MAI MULTĂ ROMÂNIE ÎN BASARABIA. NIMENI ȘI NIMIC NU NE POATE INTERZICE SAU ÎMPIEDICA

Ianuarie 24, 2016

Romania

Câteva gânduri (așchii pe apucate) pentru Conferința Românilor de Pretutindeni organizată la Palatul Parlamentului din București, ca puncte urgente într-un Program al reintegrării:

Mai multă Românie în Basarabia

Avem nevoie de mai multă Românie în Basarabia. Nimeni și nimic nu poate interzice autoritatea românească la răsărit de Prut, în interesul legitim al românilor de pe ambele maluri. Câtă autoritate reală are însă și câtă autoritate ar putea avea Bucureștiul în Basarabia dacă autoritățile statului și-ar lua în serios și până la capăt propria autoritate?

Recuperarea cetățenilor

Nimeni și nimic nu ne poate interzice sau împiedica să dublăm, să triplăm ori poate chiar să înzecim, dacă e nevoie, chiar de săptămâna viitoare, numărul de funcționari care se ocupă de prelucrarea dosarelor pentru restabilirea românilor în cetățenie. De ce avem circa 1 milion de cereri nerezolvate? Când toți basarabenii vor fi restabiliți în cetățenia română, Unirea va trebui doar proclamată. Cine trebuie chemat la ordine sau tras la răspundere pentru amânarea la nesfârșit ori (nu vreau să cred că e cazul) sabotarea acestei soluții juste și rezonabile?

(depinde doar de voința noastră)

Reprezentare egală și dreaptă

Nimeni și nimic nu ne poate interzice sau împiedica să creăm, chiar din acest ciclu electoral, în Basarabia colegii electorale aparte, pentru  alegerea a 15 deputați și 6 senatori, ținând cont de ponderea actuală a cetățenilor români cu drept de vot din Basarabia în electoratul român. De ce românii din stânga Prutului sunt subreprezentați de minimum 10 ori (!) în Legislativ față de românii din dreapta Prutului? Numărul de colegii electorale pentru Basarabia va trebui să crească în următorul ciclu electoral, odată cu creșterea numărului de basarabeni restabiliți în cetățenia română.

(depinde doar de voința noastră)

Congresul Românilor de Pretutindeni

Nimeni și nimic nu ne poate interzice sau împiedica să ne conformăm legilor în vigoare, care ne obligă să convocăm în București Congresul Românilor de Pretutindeni. Legea privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni, din 2007, ne obligă să convocăm acest Congres și să-l facem funcțional. Are cineva vreo explicație serioasă pentru sabotarea timp de un deceniu a acestei prevederi legale? De ce românii transfrontalieri fac obiectul discriminării în raport cu minoritățile etnice din interiorul Țării?

(depinde doar de voința noastră)

Sprijin strategic de la români direct la români. Fondul Moldova

Nimeni și nimic nu ne poate interzice sau împiedica să înființăm la Chișinău, chiar de săptămâna viitoare, Fondul de Ivestiții Moldova. De ce nu am fost în stare să urmăm exemplul germanilor sau al altor națiuni în această chestiune și livrăm bani unor guverne corupte în loc să sprijinim cu bani comunitățile locale de români de la răsărit de Prut? Fondul Moldova nu mai poate aștepta. El trebuie creat neîntârziat.

(depinde doar de voința noastră)

Mai multe investiții și proprietăți ale românilor și ale Statului Român

Nimeni și nimic nu ne poate interzice sau împiedica să facem ca Bucureștiul să fie primul investitor la răsărit de Prut, nu abia al șaptelea, după Rusia, Olanda, Cipru, Franța, Spania, Germania. Trebuie să avem această ambiție. Și tot un Fond de Investiții Moldova este soluția.

(depinde doar de voința noastră)

București în loc de Tiraspol/Moscova

Nimeni și nimic nu ne poate interzice sau împiedica să limităm drastic dependența energetică (și politică) a Basarabiei de Transnistria (Moscova) prin livrarea de curent electric, chiar de mâine dimineață, prin rețelele existente Isacea – Vulcănești și Fălciu – Gotești, până la interconectările care trebuie urgentate pe segmentele Ungheni – Strășeni și Suceava – Bălți. Regimul marionetă al Moscovei din Transnistria va da faliment fără banii românilor basarabeni plătiți pentru curentul achiziționat de la Centrala RAO EES de la Cuciurgan. Banii basarabenilor plătiți pentru curent trebuie să meargă legal peste Prut, nu la bandiții de peste Nistru. Cine trebuie chemat la ordine sau tras la răspundere pentru amânarea la nesfârșit ori sabotarea acestei soluții juste și rezonabile?

(depinde doar de voința noastră)

Gazoductul strategic

Nimeni și nimic nu ne poate interzice sau împiedica să continuăm investițiile în construcția gazoductului strategic Ungheni-Chișinău, care ar asigura transportul întregului necesar de gaze naturale din România, în locul celor importate astăzi din statul agresor din răsărit. După chestiunea cetățeniei, cea energetică este a doua ca prioritate fundamentală pentru atingerea obiectivului nostru de reintegrare națională.

(depinde doar de voința noastră)

Consiliu interstatal

Nimeni și nimic nu ne poate interzice sau împiedica să creăm un Consiliu interstatal din care să facă parte președinții, premierii și șefii celor mai importante autorități ale celor două state românești actuale ale noastre, ca mecanism consultativ și de coordonare a proceselor de reintegrare.

(depinde doar de voința noastră)

Mai multă autoritate spirituală. Uniți prin Biserică

Nimeni și nimic nu ne poate interzice sau împiedica să completăm locurile vacante de Episcop eparhiot  și de episcop vicar al Episcopiei Basarabiei de Sud (fostă a Cetății Albe – Ismail), cu sediul la Cahul. De ce lipsim nejustificat populația românească de autoritatea canonică locală la care este îndreptățită? Nimeni și nimic nu ne poate interzice sau împiedica să completăm locurile vacante de Episcop eparhiot  și de episcop vicar al Episcopiei de Bălți (fostă a Hotinului). Nimeni și nimic nu ne poate interzice sau împiedica să completăm un loc vacant de Episcop vicar al Arhiepiscopiei Chișinăului (Patriarhia Română).

(depinde doar de voința noastră)

Uniți prin sfinți

Nimeni și nimic nu ne poate interzice să fim recunoscători și să recunoaștem jertfa martirilor noștri români pentru Hristos din Basarabia, nordul Bucovinei, ținutul Herța și Transnistria, dându-le generațiilor actuale și viitoare de români modele de trăire și comportament exemplar. Astfel am simți cu toții puterea coagulantă și ordonatoare a energiilor sufletești ale neamului nostru într-o lume tot mai globalizată și dizolvantă identitar.

(depinde doar de voința noastră)

Condiționări euroconforme

Nimeni și nimic nu ne poate interzice sau împiedica să condiționăm acordarea de ajutoare guvernelor de la Chișinău, bunăoară, prin retrocedarea către Mitropolia Basarabiei a arhvielor ei și a proprietăților profane confiscate abuziv de statul sovietic ocupant și deținute de guvernul RM. De ce nu a fost formulată niciodată o asemenea condiție perfect euroconformă? În general, ceea ce a fost confiscat abuziv de guverne trebuie restituit.

(depinde doar de voința noastră)

Calea (ferată) europeană

Nimeni și nimic nu ne poate interzice sau împiedica să folosim calea ferată cu ecartament european existentă pe segmentul Fălciu – Cantemir – Cania  pentru transportul de pasageri și de mărfuri în și din Basarabia. Chiar dacă Bucureștiul a ajuns primul partener comercial al Chișinăului, fapt ce ne bucură și ne dă speranță, este necesar ca Bicureștiul să devină partenerul comercial absolut al Chișinăului.

(depinde doar de voința noastră)

Înfrățiri administrative

Nimeni și nimic nu ne poate interzice sau împiedica să creștem numărul de Acorduri de înfrățire și parteneriat dintre cele 3 930 de primării și 78 de unități administrative de nivelul II (județe, raioane, municipii și unități cu statut special) de pe cele două maluri ale Prutului de la 109 la 3000 sau la 4000, bunăoară.

(depinde doar de voința noastră)

Daciada. Uniți prin sport

Nimeni și nimic nu ne poate interzice sau împiedica să organizăm competiții sportive panromânești, la care să participe sportivi din cele două state actuale ale noastre, dar și din regiunile din jurul granițelor exterioare (Bulgaria, Serbia, Ucraina, Ungaria) sau din Balcani (Albania, Grecia, Macedonia, Croația) și din diaspora.

(depinde doar de voința noastră)

Cine trebuie chemat la ordine sau tras la răspundere pentru amânarea la nesfârșit ori (nu vreau să cred că e cazul) sabotarea acestor soluții juste, euroconforme, simple și rezonabile? Nu întreb cu gând rău, ci din dorință de (auto)mobilizare națională.

24 ianuarie 2016

Vlad Cubreacov, președinte al Asociației RĂSĂRITUL ROMÂNESC

CRP 24 ianuarie 2016 4


PERSONALITĂȚILE ANULUI 2015 DISTINSE DE ASOCIAȚIA RĂSĂRITUL ROMÂNESC DIN CHIȘINĂU

Ianuarie 24, 2016

tricolor

DIPLOMA DE EXCELENȚĂ 2015 (PLACHETĂ) SE ACORDĂ:

