în toate provinciile românești, dar mai ales în Transilvania, Basarabia și Bucovina.

Prin rugăciune, prin cuvânt rostit, prin cărți tipărite, prin prezența personală şi fapta concretă a slujitorilor ei, Biserica a fost activă în lucrarea de unire, implicându-se în realizarea acestui ideal prin ierarhi cărturari, preoţi şi diaconi patrioţi, profesori de teologie şi studenți în teologie, aceștia având talent oratoric, putere de convingere şi de mobilizare, dar şi prin călugări sau călugărițe care au îngrijit soldații răniți, prin mănăstiri şi parohii care au organizat colecte de bani şi de alimente, toţi împreună încurajând moral şi ajutând material pe luptătorii români pentru libertate şi unitate națională.

În timpul Războiului din perioada 1916-1918, mai mult de 250 de preoți ortodocși români au însoțit trupele armatei române pe câmpurile de luptă în calitate de confesori militari. Unii dintre ei au murit pe front, alții au fost luați prizonieri şi deportați. Peste 200 de călugări şi călugărițe au activat ca infirmieri în diferite spitale de campanie sau pe front, unii murind la datorie, din cauza tifosului exantematic. Sute de preoți au fost anchetați, jefuiți sau alungați din parohiile lor de către inamic, alții au murit împușcați în teritoriile ocupate de trupele germane. În Transilvania, 150 de preoți au fost aruncați în închisorile maghiare, unii fiind condamnați la moarte sau la ani grei de închisoare. Alți peste 200 de preoți au fost deportați în vestul Ungariei, în județul Șopron, unde au trăit în condiții inumane până la eliberarea lor în 1919 de către trupele române[1].

În ceea ce privește evenimentul însuși al Marii Uniri de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918, între cei 1228 de delegați oficiali din Adunarea Națională Constituantă au fost şi mulţi slujitori ai Bisericii. Cele două Biserici româneşti din Transilvania (ortodoxă şi greco-catolică) au fost reprezentate la Alba Iulia prin cinci episcopi, patru vicari, zece delegați ai consistoriilor (consiliilor eparhiale) ortodoxe şi ai capitulilor greco-catolice, 129 de protopopi, câte un reprezentant al institutelor teologice-pedagogice şi câte doi reprezentanți ai studenţilor teologi, la care se adaugă numeroşi alţi preoţi sosiţi în fruntea păstoriţilor lor, veniţi să pecetluiască dorinţa de veacuri a strămoşilor români de a trăi neasupriți, într-o singură ţară. În Marele Sfat al naţiunii române, ca şi în Consiliul Dirigent, au fost aleși, de asemenea şi slujitori ai Bisericii, iar episcopul ortodox român de Caransebeș, Miron Cristea, viitorul Mitropolit Primat (1919) şi apoi Patriarh al României Mari (1925), şi episcopul greco-catolic de Gherla, Iuliu Hossu, au fost aleși în delegația de patru persoane care a prezentat Actul Unirii Regelui Ferdinand, la București.

Acum, la aniversarea a 97 de ani de la Marea Unire din 1 decembrie 1918, dorim să exprimăm omagiul şi recunoștința cuvenite tuturor făuritorilor actului măreț al istoriei noastre pentru care au luptat moșii şi strămoșii noştri, ştiind că unirea tuturor provinciilor româneşti într-un stat român unitar a fost încoronarea multor eforturi jertfelnice, spirituale şi materiale, de afirmare a conștiinței naţionale şi a dorinţei de unitate naţională.

Pentru toate binefacerile Marii Unirii, aducem astăzi mulțumire lui Dumnezeu Cel preaslăvit în Sfânta Treime şi pomenim cu recunoștință pe toţi eroii români care s-au jertfit pentru libertatea, unitatea şi demnitatea poporului român. Este semnificativ faptul că Sfânta Treime este hramul catedralelor din marile orașele transilvănene care au militat pentru Unire: Sibiu, Blaj, Alba-Iulia şi Arad, deoarece Sfânta Treime devenise simbolul dorinţei de unitate într-un singur stat al celor trei mari provincii româneşti: Țara Românească, Moldova şi Transilvania.

Astăzi, toți cetățenii României, toate instituțiile statului şi toate cultele religioase avem datoria  să păstrăm şi să cultivăm darul unității naționale ca fiind un simbol al demnității poporului român, obținut cu multe jertfe de vieți omenești şi multe eforturi spirituale şi materiale, spre binele României şi bucuria românilor de pretutindeni.

† DANIEL

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române


[1]Pr. Prof. Dr. Mircea Păcurariu, Membru corespondent al Academiei Române, Istoria Bisericii Ortodoxe Române, ediția a-III-a revăzută, editura BASILICA, București, 2013, p. 471-473.

sursa: basilica.ro 


REPREZENTANȚII ETNICILOR ROMÂNI DIN COMUNITĂȚILE ISTORICE VOR FI PREMIAȚI LA BUCUREȘTI

Noiembrie 27, 2015

La Bucureşti va avea loc prima ediție a Galei premiilor de excelență pentru etnicii români din comunitățile istorice.