  1. Excelenței Sale Bogdan AURESCU, Ministru al Afacerilor Externe al României, pentru promovarea activă și eficientă a interesului național, susținerea cursului european al Republicii Moldova, inaugurarea Centrului de Informare al României la Comrat și pentru apărarea drepturilor românilor din Transnistria și din Valea Timocului (Serbia de răsărit).
  2. Excelenței Sale Vasile SOARE, Ambasadorul României în Federaţia Rusă, pentru susţinerea şi promovarea identităţii naţionale a etnicilor români din spaţiul ex-sovietic, precum și pentru eforturile dedicate amenajării şi inaugurării la 25 octombrie 2015 a Cimitirului Militarilor Români căzuți în luptele de la Stalingrad (1942-1943).
  3. Excelenței Sale Anca CORFU, Consul General al României la Cahul, pentru susţinerea şi promovarea identităţii naţionale a etnicilor români de la răsărit de Prut și pentru cooperarea eficientă cu administrațiile locale din zona de jurisdicție.
  4. Excelenței Sale NICOLAE AL ROMÂNIEI MEDFORTH-MILLS pentru memorabila și încurajatoarea vizită oficială în Basarabia (Chișinău, Orhei, Bălți, Soroca) din 18-24 februarie 2015, ca reprezentant al Casei Regale a României.
  5. Domnului Nicolae PLUSHKIS, Președintele Societății ”Dacia” din Karaganda, pentru organizarea comunității românilor din Kazahstan în cooperare cu statul înrudit România.
  6. Domnului academician Augustin BUZURA, scriitor, președinte al Fundației Culturale Române (1990-2003) și al Institutului Cultural Român (2003-2004), director al revistei ”Cultura”, pentru promovarea limbii, culturii și identității românești în lume.
  7. Domnului Tomáš VITÁSEK, director al Muzeului regiunii Valahia din Cehia, pentru conducerea cu eficiență și competență a unei importante instituții muzeistice și de cercetare a comunității istorice valahe înrudite din Carpații Occidentali Exteriori (Beskizi).
  8. Domnului Ion POPESCU, Președinte al Uniunii Interregionale a Românilor din Ucraina, pentru întreaga activitate în serviciul cauzei românești.
  9. Domnului colonel dr. Ionel TĂLPĂU, director al Oficiului Național pentru Cultul Eroilor, pentru contribuția deosebită la amenajarea şi inaugurarea la 25 octombrie 2015 a Cimitirului Militarilor Români căzuți în luptele de la Stalingrad (1942-1943).
  10. Domnului John Warwick MONTGOMERY, avocat americano-britanic, pentru reprezentarea competentă și eficientă a Mitropoliei Basarabiei (Patriarhia Română) la Curtea Europeană a Drepturilor Omului.
  11. Domnului Constantin BARBU, profesor și eminescolog, pentru coordonarea proiectului ”Integrala manuscriselor Dimitrie Cantemir” (recuperarea din Rusia și publicarea în Țară, sub egida Academiei Române, a manuscriselor Domnitorului cărturar Dimitrie Cantemir).
  12. Domnului Emil ȚÎRCOMNICU, etnolog, pentru cercetarea etnografică a românilor sud-dunăreni: aromâni, meglenoromâni și timoceni.
  13. Doamnei Gina ȘTEFAN, jurnalistă, corespondent al Agenției naționale de știri Agerpres în județul Harghita, pentru competență și probitate profesională, nerv jurnalistic și peniță ascuțită în abordarea problematicii românești din zona Carpaților de curbură.
  14. Domnului Stevan MIHAILOV, președinte al Comunității Românilor din Serbia, pentru organizarea comunității românilor din Serbia în cooperare cu statul înrudit România.
  15. Doamnei Angela BÎRSAN, jurnalistă și scriitoare, corespondent TVR în județele Harghita și Covasna, pentru aportul deosebit, constant, îndelungat și eficient adus cauzei românești prin scris și atitudine publicistică exemplară.
  16. Doamnei Sânziana POP, scriitoare și publicistă, fondatoare și director general al revistei Formula AS, pentru promovarea activă a interesului față de românii transfrontalieri și urmele lăsate de aceștia în cultura și civilizația altor popoare.
  17. Domnului Ilia GJOKA, copreședinte al  Uniunii Naționale a Aromânilor din Albania, președinte al Ligii Aromânilor din Albania, pentru organizarea comunității aromânilor din Albania, promovând și apărând drepturile aromânilor din această țară în cooperare cu statul înrudit România.
  18. Domnului Pano BAKALLI, copreședinte al Uniunii Naționale a Aromânilor din Albania, Președinte al Fundației Naționale ”Nicolae Iorga” din Saranda, pentru organizarea comunității aromânilor din Albania, promovând și apărând drepturile aromânilor din această țară în cooperare cu statul înrudit România.
  19. Domnului Spiru FUCHI, poet aromân din Albania, pentru talent artistic deosebit și pentru utilizarea ortografiei consacrate a dialectului istoric macedoromân/aromân pe baza alfabetului latin, cu utilizarea diacriticelor în cazul literelor Ăă, Ââ, Ḑḑ, Îî, Ľľ, Ǹǹ, Șș, Țț.
  20. Domnului Vasile TĂRÂȚEANU, poet și publicist român din Cernăuți, pentru talent artistic deosebit și pentru servirea cu dăruire a cauzei românești.
  21. Domnului Vasile ROMANCIUC, poet român din Basarabia, pentru talent artistic deosebit și pentru poemul crestomatic, de virtuozitate matematică, Temă (teamă) basarabeană: ”Prut – trup rupt”.
  22. Domnului Andrei TAMAZLÂCARU, muzician şi folclorist, artist al poporului, pentru valorificarea și promovarea folclorului românesc din Basarabia și pentru întreaga activitate în serviciul culturii române.
  23. Domnului Virgil COMAN, cercetător de origine meglenoromână, șef al Serviciului județean Constanța al Arhivelor Naționale, pentru valorificarea patrimoniului arhivistic despre aromânii și meglenoromânii din Balcani stabiliți în statul înrudit România.
  24. Domnului Pepe GLAVINA, nepot al profesorului Andrei Glavina, Apostolul istroromânilor, pentru promovarea dialectului istoric istroromân în dificultate şi a culturii istroromâne.
  25. Domnului dr. Vasile ȘOIMARU, Chișinău, pentru albumele ”Românii din jurul României în imagini” și ”Românii din jurul României: monografie etnofotografică”.

CHIȘINĂU, 24 ianuarie 2016

***

PERSONALITĂȚI ROMÂNE ȘI STRĂINE DISTINSE ÎN ANII ANTERIORI:

  1. Preafericitul Părinte DANIEL, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, pentru consecvența și puterea de a transpune în faptă proiectul național Catedrala Mântuirii Neamului din București.
  2. Preasfințitul Părinte ANTONIE de Orhei, vicar al Arhiepiscopiei Chișinăului, pentru prezența și lucrarea activă în mijlocul comunităților locale ale Mitropoliei Basarabiei (Patriarhia Română).
  3. Preasfințitul Părinte DANIIL STOENESCU, Episcop locțiitor al Episcopiei Dacia Felixpentru primirea din nou a românilor sud-dunăreni ziși vlahi din Valea Timocului, Valea Moravei și Homolie în comuniunea directă a Bisericii Neamului, după o nefastă întrerupere de aproape 200 de ani.
  4. Preacucernicul Părinte Boian ALEXANDROVICI, protopop al Daciei Ripensis și Vicar Ortodox Român al Timocului, pentru slujirea jertfelnică și neobosită a lui Dumnezeu în mijlocul Comunității Românilor de la sud de Dunăre (Valea Timocului, Valea Moravei și Homolie).
  5. Preacucernicul părinte Dumitrache VERIGA, preot paroh al bisericii ortodoxe române SCHIMBAREA LA FAŢĂ din Corcea, Albania, pentru meritul de a menține aprinsă candela Ortodoxiei românești (aromâne) în peninsula Balcanică.
  6. Altețea Sa Regală Principesa MARGARETA a României, pentru reluarea în 2013 a tradiției membrilor Casei Regale a României de a vizita Basarabia și de a fi din nou aproape de românii de la răsărit de Prut.
  7. Altețea Sa Regală PRINCIPELE RADU al României, pentru servirea cauzei românești și promovarea cu succes a ideii de restabilire a monarhiei naționale.
  8. Excelența Sa Titus CORLĂȚEAN, Ministrul Afacerilor Externe al României, pentru susținerea fermă și eficientă a parcursului european al Republicii Moldova și apărarea drepturilor românilor din Transnistria.
  9. Maestrul Eugen DOGA, compozitor român de renume mondial, pentru întreaga activitate în serviciul artei și culturii naționale și universale.
  10. Maestrul Nicolae BOTGROS, dirijor și conducător artistic al Orchestrei Naționale de Muzică Populară Lăutarii, pentru meritul de a conduce cu talent și dăruire cea mai mare orchestră de muzică populară românească din secolele XX și XXI.
  11. Maestrul Spiridon VANGHELI, scriitor, pentru meritul de a fi cel mai mare scriitor român contemporan pentru copii și cel mai tradus și editat scriitor român pentru copiiîn limbile popoarelor lumii.
  12. Doamna Areta MOȘU, Președinte al Despărțământului ”Mihail Kogălniceanu” din Iași al Asociaţiunii Transilvane pentru literatura română şi cultura poporului român – „ASTRA”, pentru efortul constant și îndelungat de sprijinire cultural-identitară a românilor din jurul actualelor fruntarii ale României.
  13. Doamna Eva IOVA-ȘIMON, jurnalistă, director al publicației FOAIA ROMÂNEASCĂ din Ungaria, pentru abordarea constantă în presă, cu nerv și cu talent, a problematicii românilor din Ungaria și pentru combaterea în presă a fenomenului etnobusinessului.
  14. Doamna Maria BERÉNYI, Director al Institutului de Cercetări al Românilor din Ungaria,  pentru stăruință în cercetarea istoriei Bisericii Ortodoxe şi a celei Greco-Catolice, a fundaţiilor private şi bisericeşti, a coloniilor macedoromâne din Ungaria și Transilvania, a formării elitelor române la Universităţile din Budapesta și a rolului femeii în societatea şi cultura românească din Transilvania și Ungaria secolului al XIX-lea.
  15. Domnul Doctor Slavoljub GACOVIĆ, istoric și etnolog român din Zăiceri, Serbia, pentru volumele ”De la cetățenii romani la populația română în zona Timocului (sec. I-XIV)”, ”Istoria şi identitatea la Românii timoceni” și „Românii timoceni de la romanizare la începuturile turcocraţiei – contribuţii istorice”.
  16. Domnul Dorin MATEI, Președinte al Fundației Magazin Istoric, pentru editarea cu profesionalism a revistei Magazin Istoric, care apare neîntrerupt, lună de lună, din anul 1967, și pentru colaborarea cu instituții fundamentale ale Statului Român și comunitățile românilor din jurul actualelor fruntarii ale Țării.
  17. Domnul Anatol POPESCU, președinte al Asociației Basarabia a Românilor din regiunea Odesa, pentru organizarea cu succes a turneului Corului Academic ”Gavriil Musicescu” al Filarmonicii ”Moldova” din Iași la Ismail, centrul cultural, universitar și economic al sudului Basarabiei.
  18. Domnul Constandin IANCU, director al Școlii Aromâne din Diviaca, județul Lușnea, Albania, pentru meritul de a menține vii, de-a lungul anilor, prima grădiniță românească de copii și prima școală românească în Albania.
  19. Domnul Gheorghe BEJAN, președinte al Asociației Romano-Catolicilor DUMITRU MĂRTINAȘ, Bacău, România, pentru meritul de a apăra comunitatea românilor romano-catolici din România împotriva presiunilor maghiarizatoare din partea unor cercuri antiromânești din străinătate.
  20. Domnul Ioan LĂCĂTUȘU, fost președinte al Forumului Civic al Românilor din Harghita, Covasna și Mureș, pentru servirea constantă, îndelungată, cu dăruire și abnegație a cauzei românilor din Curbura Carpaților.
  21. Domnul Doctor Dorin LOZOVANU, geograf și etnolog, președinte al Asociației de Geografie și Etnologie din Moldova, pentru cercetarea comunităților românești din Europa de Sud-Est și promovarea cunoștințelor despre românitatea balcanică.
  22. Domnul Dușan PRVULOVIĆ, președinte al Comitetului pentru Drepturile Omului din Negotin, Valea Timocului, pentru promovarea constantă a drepturilor naționale ale românilor din Serbia de răsărit.
  23. Domnul Emil Petru RAȚIU, Președintele Asociației culturale lu Rumeri din Istrie ”Andrei Glavina”, pentru apărarea consecventă a drepturilor culturale ale minorității istroromâne deosebit de amenințate și a dialectului istoric istroromân inclus de UNESCO în Cartea Roşie a limbilor în pericol.
  24. Domnul Petar ATANASOV, profesor meglenoromân din Republica Macedonia, pentru alcătuirea Atlasului și Dicționarului dialectului meglenoromân și pentru întreaga activitate în serviciul științei lingvistice românești.
  25. Domnul Profesor Doctor Gheorghe DUMITROAIA, director al Muzeului de Artă Eneolitică Cucuteni din municipiul Piatra Neamț, pentru conducerea cu dăruire și competență a unei instituții muzeistice unicat la nivel naţional, care adăposteşte cea mai importantă colecţie de artă eneolitică din Europa și propagă activ aceste valori ale patrimoniului istoric și cultural din România.
  26. Domnul Profesor Doctor Ilie BĂDESCU, director al Institutului de Sociologie al Academiei Române, pentru contribuția deosebită la protejarea, afirmarea și promovarea, prin cercetare și scris, a valorilor și a identității naționale a românilor de pretutindeni.
  27. Domnul Profesor Doctor Larry WATTS, istoric, Statele Unite ale Americii, pentru valorificarea activă a istoriei României de după cel de Al Doilea Război Mondial.
  28. Domnul Profesor Doctor Nicolae MĂTCAȘ, lingvist, fost ministru al Educației al Republicii Moldova, pentru întreaga activitate în serviciul științei lingvistice și culturii române.
  29. Domnul Profesor Doctor Radu BALTASIU, director al Direcției Românii din afara Granițelor și Limba Română din cadrul Institutului Cultural Român, pentru contribuția deosebită la protejarea și promovarea identității românilor din sudul Basarabiei (regiunea Ismail) și a celor din Valea Timocului, precum și pentru coordonarea Studiului ”Traiectoria tinerilor basarabeni veniți la studii în România. Între mit și realitate”.
  30. Domnul Ionuț George GURGU, fondatorul și coordonatorul Proiectului Avdhela – Biblioteca culturii aromânedesfășurat de Asociația Predania, pentru promovarea activă a cunoașterii ramurii balcanice a românității și promovarea ortografiei consacrate a dialectului istoric macedoromân/aromân pe baza alfabetului latin, cu utilizarea diacriticelor în cazul literelor Ăă, Ââ, Îî, Ľľ, Ǹǹ, Șș, Țț.
  31. Domnul Ivo GHEORGHIEV, președinte al Uniunii Etnicilor Români AVE din Bulgaria, pentru promovarea constantă a drepturilor naționale ale românilor din Bulgaria.
  32. Domnul Mihai NICOLAE, Directorul Institutului Frații Golescu pentru relații cu românii din străinătate, pentru promovarea spiritului național în rândul tinerilor basarabeni din Țară și susținerea comunităților românești din jurul României.
  33. Domnul Mite KOSTOV PAPULI, președinte al Partidului Aromânilor din Macedonia, Skopje, pentru meritul de a organiza comunitatea aromânilor din Republica Macedonia, promovând și apărând drepturile aromânilor din această țară în cooperare cu statul înrudit România.
  34. Domnul Marian VOICU, jurnalist, senior editor la TVR 1, președinte al Alianței Internaționale a Jurnaliștilor Români, pentru promovarea activă, constantă și eficientă, prin intermediul presei, a ideii de unitate națională a românilor de pretutindeni.
  35. Domnul Serghie TUGU, primarul comunei Tărăsăuți din raionul Noua Suliță, regiunea Cernăuți, prima localitate în care limbii române i-a fost conferit oficial statutul de limbă regională potrivit Legii cu privire la principiile politicii lingvistice a Ucrainei.
  36. Domnul Vadim BACINSCHI, jurnalist și scriitor, Odesa, Ucraina, pentru volumul ”Românii la Odesa. Pagini de istorie (1764-2012)”.
  37. Domnul Ion IOVCEV, Directorul Liceului ”Lucian Blaga” din Tiraspol (Transnistria), pentru spiritul de rezistență în fața presiunilor și amenințărilor rusești și pentru transmiterea dragostei de limba română și neamul românesc copiilor din teritoriile naționale de la răsărit de Nistru.
  38. Domnul Ion Mihai BOTOŞ, președinte al Uniunii Românilor din Transcarpatia DACIA, pentru promovarea activă a drepturilor românilor din Maramureșul Istoric.
  39. Domnul Marian CLENCIU, președinte al Asociației PRO BASARABIA ȘI BUCOVINA, pentru servirea exemplară, constantă și îndelungată a cauzei românilor din Basarabia, ținutul Herța și nordul Bucovinei.
  40. Domnul Eugen POPESCU, Președinte executiv al Fundației Naționale pentru Românii de Pretutindeni și Director al Agenției de presă Romanian Global News, pentru scrierea unei istorii vii a comunităților românești din jurul actualelor fruntarii ale României în știri și pentru organizarea Universității de Vară de la Izvorul Mureșului, județul Harghita.
  41. Domnul George DAMIAN, jurnalist, pentru competență și probitate profesională, nerv jurnalistic și peniță ascuțită în abordarea problematicii românești din interiorul României și din jurul actualelor ei fruntarii.
  42. Domnul Nicolae POPA, președinte al Consiliului Româno-american, pentru sprijinul substanțial și constat acordat la construcția și funcționarea bisericii ortodoxe române ”Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel” din satul Hagi Curda, Ismail.
  43. Domnul Valentin NICULESCU, Directorul postului de radio Chișinău, pentru conducerea cu profesionalism și eficiență, în serviciul unității culturale românești, a celui mai vechi și, totodată, celui mai nou post al Societății Române de Radiodifuziune.
  44. Domnul Dan TĂNASĂ, jurnalist, pentru spiritul civic în semnalarea românofobiei și acțiunilor antiromânești la care se dedau tot mai activ persoane și grupări xenofobe din România și Ungaria.
  45. Domnul Valeriu MUNTEANU, deputat în Parlamentul de la Chișinău, pentru victoria obținută la Curtea Constituțională privind preeminența prevederilor Declarației de Independență din 1991 față de Constituția din 1994.
  46. Domnul Victor PONTA, prim-ministru al României, pentru susținerea concretă a Muzeului Național de Artă și a Sălii cu Orgă din Chișinău, a Teatrului B. P. HAȘDEU din Cahul, a Mitropoliei Basarabiei și pentru interesul arătat comunității românești din nordul Bucovinei.
  47. Domnul Victor RONCEA, jurnalist, pentru aportul deosebit, constant și eficient adus cauzei românești prin scris și atitudine publicistică exemplară.
  48. Domnul Viorel BADEA, senator, pentru inițiativa legislativă de completare a articolului 1 al Legii privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni, prin care diverse infranime istorice sau locale și exonime atribuite românilor au fost subordonate juridic etnonimului Român.
  49. Domnul Viorel DOLHA, Preşedintele Asociaţiei Generale a Învăţătorilor din România, pentru multiplele activități și inițiative de promovare și realizare a drepturilor copiilor români din Serbia de răsărit la învățământ în limba română.
  50. Domnul Profesor Doctor Dan DUNGACIU, director al Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale al Academiei Române și președinte al Fundației Universitare a Mării Negre, pentru abordarea cu promptitudine și competență a problematicii românești de la răsărit de Prut și pentru inaugurarea la Chișinău a filialei Fundației Universitare a Mării Negre.

VALet PITIC

Ianuarie 22, 2016
Val(etul): Finule, 127 658 USD e o sumă tocmai bună pentru a-mi procura o casă la Val(ea) Morilor.... Lasă că mulgem noi Bucureștiul bine, chiar dacă ne criticăm de ochii lumii... Ai cuvântul meu de naș că Jurnal Tv îți va spăla imaginea bine pe urmă și ție și lui Dughin...

Val(etul): Finule, sis și făcut! 127 658 USD e o sumă tocmai bună pentru a-mi procura o casă la Val(ea) Morilor…. Lasă că știm noi să mulgem Bucureștiul, chiar dacă ne mai criticăm de ochii lumii… Ai cuvântul meu de naș că Jurnal TV îți va spăla bine imaginea și ție și lui Dughin…

Dragă Ștefan Secăreanu, am citit ce ai scris astăzi pe blog. Jos pălăria!

Înțeleg că te-ai supărat.

Subscriu tuturor întrebărilor.

Nu am văzut încă această mâzgălitură cu penița muiată în venin a nașului lui Roșca, pentru că nu urmăresc fițuica asta otrăvită, dar m-ai făcut curios. Precis că tipul nu era treaz când a scris.

Ia să vedem se îndrugă profitorul și securistul ăsta vechi, frustrat și încornorat (prietenii știu de ce!) sub acoperire de jurnalist cu ochii mici și cu mizerabilul său accent rusesc de Botanica.

Te asigur, Ștefan, că eroul pe bani gata, căruia i se văd doar coarnele din iarba patriei, nu va răspunde la niciuna din întrebările tale.

Îmi amintesc cum i-a spălat Jurnal TV imaginea lui Roșca și cum îi oferea generos tribuna marelui șarlatan geopolitic Alexandr Dughin, tot cu Roșca alături, evident, într-un ”priamoi razgovor” cu rețeaua rusească la Chișinău.

Tot va veni odată și odată Legea lustrației și a deconspirării Securității și tot va trece odată și odată DNA-ul de la București Prutul la propriu.

Să vedem atunci ce face și finul, și nașul său pitic!

Vlad Cubreacov

Postarea lui Ștefan Secăreanu:

OMUL NEGRU DE LA JURNAL TV

Jurnal md publică azi un denunț (editorial) scârbos al lui Val Butnaru împotriva lui Mihai Ghimpu. Delațiunea, ”cu papion”, a fost articulată de acesta, ortoepico-obsesiv și ”din umbră”, aseară și la jurnal tv.

Scuipăturile otravite ce țâșneau din gura ”omului negru” de la jurnal tv se asemănau atât de tare cu pumnii aruncați acum două zile peste capul lui Mihai Ghimpu de ”protestatarii” lui Dodon și Usatâi, dar și de oamenii manipulați de Platformă și de jalnicul delator ”țopăitor”.

Pentru că scuipătura murdară a fost îndreptată și asupra mea, dar și asupra prietenului meu Vlad Cubreacov (delatorul a turnat că noi doi am fi ”valeții lui Roșca” și că l-am fi ”trădat”, pe el și pe alții, în 2005 ”vânzându-ne” lui Voronin), îl îndemn pe ”omul negru din umbra jurnal tv” să răspundă la următoarele întrebări:

1. Cine este nașul de cununie al lui Roșca, eu, Vlad Cubreacov sau Val Butnaru?

2. Cât costă pitoreasca-ți casă din Valea Morilor și din ce fonduri ți-a fost construită/cumpărată de ”finu”: din banii tăi sau banii statului român, destinați nu ție, ci redacției Flux?

3. Cine a făcut filmul spălător de imagine a lui Roșca, din 2013!, postat mai jos, eu, Vlad Cubreacov sau jurnal tv?

4. Cine i-a ”găzduit”, acum câțiva ani, pe Roșca și sfetnicul lui Putin, Dughin, eu, Vlad Cubreacov sau jurnal tv?

5. Finul tău ți-a șoptit cumva la ureche de ce și pentru ce ”l-a răpit” în timpul protestelor din 2002 pe colegul și prietenul meu Vlad Cubreacov?


LICITAȚII INTERBELICE PENTRU ARENDAREA BĂLȚII CRIHANEI

Ianuarie 19, 2016

Balta Crihanei

Contrar părerii generale a crihănenilor că Balta Crihanei ar fi fost în interbelic proprietatea întreprinzătorului gălățean Gheorghe Manolescu, stabilit la Crihana, adevărul este că aceasta a fost domeniu public, deci al statului. Balta Crihanei fusese naționalizată, cu dreaptă și prealabilă despăgubire, în 1921.