Aflat sub patronajul Institutului Cultural Român (ICR), evenimentul se va desfăşura pe 7 decembrie, cu începere de la ora 18.00, la Teatrul Naţional „I. L. Caragiale” din Bucureşti (sala Pictură, intrarea dinspre Hotel Intercontinental).

afis-gala-romanii-din-comunitatile-istorice

Evenimentul este organizat de Institutul Cultural Român, prin Direcţia Români din Afara Graniţelor şi Limba Română.

Demersul vizează recunoaşterea personalităţilor şi proiectelor marcante din comunitățile românești de dincolo de graniţele ţării, din vecinătatea României și Balcani, se arată într-un comunicat de presă al ICR.

În cadrul ceremoniei vor fi premiate personalităţi culturale, intelectuali de marcă, jurnaliști, tineri implicați în mod activ în mediul asociativ din comunitățile românești din vecinătate, vârfuri ale comunităților românești din Ucraina, Serbia, Bulgaria, Ungaria, Republica Moldova, Albania și Macedonia, lideri de asociații românești care militează pentru respectarea drepturilor comunităților românești din afara hotarelor țării, contribuind astfel la strângerea legăturilor dintre românii de pretutindeni.

„Va fi premiată excelența în comunitățile românești şi contribuția unor personalități ale vieții socio-culturale din cadrul acestor comunități la păstrarea identității naționale, prin promovarea limbii și culturii române în țările de reședință”, se precizează în comunicatul de presă al instituţiei.

Distincțiile au fost stabilite de o comisie prezidată de acad. Alexandru Surdu, vicepreședinte al Academiei Române, și alcătuită din reputați specialiști pe problematica românilor de pretutindeni: prof. univ. Nicolae Saramandu, Institutul de Fonetică și Dialectologie „Alexandru Rosetti” al Academiei Române; prof. univ. Manuela Nevaci, cercetător științific, Institutul de Fonetică și Dialectologie „Alexandru Rosetti” al Academiei Române; dr. Dorin Lozovanu, etnograf în cadrul Academiei de Științe a Moldovei, dr. Emil Țîrcomnicu, cercetător la Institutul de Etnografie și Folclor „C. Brăiloiu”; Vlad Cubreacov, jurnalist, expert pe problematica minoritatilor românilor din spațiul ex-sovietic și prof.univ. Radu Baltasiu, directorul Direcției Români din Afara Granițelor și Limba Română din cadrul ICR.

Gala va include momente artistice, susținute pro bono de artiști din România și vecinătate, etnici români, colaboratori în proiecte anterioare ale ICR: Stela Botez, interpretă de muzică populară românească din Republica Moldova, Lorena Oltean din România, Eliza Nirlu, interpret de muzică în dialectul aromân, grupul Trei Parale, Stefan Radovanovic, interpret român din Timoc la diverse instrumente de suflat, Cristofor Aldea Teodorovici, Mircea Baniciu & band.

Vor fi prezentate şi o serie de piese vestimentare din colecția „Fustiţe tricolor”, designer Nicoleta Sergentu (Republica Moldova) şi din colecţia „Borangic”, designer Alina Mărgulescu (România).

Amfitrionii evenimentului vor fi Marian Voicu, realizator TVR, jurnalist specializat în problematica românilor de pretutindeni, și Stela Botez, interpretă de muzică populară românească din Basarabia.

În foaierul TNB vor fi expuse fotografii ilustrând viața românilor din comunitățile istorice, iar imagini similare (foto și video) vor rula și pe parcursul decernării premiilor, parte a expoziţiilor  „Cetăți nistrene” – fotografi Iulia Modiga şi Dan Barcea, „Timoc. Lumea de dincolo” – fotograf Marius Olteanu, „Maramureșul din dreapta Tisei” – fotograf: Gheorghe Marina, „Sudul Basarabiei (Bugeac)” – fotograf Iulia Modiga, „Românii din vecinătatea imediată – Ungaria” – fotografii din arhiva revistei Foaia Românească (Jula), „Transnistria – temnița limbii române” – fotograf: Octavian Bâlea ș. a.. La acestea se vor adăuga secvenţe dintr-o serie de documentare realizate de TVR și de ICR pe teme legate de comunităţile din vecinătate (ex. documentarul „Torna, torna, fratre! – povestea aromânilor, spusă de ei înşisi” – realizator Marian Voicu, „Balkan Love Story” – despre românii din Timoc, regizor Ionuţ Piţurescu).

Vor fi prezenți domnul Dan Stoenescu, Ministrul delegat pentru Relațiile cu Românii de Pretutindeni, doamna Sandra Pralong, Consilier de Stat la Departamentul pentru Relația cu Românii din Afara Granițelor al Administrației Prezidențiale, deputaţi şi senatori din comisiile de specialitate din Senat şi Camera Deputaţilor, personalităţi culturale şi jurnalişti.

Partener instituțional: Institutul „Eudoxiu Hurmuzachi” pentru Românii de Pretutindeni (Ministerul Afacerilor Externe).

Parteneri media: TVR Internațional, TVR2, Agerpres, Observator cultural, Historia, Radio România Actualități, Radio România Cultural, Radio România Internațional, Agenția de carte, România Pozitivă, Romanian Global News