Balta Crihanei, cu stufăriile care se întindeau până la Prut pe o suprafață de peste 2000 de hectare, nu era proprietatea privată a lui Gheorghe Manolescu și era luată de el în arendă, ca și bălțile de la Manta și Vadul lui Isac, urmare a licitațiilor organizate de Ministerul Agriculturii și Domeniilor de la București, din 5 în 5 ani. Drept mărturie ne stă și un anunț publicat în Monitorul Oficial al Regatului României nr. 105 din 9 mai 1938, la rubrica Licitații Publice, anunț având următorul cuprins:

”MINISTERUL AGRICULTURII ȘI DOMENIILOR

Administrația Comercială P.A.R.I.D.

În ziua de 25 Mai 1938, ora 10, se va ține licitație publică la Administrația comercială PARID din București, calea Victoriei Nr. 88, pentru arendarea exploatării pescuitului și domenialelor din grupul de bălți Manta, Crihana și Vadul lui Isac din jud. Cahul, pe termen dela predare până la 31 Martie 1943.

Licitația se va ține cu tratare prin bună învoială, ofertele pornind dela suma de 1.250.000 lei arendă anuală.

Garanția de 5 la sută se va depune la valoarea arenzii socotită pe cinci ani.

Condițiile speciale de arendare se pot vedea în zilele de lucru la Aministrația PARID din București și la administrația Pescăriilor Statului din Ismail.

Art. 88-110 din L.C.P., art. 31-53 din regulamentul O.C.L. și normele pentru ținerea licitațiilor, inserate în Monitorul Oficial Nr. 127 din 1931, se aplică acestei licitații.

Nr. 3.398.     1938, Mai 7.”

Licitatie balta Crihana

De asemenea, o altă dovadă ne-o oferă anunțul publicat la următorul termen de 5 ani, tot în Monitorul Oficial al Regatului României (Partea II), nr. 48 din 25 februarie 1943, pentru arendarea acelorași bălți, specificându-se în plus că este vorba și despre arendarea gheții. Iată un fragment din acel anunț:

”MINISTERUL AGRICULTURII ȘI DOMENIILOR

Administrația de pescării Ismail

Se aduce la cunoștință, că în zilele, orele, la instituțiile, localitățile și pentru bunurile Statutului specificate mai jos se va ține licitație publică cu oferte închise, pentru arendarea lor pe termen de 5 ani, cu începere dela 1 Aprilie 1943, până la 31 Martie 1948.

În ziua de 15 martie 1943

Ora 10: Pentru arendarea pescuitului, gheței și domenialelor din grupul de bălți Crihana, Manta și Vadul lui Isac din județul Cahul de 3.933 ha, 4.477 mp.

Licitația se va ține la Prefectura județului Cahul, la Direcția Comercială a Pescăriilor din București, str. Lipscani Nr. 110 și la Administrația Pescăriilor Ismail (…)”

Licitatie 2 1943

Notă: P.A.R.I.D (Administraţia Pescăriilor Statului şi Amelioraţiunii Regiunii Inundabile a Dunării) este o subdiviziune a Ministerului Agriculturii și Domeniilor din România având în competență administrarea și exploatarea pescăriilor statului. Aceasta a avut denumiri diferite de la o etapă la alta: Serviciul Pescăriilor şi al Ameliorărilor Funciare (1900-1909), Direcţia Pescăriilor şi al Ameliorărilor Funciare (1909-1927), Administraţia Generală a Pescăriilor Statului (1927-1929); Administraţia Generală a Pescăriilor Statului şi Amelioraţiunii Regiunii Inundabile a Dunării – P.A.R.I.D. (1929- 1939); Direcţia Comercială a Pescăriilor (1939-1948).


REGELE FERDINAND I NUMEȘTE UN PREȘEDINTE DE COMISIE INTERIMARĂ LA CRIHANA, 1921

Ianuarie 17, 2016

Regele Ferdinand I Întregitorul emite la 9 iulie 1921 un Înalt Decret regal prin care îl numește pe Gheorghe Nărea din Crihana în demnitatea de Președinte al Comisiei interimare a comunei, în locul altui crihănean, Dumitru Bezman, revocat prin același Decret, publicat în Monitorul Oficial al Regatului României din 9 august 1921.

Comisia interimară a comunei Crihana, județul Cahul, a fost organul provizoriu al puterii locale de stat, organizat conform legii, prin decret regal. Comisia interimară a girat treburile comunei Crihana Veche până la alegerea Consiliuliului local și a primarului. Legea pentru organizarea comunelor rurale și administrațiunea plășilor din România prevedea că: ”Până la alegerea și instalarea noii autorități comunale, se va numi, prin decret regal, o comisie interimară, conform art. 16”.

Anterior, Regele Ferdinand I al României emisese un alt Decret (nr. 4072, dat la Sinaia, în 6 octombrie 1920), prin care aproba, între altele, schimbări în Comisia interimară a comunei Crihana din județul Cahul:

La comuna Crihana: D. Dumitru Bezman, actual membru, se numește președinte la comisiunii interimare, în locul d-lui Gh. Crețu, iar d. Gh. Nărea e numit membru în aceeaș comisiune interimară, în locul d-lui Dumitru Bezman”.

Gheorghe Crețu, Dumitru Bezman, Gheorghe Nărea, ca și toți ceilalți membri ai Comisiei interimare a comunei Crihana erau locuitori ai comunei, născuți și crescuți la Crihana, ca dovadă că în România localnicii au fost cei care au girat întotdeauna afacerile comunei. Astfel, Crihana apare nu ca o excepție, ci ca o ilustrare a regulii generale care se aplica în Basarabia, ca și în toată România.

Regele Ferdinand

”FERDINAND I,

Prin grația lui Dumnezeu și voința națională, Rege al României,

La toți de față și viitori, sănătate:

Asupra raportului ministrului Nostru secretar de Stat la departamentul de interne sub No. 4574 din 1921,

Având în vedere art. 16 din legea pentru organizarea comunelor rurale și administrațiunea plășilor,

Am decretat și decretăm:

Art. I. D. Gheorghe Nărea, actual membru în comisia interimară a comunei Crihana, județul Cahul, se numește președinte al acelei comisiuni, în locul d-lui Dumitru Bezman, revocat, iar d. Nicolae Gavrilov se numește membru în aceeaș comisiune, în locul d-lui Nărea, numit președinte.

(…)

Art. II. Ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este însărcinat cu executarea acestui decret.

Dat în București, la 9 Iulie 1921.

FERDINAND

Ministru de interne,

C. Argetoianu

No. 2966”

Decret regal Gheorghe Narea Crihana


CĂPITAN IOAN VASILESCU, EROU AL AERULUI CĂZUT LA CRIHANA

Ianuarie 17, 2016

Din Monitorul Oficial al Regatului României nr. 161 din 14 iulie 1942 aflăm numele unui erou al aerului căzut la Crihana. Este vorba despre Căpitanul aviator Ioan Vasilescu, decorat post mortem de către Regele Mihai I cu Ordinul Virtutea Aeronautică de război cu spade, clasa Crucea de Aur.

Așa cum rezultă din Înaltul Decret regal din 1 iulie 1942, căpitanul de aviație Ioan Vasilescu a fost un pilot român de mare curaj. Avionul său a fost doborât în luptă aeriană de un avion de vânătoare rusesc în timpul unei misiuni de recunoaștere, aviatorul român fiind nevoit să se parașuteze din avionul în flăcări, timp în care a fost omorât prin împușcare în regiunea comunei Crihana din județul Cahul.

Nu cunoaștem locul înmormântării acestui erou român al aerului, dar memoria lui trebuie cinstită la Crihana Veche. În afară de acest Decret regal în care apare numele eroului Ioan Vasilescu nu dispunem deocamdată de nicio altă informație despre acesta. Se pare că o stradă din București (strada căpitan Ion Vasilescu) i-ar purta numele. Subiectul merită cercetat.

Publicăm mai jos un fragment din Decretul Regelui Mihai I al României despre decorarea mai multor eroi din aeronautica regală, printre care și căpitanul aviator Ioan Vasilescu.

Vlad Cubreacov

 Eroilor Aerului

”MIHAI I,

Prin grația lui Dumnezeu și voința națională Rege al României,

La toți de față și viitori, sănătate:

Asupra raportului Domnului Mareșal Antonescu, Conducătorul Statului, sub Nr. 27 333 din 1942;

Având în vedere decretele regale Nr. 2895 din 31 Iulie 1930 și Nr. 536 din 28 Februarie 1931, privitoare la înființarea și acordarea Ordinului Virtutea Aeronautică de războiu cu spade;

În baza dispozițiunilor decretelor-legi Nr. 3052 din 5 Septemvrie și Nr. 3072 din 7 Septemvrie 1940, privitoare la prerogativele Regale,

Am decretat și decretăm:

Art. I. Se conferă de Noi, Ordinul Virtutea Aeronautică de războiu cu spade, în clasele arătate mai jos, următorului personal navigant din aeronatica regală:

(…)

Clasa Crucea de Aur (…) Post mortem

(…)

Căpitanului av. Vasilescu Ioan, un pilot foarte îndrăzneț și temerar, care a executat misiuni de războiu pe timp foarte rău. În timp de executa o misiune de recunoaștere a fost doborât de un avion de vânătoare inamic, în luptă aeriană, în regiunea com. Crihana-Cahul, și omorât pe când cobora cu parașuta.

(…)

Art. II. Ministrul Nostru, secretar de Stat la Departamentul Apărării Naționale, este însărcinat cu executarea prezentului decret.

Dat în Sinaia, la 1 Iulie 1942.

MIHAI

ANTONESCU

Mareșal al României

și Conducătorul Statului

Ministrul apărării naționale,

General de Divizie Constantin Pantazi

Nr. 1934”

Virtutea Aeronautica

Post-scriptum: Doamna Maria Cudlenco, directoarea Bibliotecii Publice Crihana Veche, ne-a comunicat că își amintește din spusele mamei sale, Maria Brașoveanu, că la intrarea în vechiul cimitir de la Crihana este un mormânt al unui militar român căzut în timpul luptelor pentru eliberarea Basarabiei, fiind sigur vorba despre un aviator.

Crucea de căpătâi este singura de acest model în tot cimitirul, fiind tipic militară românească, dar neavând nicio inscripție pe una dintre fețe. S-ar putea ca anume în cimitirul comunal din Crihana să-și doarmă somnul de veci căpitanul aviator Ioan Vasilescu. Vom putea afirma aceasta cu certitudine doar după confirmările din partea Ministerului Apărării Naționale de la București sau ale Oficiului Național pentru Cultul Eroilor.

Mulțumim doamnei Maria Cudlenco pentru imaginea crucii de mormânt trimise după lecturarea acestei postări pe blog.

Vlad Cubreacov

Cruce militara romaneasca la Crihana Veche

Post Post-scriptum:

În data de 02 februarie 2016 am vizitat vechiul cimitir comunal pentru a identifica mormântul militarului român înhumat la Crihana Veche. Am luat câteva imagini ale crucii tombale, atât din față, cât și din spate. Pe una dintre părțile crucii de mormânt se mai deslușesc câteva litere latine, cu toate că acestea nu se leagă, deocamdată, pentru a ne da un nume sau un prenume complet. Sperăm să putem desluși cu timpul inscripția de pe crucea tombală care s-a păstrat. Totodată, nu putem exclude că aceasta să fie crucea de mormânt a altui erou român decât căpitanul Ion Vasilescu. Vom reveni cu detalii pe măsură ce vom reuși să aflăm mai multe lucruri din povestirile localnicilor despre eroul sau eroii români înmormântați la Crihana Veche.

????????????????????????????????????

????????????????????????????????????

DSC_0794

DSC_0799


GHEORGHE N. CHEBAC, SINGURUL CRIHĂNEAN CU NAȚIONALITATEA ROMÂNĂ RETRASĂ

Ianuarie 17, 2016

Stema Romaniei

Nu-i pădure fără uscături și nici sat fără păcătoși.

Ministrul secretar de Stat la Departamentul Justiției al României, Paul Porumbeanu, a emis o Decizie, la 28 iulie 1942, prin care i-a retras naționalitatea română lui Gheorghe N. Chebac, singurul crihănean ajuns vreodată în această situație. Decizia a fost publicată la 30 iulie 1942 în Monitorul Oficial al Regatului României.

Decizia face trimitere la un Raport judecătoresc (nr. 7463 din 1942) emis de Judecătoria mixtă Cahul, dar și la depoziții ale martorilor, care, presupunem, au fost români din Crihana. Nu cunoaștem deocamdată care au fost modurile în care s-a manifestat Gheorghe N. Chebac (”a adus în public ofense armatei și națiunii române”), temeiuri solide pentru care acest crihănean a decăzut din cetățenia română, dar cu siguranță că acestea au fost deosebit de grave. Sperăm să le aflăm cât de curând din documente de arhivă.

Cazul crihăneanului Gheorghe N. Chebac, unul singular la Crihana, merită adus în atenție atât pentru cunoașterea exactă a istoriei localității, cât și, ca exemplu instructiv negativ, pentru motive de pedagogie națională.

Vlad Cubreacov

* * *

Chebac retragere nationalitate

Noi, ministru secretar de Stat la Departamentul Justiției,

Având în vedere raportul d-lui judecător al Judecătoriei mixte Cahul, Nr. 6.463 din 1942, din care se constată că numitul Gheorghe N. Chebac, din comuna Crihana, județul Cahul, sub ocupațiunea rusească a manifestat sentimente ostile Statului român;

Ținând seama de depozițiile martorilor, aflate în dosarul cauzei, din care rezultă că susnumitul, sub regimul sovietic, a adus în public ofense armatei și națiunii române;

Văzând și dispozițiunle art. 3 din legea Nr. 793, publicată în Monitorul Oficial Nr. 209 din 4 septembrie 1941, potrivit cărora naționalitatea română poate fi retrasă oricărui cetățean român care, în timpul evacuării Basarabiei ori Bucovinei de Nord sau după această dată, a săvârșit acte de dușmănie împotriva armatei sau populațiunii române sau care a vătămat prin fapta lui interese românești sau a manifestat în public sentimente ostile neamului și țării,

Decidem:

Art. I. Se retrage naționalitatea română numitului Gheorghe N. Chebac din comuna Crihana, județul Cahul, pentrucă, în timpul ocupațiunii rusești, a manifestat în public sentimente ostile neamului și țării.

Art. II. D-l director al Afacerilor Judiciare din acest minister este însărcinat cu aducerea la îndeplinire a prezentei deciziuni.

Dată la 28 Iulie 1942.

p. Ministru, Paul Porumbeanu

Nr. 109.227


COOPERATIVA AGRICOLĂ ”ÎNFRĂȚIREA”, CRIHANA, 1927.

Ianuarie 17, 2016

Cooperatia sateasca in Romania

Aflăm din Monitorul Oficial al Regatului României nr. 10659 din 6 august 1927 că în interbelicul românesc de aur a existat la Crihana o Cooperativă agricolă, numită ”Înfrățirea”. Această Cooperativă a apărut pentru a acoperi nevoia de credit a țăranilor și contracararea cametei, dar și pentru valorificarea cerealelor, știindu-se că în preajma localității Crihana, pe Prut, la circa 200 de metri nord de limita dintre Crihana și Cahul a existat o Agenție agricolă și portuară (Portul Cerealier Cahul). Țăranii din Crihana și-au putut exporta grânele oriunde în lume. Unul dintre scopurile înființării Cooperativei ”Înfrățirea” de la Crihana era tocmai producția și desfacerea de cereale, iar România interbelică a știut să folosească potențialul Prutului ca arteră de transport.

Țăranii români din Crihana și marii proprietari de terenuri din sat, spre deosebire de cei din restul Basarabiei, erau familiarizați încă din 1873 cu activitățile Creditului Funciar Rural din România. De asemenea, se știe că prin Portul Cerealier Cahul s-au exportat grâne în Europa Occidentală încă din 1870, când Statul Român a reglementat și organizat circulația ambarcațiunilor de la gura Prutului până în zona cursului de mijloc al râului (în dreptul localității Nemțeni).

Cooperativa ”Înfrățirea” de la Crihana a fost una agricolă, de producție și consum, dar și una de credit, așa cum rezultă din hotărârea Judecătoriei urbane Cahul publicată mai jos. Cât timp nu dispunem de textul Statutului, ca și de informații suplimentare privind Cooperativa interbelică de la Crihana, nu ne vom lansa în supoziții. Totuși vom reține faptul că în 1937 existau în Basarabia 65 de cooperative agricole de producție și consum, având un total de 5 071 de membri, cu un capital de 3 284 000 de lei, iar la scara întregii Românii existau 509 asemenea cooperative, cu un total de 37 793 de membri și un capital de 25 233 000 de lei (sursa: Agriculture en Roumanie. Atlas statistique, București, 1938). Totodată, reținem că la 1 ianuarie 1931 în România existau 7 436 de cooperative, din acestea 6 879 funcționând la țară (4 824 sau 70,12% din total erau cooperative de credit (bănci populare), 2.055 erau cooperative agricole pentru prestări servicii sau forestiere).

Numărul de agricultori de la Crihana asociați în anul 1927 în Cooperativa ”Înfrățirea” trebuie să fi fost destul de mare, de vreme ce doar consiliul de administrație al Cooperativei era format din 26 de membri, acestora adăugându-li-se 3 cenzori activi și 3 supleanți.

Deocamdată nu ne sunt cunoscute nici numele președintelui și nici cele ale membrilor consiliului de administrație, precum nici cele ale membrilor Cooperativei agricole ”Înfrățirea” din 1927, dar sperăm să le aflăm pe măsura valorificării patrimoniului arhivistic privitor la Crihana Veche.

* * *

Judecătoria urbană Cahul

Extras

Depe actul constitutiv și statutele cooperativei agricole ”Înfrățirea” din comuna Crihana, județul Cahul.

  1. În comuna Crihana, județul Cahul, se înființează o cooperativă agricolă cu numele de ”Înfrățirea”.
  2. Scopul cooperativei este de a înlesni și a contribui la desvoltarea și intensificarea producțiunii agricole prin mijloacele de cultură rațională.
  3. Durata cooperativei este nelimitată.
  4. Capitalul social este variabil și se formează din părțile sociale vărsate de membri.
  5. Societarii răspund solidar pentru obligațiunile cooperative cu propria lor avere mobilă și imobilă.
  6. Cooperativa este administrată de un consiliu de administrație compus din 26 membri. Comisiunea censorilor se compune din 3 censori activi și 3 supleanți.
  7. Cooperativa este reprezentată prin președintele consiliului de administrație, iar în lipsa acestuia printr’un alt membru din consiliu anume delegat de consiliu prin proces-verbal.
  8. Cooperativa cu numele ”Înfrățirea” va funcționa în baza băncilor populare și statutelor adoptate.

    (Urmează semnăturile judecătorului și a grefierului).

    No. 13.964

Cooperativa Infratirea Crihana


EXPROPRIERI LA CRIHANA, COMUNĂ DIN REGATUL ROMÂNIEI

Ianuarie 17, 2016

Exproprieri la Crihana 1

Monitorul Oficial al României  nr. 12316 din 3 martie 1923 publică patru Hotărâri ale Comisiei județene Cahul pentru exproprieri și împroprietărire și patru Hotărâri ale Comisiei Centrale de Judecată cu privire la patru cazuri de expropriere a suprafețelor agricole sau palustre deținute de latifundiarii Elisabeta Crani, Maria Cricopolo, Nicolae Crani și Pandelache Cafrița pe moșia comunei Crihana. Aceste exproprieri, ca și altele, cu dreaptă și prealabilă despăgubire, au permis împroprietărirea, în parte, cu pământ a țăranilor din Crihana, în contextul marii reforme agrare din România. O altă parte a terenurilor expropriate au fost folosite pentru extinderea intravilanului localității, dar și pentru interesul economic al comunei Crihana, devenind domenii publice (în special Balta și stufăriile).

A doua hotărâre a Comisiei de expropriere, din 4 februarie 1921, este primul document oficial identificat până acum prin care este atestată intenția, posibil chiar și decizia deja luată, de înființare a unei noi vetre de sat pe moșia comunei Crihana, anume partea care ulterior s-a numit Vâlcova.

Din aceste opt documente aflăm, în afară de numele Elisabetei Crani, Mariei Cricopolo, ale lui Nicolae Crani și Pandelache Cafrița, și pe cele ale altor proprietari de teren la Crihana: Ștefan Burth, Banca Țărănească, N(icolae) Olani, Alex. Caravasili.

De asemenea, reținem microtoponime aflate în uz la 1921 și cu siguranță cu mult mai vechi, ca: Fântâna de Câmp, Șleahul Crihana-Pelinei, Fânânele, Tișcana (denumirea Digului care separa, din deal până la malul Prutului, moșiile comunelor Crihana și Manta. Cuvântul Tișcană este un regionalism românesc păstrat la Crihana Veche și însemnând ”pungă, tașcă, torbă, țoșcă, traistă, tășulă, tolbă, geantă folosită de vânători sau pescari”), Hățașul, Moșia Bisericii, Răzeșie.

Redăm mai jos textele acestor documente păstrând ortografia originalului.

Vlad Cubreacov

Exproprieri la Crihana 2

* * *

REZUMAT

depe hotărârea No. 47 din 4 Februarie 1921, a comisiunei județene Cahul, relativ la exproprierea moșiei Crihana, proprietatea d-nei Elisaveta Crani.

Comisiunea, hotărăște:

Se expropriază suprafața de 118 ha. Și 43 arii, pentru cauză de utilitate publică și națională din proprietatea d-nei Elisaveta Crani, în suprafață totală de 218,43 ha., pendinte de comuna Crihana, județul Cahul.

Rezervă proprietarei cota de 100 ha., în următoarele limite și vecinătăți: la Nord moșia Crihana, proprietatea d-lui Nicolae Crani, la Esat cu moșia Fântâna de Câmp, proprietatea d-lui Stefan Burth, la Sud cu moșia Manta, proprietatea băncei Țărănești, la Vest cu porțiunea expropriabilă fără a intra în acastă porțiune și fântânele.

Stabilește proprietarului dreptul de a adăpa vitele la ceste fântâni.

Fixează ca preț de expropriere suma de lei 345,60 ha. pentru suprafața de 118,43 ha., ceiace face în total suma de lei 41.029, bani 90.

Stabilește ca sarcini hipotecare suma de 1000 ruble la banca Herson, Odesa.

Cu drept de apel.

Dată și pronunțată la 4 Fevruarie 1921.

Președinte, Ionescu.

Membri: Ciure, Sizov.

Opinia separată a d-lor membri Chioibași și Voloc, pentru a se lăsa d-lor Elisaveta și Maria Cricopol, o singură cotă.

Această hotărâre a fost reformată de comisiunea centrală de judecată, prin deciziunea No. 54 din 31 Ianuarie 1922, precum uremează:

Decide:

Ia act de declarațiunea făcută de delegația obștei Crihana, că-și retrag apelul făcut contra hotărârei No. 47 din 1921, a comisiunei județene de expropriere și împroprietărire Cahul.

Admite apelul făcut de Elisaveta Crani prin petiția înregistrată la No. 896 din 1921, reformează hotărârea No. 47 din 1921, a comisiunei județene de expropriere și împroprietărire Cahul, numai în ce privește prețul terenului expropriate din moșia Crihana, proprietatea apelantei Elisaveta Crani, preț pe care-l fixează la suma de 750 lei de ha. menținând celelalte dispozițiuni din hotărârea apelată.

Dată și pronunțată la 31 Ianuarie 1922.

Președiunte, Erbiceanu.

Membri: Moscu, Cavallioti, Scobiola.

Opinia separată a delegatului marilor proprietari, asupra prețului terenului expropriate la suma de 1.200 lei ha.

* * *

REZUMAT

depe hotărârea No. 48 din 4 Fevruarie 1921, a comisiunei județene Cahul, relativ la exproprierea moșiei Crihana, proprietatea d-nei Maria Cricopolo.

Comisiunea, hotărăște:

Se expropriază suprafața de 581 ha., 3.366 m. p., pentru cauză de utilitate publică și națională din proprietatea d-nei M. Cricopolo, în suprafață totală de 785 ha., 6 343 m. p., pendinte de comuna Crihana, județul Cahul.

Rezervă proprietarei cota de 100 ha. în următoarele limite și vecinătăți, începând dela distanța de aproximativ: 500 m. la Est de noua vatră de sat ce urmează să se înființeze în comuna Crihana, pe moșia M. Cricopolo și anume pe linia de pachete astăzi, în ființă la distanța amintită mai sus, mergând spre Est pa ambele hotare, de Nord și Sud până la complectarea suprafeței de 96 ha., iar restul de 4 ha. din moșia N. Olani, prelungind hotarul de la Vest al acestei cote până în șleahul Crihana-Pelinia și mergând din acest hotar spre Est până la complectarea suprafeței de 4 ha.

Fixează ca preț de expropriere suma de 345 lei, 60 bani de hectar, pentru terenul arabil.

Fixează ca preț de expropriere pentru baltă și stufării, în suprafață de 347 ha., 2.218 m. p., suma de 316 lei, 80 bani, ceia (ce) face în total 109.999 lei, 70 bani, rezultă că se cuvine expropriatei suma de 190 927 lei, 20 bani.

Stabilește ca sarcini hipotecare suma de 3.500 ruble la banca Herson-Odesa.

Trece în proprietatea Statului, suprafața de 347 ha., 2.218 m.p. ocupată cu bălți și stufării, din suprafața totală expropriate de 581 ha., 5366 m. p.

Cu apel.

Dată și citită în ședință publică la f Fevruarie 1921.

Președinte (Indescifrabil).

Membri: (Indescifrabil), Sizov, Boboc.

Această hotărâre a fost reformată prin decizia No. 45 din 31 Ianuarie 1922, a comisiunei centrale de judecată, precum urmează,

Decide:

Ia act de declarațiunea făcută de delegații obștei Crihana, că-și retrag apelul făcut contra hotărârei No. 48 din 1921, a comisiunei județene de expropriere Cahul.

Admite apelul făcut de Maria Cricopolo, prin petițiunea înregistrată la No. 898 din 1921, reformează hotărârea No. 48 din 1921, a comisiunei județene de expropriere Cahul, numai în ce privește prețul terenului și digului expropriate din moșia Crihana, proprietatea apelantei Maria Cricopolo, preț pe care-l fixează după cum urmează: pentru terenul arabil suma de 800 lei de hectar, pentru baltă și stuhării suma de 1.200 lei de ha., iar digul de pământ (tișcana) construită pe moșie, ce leagă dealul cu malul Prutului – suma de 180.000 lei.

Menține celelalte dispozițiuni din hotărârea apelată No. 48 din 1921.

Dată și pronunțată în ședință publică la 31 Ianuarie 1922.

Președinte: Erbiceanu.

Membri: Moscu, Cavalioti, Scobiola.

Opinie separată

Subsemantul, A. Scobiola, sunt de părere a se fixa prețul terenului arabil expropriate din moșia Crihana, la suma de 700 lei pe hectar, iar pentru baltă și sufării, la suma de 1.000 lei pe hectar.

Delg(a)tul țăranilor, A. Scobiola.

* * *

REZUMAT

depe hotărârea No. 49 din 4 Februarie 1921, a comisiunei județene Cahul, relativ la exproprierea moșiei Crani, din comuna Crihana.

Comisiunea, hotărăște:

Expropriază suprafața de 334 ha., 2.194 m. p., pentru cauză de utilitate publică și națională din proprietatea d-lui N. Crani, în suprafață totală de 968 ha., 7.371 m. p., pendinte de comuna Crihana, județul Cahul.

Rezervă proprietarului cota de 100 ha., la următoarele limite și vecinătăți:

Porțiunea dintre conacul moșiei și șleahul (hățașul) Crihana-Pelinia, în suprafață aproximativă de 5.000 m. p.

Porțiunea cuprinsă între hotarul de Nord a moșiei și șleahul Cihana Pleinia, măsurătoarea începând dela conacul moșiei și răzășia locuitorilor din comuna Crihana, mergând spre Est până la complectarea cotei, a cărei lățime în partea de Est va avea aceeași lungime ca și în partea de Vest și va fi măsurată dela Nord la Sud.

Rezervă proprietarului viile și conacul în suprafață de 19 ha., 5.677 m. p.

Fixează ca preț de expropriere pentru pământul arabil și embaticar, suma de 345 lei, 60 bani ha., ceia ce face în total suma de 274,371 lei, 20 bani.

Fixează ca preț de expropriere pentru baltă și stufării, în suprafață de 380 ha., 6435 m. p., suma de 316 lei, 80 bani ha., ceeace face 120.787 lei, 85 bani, iar în total se cuvine proprietarului suma de 395.059 lei, 5 bani.

Împroprietărește embaticarii prevăzuți în procesul-verbal No. 3 al sub-comisiunei cu suprafața de 2 ha., 8.244 m. p.

Trece în proprietatea Statului bălțile și stufăriile, în suprafață de 380 ha., 6.435 m. p.

Cu apel.

Dată și citită la 4 Fevruarie 1921.

Președinte, Ionescu.

Membri: Ciurea, Voloc, Chioibași, Sizov.

Această hotărâre a fost refomată de comisiunea centrală de judecată, prin deciziunea No. 52 din 30 Ianuarie 1922, precum urmează:

Decide:

Admite apelul făcut de N. Crani, prin petiția înregistrată la No. 897 din 1921, reformează hotărârea No. 49 din 1921, a comisiunei județene de expropriere și împroprietărire Cahul, numai în ce privește prețul terenului expropriate din moșia Crihana, proprietatea apelantului N. Crani, preț pe care-l fixează după cum urmează: pentru terenul arabil și embaticar suma de 750 lei de ha. pentru baltă și stufărie de 1.200 lei de ha.

Menține celelalte dispozițiuni din hotărârea apelată No. 49 din 1921.

Dată și pronunțată la 31 Ianuarie 1922.

Președiunte, Erbiceanu.

Membri: Moscu, Cavalioti, Scobiola.

Opinia separată a delegatului țăranilor Scobiola a se fixa prețul de ha. a stufăriei și balta la suma de 1.000 lei, iar arabil la 700 lei de ha.

Opinia separată a delegatului marilor proprietari, în ceeace privește prețul terenului expropriate arabil la suma de 1.200 lei ha, iar stufăria și balta la suma de 1.600 lei de ha.

* * *

REZUMAT

depe hotărârea No. 51 din 5 Februarie 1921, a comisiunei județene Cahul, relativ la exproprierea moșiei Crihana, proprietatea d-lui Pandelache Cafrița.

Comisiunea, hotărăște:

Expropriază suprafața de 1.351 ha. și 8.844 m. p., pentru cauză de utilitate publică și națională din proprietatea d-lui Pandelache Cafrița, în suprafață totală de 1.457 ha., 8.844 m. p., pendinte de comuna Crihana, județul Orhei (sic! corect Cahul – n. n.).

Rezervă proprietarului cota de 100 ha., în următoarele limite și vecinătăți: la Nord cu moșia most. Alex Caravasili, la Est cu răzășia locuitorilor din Crihana, despărțită de drumul vechi al Renilor, la Sud cu porțiunea expropriabilă și la Vest cu moșia Bisericei Sf. Toader, din Crihana, precum și răzășia locuitorilor acestei comuni, în plus suprafața de 6 ha. locul de sub case și vie aflată în granițele actuale.

Fixează ca preț de expropriere pentru baltă și stufării în suprafață de 335 ha. 4.355 m. p., suma de 316 lei, 80 bani ha., în total se cuvine proprietarului suma de 449.627 lei, 69 bani.

În ce privește evaluarea lemnului rămâne a se face de comisiunea special înființată pentru acest scop.

Trece în proprietatea Statului balta și stufăriile, în suprafață de 325 ha., 4.355 m. pătrați.

Cu apel.

Dacă și citită în ședință public la 5 Fevruarie 1921.

Președinte, Ionescu.

Membri: Ciurea, Ciobanu, Voloc, Cavalioti, Boboc, Sizev.

Această hotărâre a fost refomată prin deciziunea No. 469 din 1 Decemvrie 1921, a comisiunei central, precum urmează:

Decide:

Admite apelul făcut de Pandelache Cafrița, prin petiția înreg. la No. 895 din 1921, reformă hotărârea No. 51 din 1921, a comisiunei județene de expropriere și împroprietărire Cahul, și,

Fixează prețul la terenul expropriate din moșia Crihana, proprietatea Pandelache Cafrița, cum umrează:

Teren arabil în suprafață de 728 hectare, 9.247 m. p., se fixează suma de 750 lei de hectar, iar pentru terenul fâneață, imaș, bălți și stufării, suprafață de 632 hectare 9.597 m. pătrați tot din moșia Crihana, fixează ca preț de expropriere suma de 1000 lei de hectar.

Menține hotărârea apelată No. 51 din 1921, numai în ce privește cota de 100 hectare și 6 hectare locul de sub caă și vie.

Dată și pronunțată în ședință publică la 1 Decemvrie 1921.

Președiunte, Crăciunescu.

Membri: Moscu, Cavalioti, Scobiola.


CRIHANA LA 1865 ÎN INDICELE COMUNELOR DIN ROMÂNIA

Ianuarie 17, 2016

Crihana in registrul comunelor din Romania 1

Ministerul de Interne, Agricultură și Lucrări Publice al României publică în 1865, la Imprimeriile Statului din București, prin intermediul Serviciului său Statistic, un Indice al comunelor României după noua organizare a legii comunale.

Comuna Crihana, pe atunci parte a plasei Coștangalia din județul Cahul, apare în Indice la poziția 9, cu următoarele specificări: 110 case, 112 familii, 1 biserică.

În total, plasa Coștangalia cuprindea 17 comune rurale (Aluatu, Baimaclia, Baurci Moldoveni, Borceag, Burlacu, Chioselia Mică, Constantinovca, Coștangalia, Crihana, Găvănoasa, Manta, Moscovei, Pelinei, Roșu, Tătar Baurci, Vadul lui Isac, Zârnești), cu 1928 de case și 2428 familii și 14 biserici. În județul Cahul erau în 1865 un număr de 48 de comune, cu un total de 7623 de case și 8711 familii, precum și 48 de biserici.

Crihana in registrul comunelor din Romania 2

Cu toate că Indicele nu ne oferă decât date despre numărul de case și de familii din Crihana, am putea deduce că numărul locuitorilor din localitate se ridica la circa 500. Se știe că în 1857 Crihana avea 452 de locuitori, dintre care 247 de parte bărbătească și 205 de parte femeiască, toți ortodocși, alcătuind enoria bisericii Sfinții Mari Voievozi Mihail și Gavriil construită din lemn în anul 1783.


MIHAI EMINESCU: SUNTEM ROMÂNI ȘI PUNCTUM!

Ianuarie 15, 2016

mihai-eminescu-bust-manastirea-putna

Şi Tu, Doamne Ștefane, scutul Creștinătății şi cetatea Crucii, tu, care însuți nemuritor, ai crezut în nemurire şi, lumină din lumină, ai crezut în Dumnezeul luminii, s’asculţi pe aceşti oameni incapabili de adevăr şi de dreptate, pe aceşti traficanţi de credinţe şi de simţiri?

Nu cu fraze şi măguliri, nu cu garde naţionale de florile mărului se iubeşte şi se creşte naţia adevărată. Noi o iubim aşa cum este, cum a făcut-o Dumnezeu, cum a ajuns prin suferinţele seculare până în zilele noastre. O iubim sans-phrase; o iubim fără a-i cere nimic în schimb, nici chiar încrederea ei, atât de lesne de indus în eroare, nici chiar iubirea, înădită azi la lucruri străine şi la oameni străini.

Noi susținem că poporul românesc nu se va putea dezvolta ca popor românesc decît păstrînd, drept baze pentru dezvoltarea sa, tradiţiile sale istorice astfel cum ele s-au stabilit în curgerea vremilor; cel ce e de o altă părere, s-o spună ţării!

Suntem români şi punctum.

Noi susţinem că e mai bine să înaintăm încet, dar păstrînd firea noastră românească, decît să mergem repede înainte, dezbrăcîndu-ne de dînsa prin străine legi şi străine obiceiuri…

Nu e permis nimănui a fi stăpân în casă noastră, decât în marginile în care noi îi dăm ospeţie. Dacă naţia românească ar fi silită să piardă o luptă, va pierde-o, dar nimeni, fie acela oricine, să n’aibă dreptul a zice c’am suferit cu supunere orice măsură i-a trecut prin minte să ne impună.

Noi am zis de la început că nu există compensaţii pentru Basarabia, precum nu există niciodată vro plata pentru o palmă măcar din pământul patriei.

Aceste sunt lucruri sfinte, cari se pierd sau se câştigă prin împrejurări istorice, dar nici se vînd, nici se cumpără, nici se schimbă.

Eu las lumea ce merge deja, că să meargă cum îi place dumisale – misiunea oamenilor ce vor din adâncul lor binele ţării e creşterea morală a generaţiunii tinere şi a generaţiunii ce va veni. Nu caut adepţi la ideea întâi, dar la cea de-a două sufletul meu ţine cum ţine la el însuşi.

Crist a învins cu litera de aur a adevărului şi a iubirei, Ştefan cu spada cea de flăcări a dreptului. Unul a fost libertatea, celălalt apărătorul evanghelului ei. Vom depune deci o urnă de argint pe mormântul lui Ştefan, pe mormântul creştinului pios, al românului mare.

Mihai Eminescu, discurs cu ocazia primului Congres al Studenților Români de la Putna, din 25 mai 1871


FAMILIA NATURALĂ ÎN CONSTITUȚII DIN EUROPA

Ianuarie 9, 2016
familia desen
1. CONSTITUȚIA REPUBLICII LITUANIA, în vigoare din 2 noiembrie 1992, adoptată prin referendum național la 25 octombrie 1992
Articolul 38

Familia constituie temelia societății și a statului.

Statul ia sub protecția și tutela sa familia, maternitatea, paternitatea și copilăria.

Căsătoria se încheie cu liberul acord al bărbatului și femeii.

Statul înregistrează căsătoria, nașterea și decesul. Statul recunoaște și înregistrarea bisericească a căsătoriei.

Drepturile soților în familie sunt egale.

Părinții au dreptul și obligația de a-și educa propriii copii ca oameni cinstiți și cetățeni devotați și să-i întrețină până la atingerea majoratului.

Copiii au obligația de a-și respecta părinții, de a avea grijă de ei la bătrânețe și de a avea o atitudine grijulie față de moștenirea lor.

2. CONSTITUȚIA REPUBLICII POLONIA, din 2 aprilie 1997
Articolul 18

Căsătoria, ca uniune a femeii și bărbatului, familia, maternitatea și paternitatea se află sub protecția și tutela Republicii Polonia.

3. CONSTITUȚIA UNGARIEI, din 01.01.2012
Art. L
  1. Ungaria protejează instituția căsătoriei ca uniunea dintre un bărbat și o femeie, stabilită pe baza unei decizii voluntare, precum și familia ca bază a supraviețuirii națiunii. Relațiile de familie au la bază căsătoria și/sau raportul dintre părinți și copii.
  2. Ungaria încurajează angajamentul de a avea copii.
  3. Protecția familiilor este reglementată printr-o lege cardinală.
4. CONSTITUȚIA REPUBLICII BULGARIA, din 13 iulie 1991.
Art. 46
  1. Căsătoria reprezintă uniunea liberă între un bărbat și o femeie. Doar căsătoria civilă este obligatorie.
  2. Soții au drepturi și obligații egale în cadrul căsătoriei și familiei.
  3. Forma căsătoriei, condițiile și procedura pentru încheierea și desfacerea acesteia, precum și toate raporturile private și materiale dintre soți sunt stabilite prin lege.
5. CONSTITUȚIA REPUBLICII MOLDOVA, din 1994
Articolul 48. Familia

(1) Familia constituie elementul natural şi fundamental al societăţii şi are dreptul la ocrotire din partea societăţii şi a statului.

(2) Familia se întemeiază pe căsătoria liber consimţită între bărbat şi femeie, pe egalitatea lor în drepturi şi pe dreptul şi îndatorirea părinţilor de a asigura creşterea, educaţia şi instruirea copiilor.

(3) Condiţiile de încheiere, de desfacere şi de nulitate a căsătoriei se stabilesc prin lege.

6. CONSTITUȚIA REPUBLICII ARMENIA, adoptată prin referendum național la 5 iulie 1995
Articolul 35

Familia constituie celula naturală și de bază a societății.

Bărbatul și femeia, care au atins vârsta căsătoriei, exprimându-și libera voință, au dreptul de a se căsători și crea o familie. La încheierea căsătoriei, în viața de familie și în caz de divorț ei se bucură de drepturi egale.

Este interzisă concedierea din serviciu pentru motive legate de maternitate. Orice femeie angajată în câmpul muncii are dreptul, în caz de graviditate și naștere, la concediu plătit și la concediu pentru îngrijirea copilului sau concediu pentru adopția copilului.

7. CONSTITUȚIA REPUBLICII BELARUS, adoptată prin referendumul național din  24 noiembrie 1996 și modificată prin referendum național la 17 octombrie 2004.

Articolul 32. Căsătoria, familia, maternitatea, paternitatea și copilăria se află sub protecția statului. Bărbatul și femeia, la atingerea vârstei căsătoriei, au dreptul, pe baza liberei lor voințe, de a se căsători și de a înființa o familie. Soții sunt egali în drepturi în relațiile de familie. Părinții și persoanele care îi înlocuiesc au dreptul și sunt obligați să-și educe copiii, să se îngrijească de sănătatea, dezvoltarea și instruirea acestora. Copilul nu trebuie să fie supus tratamentelor dure sau înjosirii, să fie antrenat în munci care ar putea dăuna dezvoltării sale fizice, intelectuale sau morale. Copiii sunt obligați să aibă grijă de părinți, precum și de persoanele care i-au înlocuit, și să le acorde ajutor. Copiii pot fi separați de familiile lor împotriva voinței părinților sau a altor persoane care îi înlocuiesc doar în temeiul unei hotărâri judecătorești, dacă părinții sau persoanele care îi înlocuiesc nu-și îndeplinesc obligațiile părintești. Femeilor le este asigurată acordarea de șanse egale cu bărbații în obținerea studiilor și pregătirea profesională, în câmpul muncii și în alte sfere de activitate, precum și crearea condițiilor pentru protecția muncii și sănătății lor. Tinerilor li e garantează dreptul la dezvoltare spirituală, morală și fizică. Statul creează condițiile necesare participării libere și eficiente a tinerilor în dezvoltarea politică, socială, economică și culturală.


AMENDAMENTUL CUBREACOV

Ianuarie 5, 2016

familia

În 1994 am votat împotriva Constituției Republicii Moldova pentru două motive invocate expres: 1. Menținerea pedepsei cu moartea (care nu a fost aplicată nimănui și a fost anulată peste un an urmare a cererii Consiliului Europei) și 2. Menținerea sintagmei ”limba moldovenească” în articolul 13.

În general, Constituția RM era compilată după cea a României, unele articole fiind identice, ceea ce nu a fost rău în principiu. Unul dintre articolele preluate mecanic din Constituția României, pentru că nu prezenta niciun fel de risc politic pentru guvernanții agrarieni de atunci, era cel privind familia (48 în Constituția României și 48 în Constituția RM). El se referea, pur și simplu, la căsătoria ”ÎNTRE SOȚI”, formulă lipsită de acuratețe semantică.

De principiu, pluralul ”Soți” admitea Poligamia (Poliginie: un bărbat și mai multe femei, adică harem de tip islamic sau mormon în loc de familie monogamă sau Poliandrie: o femeie și mai mulți bărbați, cum se mai întâlnește pe undeva pe la budiștii săraci din Tibet sau pe la unele triburi primitive) și cuplurile formate de persoane de același gen (doi sau mai mulți bărbați, două sau mai multe femei) sau mixte (doi sau mai mulți bărbați plus una sau mai multe femei și invers).

Evident, acea formulă preluată mecanic, pe negândite, a trezit nemulțumirea, dar mai ales îngrijorarea mea, cunoscând tendințele care se conturau la nivelul unor guverne din lume sau la nivelul unor organisme regionale și internaționale ostile familiei tradiționale creștine constituită de către un (singur) bărbat și o (singură) femeie. ”Soți” era un plural incert, nedefinit și, astfel, infinit. Era mai mult decât un dual clar, rezultat din complementaritatea de gen.

Am intervenit atunci oficial și repetat, formulând un amendament scris (e corect să-i spunem, fără falsă modestie, AMENDAMENTUL CUBREACOV), pe care l-am susținut la nivel de comisii și în plenul legislativului. Esența amendamentului se reducea la înlocuirea pluralului polisemantic ”SOȚI” cu sintagma ”BĂRBAT ȘI FEMEIE” și la definirea familiei ca fiind ”ELEMENTUL NATURAL ŞI FUNDAMENTAL AL SOCIETĂŢII”.

Amendamentul meu pornea și de la prevederile unui document internațional atunci încă neratificat de către Republica Moldova, și anume Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Articolul 12 (Dreptul la căsătorie) al Convenției este clar și univoc:  ”Începând cu vârsta stabilită prin lege, bărbatul și femeia au dreptul de a se căsători și de a întemeia o familie conform legislației naționale ce reglementează exercitarea acestui drept”.

Totodată, amendamentul meu ținea cont de Declarația Universală a Drepturilor Omului, Articolul 16, care spune: ”Cu începere de la împlinirea vârstei legale, bărbatul și femeia, fără nici o restricție în ce privește rasa, naționalitatea sau religia, au dreptul de a se căsători și de a întemeia o familie. Ei au drepturi egale la contractarea căsătoriei, în decursul căsătoriei și la desfacerea ei. Căsătoria nu poate fi încheiată decât cu consimțământul liber și deplin al viitorilor soți. Familia constituie elementul natural și fundamental al societății și are dreptul la ocrotire din partea societății și a statului”.

Președintele de atunci al Parlamentului, Dumitru Moțpan, nu înțelegea care este rostul inițiativei mele, cu atât mai mult cu cât Comisia pentru redactarea textului Constituției se pronunțase împotriva amendamentului, respingându-l repetat ca fiind, chipurile, unul superfluu și frizând nonsensul.

A trebuit să cer o pauză și să-i explic pe îndelete, față către față, lui Dumitru Moțpan de ce anume insist asupra adoptării amendamentului. Ca om de la țară, deloc sofisticat și direct, Moțpan a înțeles sensul propunerii. Revenind în ședință, i-a convins pe agrarienii săi și pe aliații lor socialiști să voteze amendamentul.  Din fericire, acesta a trecut cu unanimitate de voturi.

Acum, peste mai bine de 21 de ani, nu spun că aș fi fost vizionar. Am acționat atunci dintr-o convingere puternică. Mă bucur să constat însă acum că am avut perfectă dreptate și că i-am putut convinge pe adversarii politici să accepte amendamentul formulat de mine.

Familia este definită constituțional în Republica Moldova ca ”elementul natural şi fundamental al societăţii” și ”se întemeiază pe căsătoria liber consimţită între bărbat şi femeie”. Nici Consiliul Europei și nici Comisia de la Veneția pentru Democrație prin Drept nu au avut nimic de obiectat în legătură cu Amendamentul formulat la articolul 48. Familia.

Un alt element esențial pe care l-am putut promova ca prin minune în ultima ședință de dezbatere a proiectului de Constituție și care comporta efecte politice, a fost completarea buclucașului Articol 13 cu sintagma ”funcţionînd pe baza grafiei latine”. Atât am putut salva atunci, în vara anului 1994. Dacă în primul caz, privind Familia, am făcut apel la bunul simț țărănesc al lui Dumitru Moțpan, în cel de-al doilea caz, privind Alfabetul latin ca agent identitar cu valențe geoculturale și chiar geopolitice, am apelat la spiritul rezonabil al lui Eugen Rusu, membru în comisia de redactare a textului Constituției RM, dar asta este o altă istorie și ea merită discutată aparte.

Iată cum arată Articolul 48. Familia din Constituția României, care fusese preluat mecanic în proiectul de Constituție al RM:

 (1) Familia se întemeiază pe căsătoria liber consimţită între soţi, pe egalitatea acestora şi pe dreptul şi îndatorirea părinţilor de a asigura creşterea, educaţia şi instruirea copiilor.

(2) Condiţiile de încheiere, de desfacere şi de nulitate a căsătoriei se stabilesc prin lege. Căsătoria religioasă poate fi celebrată numai după căsătoria civilă.

(3) Copiii din afara căsătoriei sunt egali în fața legii cu cei din căsătorie.

Și iată cum arată Articolul 48. Familia din Constituția RM după acceptarea Amendamentului Cubreacov:

(1) Familia constituie elementul natural şi fundamental al societăţii şi are dreptul la ocrotire din partea societăţii şi a statului.

(2) Familia se întemeiază pe căsătoria liber consimţită între bărbat şi femeie, pe egalitatea lor în drepturi şi pe dreptul şi îndatorirea părinţilor de a asigura creşterea, educaţia şi instruirea copiilor.

(3) Condiţiile de încheiere, de desfacere şi de nulitate a căsătoriei se stabilesc prin lege.

(4) Copiii sînt obligaţi să aibă grijă de părinţi şi să le acorde ajutor.

Pentru aceste motive, chit că am fost repus între timp în drepturile de cetățean român, susțin ferm inițiativa de amendare a Articolului 48. Familia din Constituția României, astfel încât Legea Fundamentală a Țării să definească familia ca ”elementul natural şi fundamental al societăţii”, statuând că ea ”se întemeiază pe căsătoria liber consimţită între bărbat şi femeie”.

În familia noastră mare românească uneori și Bucureștiul are de învățat câte ceva bun de la Chișinău.


PREOȚI VECHI LA BISERICA DIN CRIHANA

Ianuarie 5, 2016

Psaltire romaneasca veche Dosoftei

Vasile și Zlătan, 1812

Aflăm dintr-un registru al clerului din eparhia Hușilor întocmit anterior și publicat la 13 aprilie 1812, cu o lună și 3 zile înaintea anexării țariste a Basarabiei, registru intitulat ”Preoți și diaconi și ipodiaconi țârcovnici, slujitori bisericilor ai eparhiei sfintei episcopie Hușilor”, informații utile despre numărul de biserici și slujitori din Ținutul Greceni. Registrul este semnat de Meletie Lefter, supranumit Brandaburul (1777, Suceava – 1848, Iași), episcop de Huși (1803-1826), apoi de Roman (1826-1844) și mitropolit al Moldovei și Sucevei (1844-1848).

Episcopul Meletie Lefter al Hușilor (1803 - 1826)

Episcopul Meletie Lefter al Hușilor (1803 – 1826), pictură din Catedrala episcopală din Huși.

În tot Ținutul Grecenilor erau în acea vreme 17 biserici, în care slujeau 25 de preoți asistați de un total de 6 ipodiaconi, după cum urmează: 1) Gotești cu 3 preoți, 2) Larga cu 2 preoți, 3) Baurcie cu 2 preoți și 1 ipodiacon, 4) Zârnești cu 1 preot, 5) Frumoasa cu 2 preoți, 6) Cărhana cu 2 preoți, 7) Manta cu 2 preoți și 2 ipodiaconi, 8) Vadul cu 2 preoți, 9) Fântâna din Câmpu cu 1 preot, 10) Greceni cu 1 preot, 11) Pelenei cu 1 preot, 12) Hagichioiu cu 1 preot, 13) Borceac cu 1 preot, 14) Chesolui cu 1 preot, 15) Baurci Tătărăști cu 1 preot, 16) Coștangalia cu 2 preoți și 3 ipodiaconi, 17) Tartaul cu 1 preot.

Numele celor doi preoți conslujitori hirotoniți pe seama parohiei Cărhana din Ținutul Grecenilor sunt Vasile și Zlătan. Cei doi preoți au slujit în vechea biserică de lemn, cu hramul ”Sfinții Mari Voievozi Mihail și Gavriil”, ridicată de crihăneni la 1783 și sfințită de episcopul Iacob Stamati al Hușilor, viitor mitropolit al Moldovei și Sucevei. În mod evident, unul dintre cei doi preoți trebuia să aibă demnitatea de paroh. Presupunem că anume preotul Vasile era parohul bisericii din Crihana, întrucât este trecut primul în registrul publicat la 13 aprilie 1812.

Preoti Crihana 1812

Preoții din Principatul Moldovei aveau, în raport cu țăranii, o poziție privilegiată, fiind scutiți de toate dările, cu excepția dării steagului de care erau scutiți doar preoții de la bisericile domnești, așa cum rezultă dintr-un act al domniei din 1632. Totuși, preoții de la sate și orașe erau supuși unor dări speciale cum ar fi: darea la hirotonie, darea de cârjă la instalarea noilor episcopi de Huși sau mitropoliți ai Moldovei, ploconul vlădicesc și avaeturile către protopop. În unele sate, boierii locului le dădeau preoților pământ pentru casă sau ”deajmă de a zeci din țarină, iar din prisăci vor lua din opt stupi – unul”. Totuși, preoții acelor timpuri nu se deosebeau foarte mult de țărani, fiind implicați în muncile câmpului, iar alții primeau plăți din partea enoriașilor păstoriți: ”numai din sfânta biserică se hrănesc, (…) n-au neguțătorii, ori altele”. Ce condiție materială or fi avut acum două sute de ani preoții Vasile și Zlătan de la Crihana nu putem ști deocamdată, dar sperăm să aflăm cu timpul, pe măsură ce vom găsi documente vechi în arhivele din Basarabia sau din interiorul României.

Regula în epocă era ca slujitorii lui Dumnezeu să fie ”preoți de ispravă”, știutori de carte și să aibă practică liturgică la episcopia din Huși, unde studiau Dogma și Morala creștină. În afară de oficierea slujbelor bisericești, preoții aveau datoria de a-i învăța carte pe copii. Astfel, presupunem că, la 1812, pe lângă biserica ”Sfinții Mari Voievozi Mihail și Gavriil” de la Crihana exista o școală parohială în care predau cei doi preoți, Vasile și Zlătan. După cum ne dovedesc mai multe documente ale timpului, tot în sarcina preoților din parohie cădea întocmirea de pomelnice, de zapise, copierea cărților de cult acolo unde nu existau tipărite, scrierea de mărturii sau de hotărncii de pământuri.

Pecetea Protoieriei Ținutului Cahul înaintea Unirii Principatelor Române.

Pecetea Protoieriei Ținutului Cahul înaintea Unirii Principatelor Române.

Constantin Cihanu, 1874

Dintr-un document intitulat ”Despre conduita preoților din județul Cahul, eparhia Hușilor, pe anul 1874” aflăm că preotul paroh de la Crihana se numea Constantin Cihanu și că acesta avea o conduită ”Foarte bună”. El era asistat de cântărețul Petru Fulgeru, trecut în document ca având o conduită ”Bună” și de paracliserul Gheorghe Popescu, trecut ca având o conduită ”Cinstită”. Calificativele folosite în document în cazul conduitei slujitorilor bisericești din eparhie sunt ”Pre frumoasă”, ”Frumoasă”, ”Foarte bună”, ”Bună”, ”Foarte cinstită”, ”Cinstită”, ”Cam bănuită”, ”Bănuită”, ”Bănuită de beție” și ”Mediocră”. Preotul Constantin Cihanu a slujit în aceeași biserică de lemn construită de crihăneni la 1783. Avem toate motivele să presupunem că el era absolvent al Seminarului Teologic de la Huși.

În acea vreme în judeţul Cahul erau înregistraţi 48 de preoţi, 46 cântăreţi şi 42 de paracliseri, aflați sub conducerea protoiereului judeţului Cahul, iconomul Ioan Ferlat.

Vom reveni cu noi date despre Crihana și oamenii ei pe măsura aflării lor din documentele de epocă.

Glosar

Avaet – taxă