PRIMA LISTĂ A BIRNICILOR DIN CRIHANA SUB OCUPAȚIA ȚARILOR RUȘI

Februarie 29, 2016

Am descoperit în fondurile Arhivei Naționale a Republicii Moldova – și ne grăbim să o publicăm – lista completă a plătitorilor de biruri din Crihana Veche întocmită în primii ani ai ocupației țariste de după 1812, mai exact în anul 1817. Lista cuprinde nume schimonosite fonetic, ajustate la pronunția și ortografia rusă a timpului, dar pot fi lesne recunoscute, întrucât majoritatea dintre ele sunt purtate și astăzi în sat. În acea vreme Crihana număra 106 familii/gospodării supuse birurilor către Imperiul rus.

????????????????????????????????????

????????????????????????????????????

Iată legenda la listă (tradusă din rusă) și lista birnicilor propriu-zisă:

Numele și prenumele fiecărui bărbat însurat care alcătuiește o familie aparte sau ale văduvilor, precum și ale văduvelor care au fii în stare să se îndeletnicească cu muncile câmpului.

Satul Crihana. Birnici

  1. Efrem Gavriliță
  2. Lazarin Bulgaru
  3. Nicolae Dragomir
  4. Gheorghe Cozma
  5. Ion Mocanu
  6. Mihai Chiriță
  7. Toadere Chiriță
  8. Sandu Chiriță
  9. Vasile Buga
  10. Eustratie Nicula
  11. Ion Eustratie
  12. Ion Danda
  13. Vasile Țurcanu
  14. Radu Munteanu
  15. Gheorghe Stamu
  16. Nicolae Zgârcibabă
  17. Ion Zgârcibabă
  18. Dănilă Cozma
  19. Ștefan Andoni
  20. Gheorghe Țurcanu
  21. Niculiță Chebac
  22. Tănase Flioștor
  23. Constantin Duia
  24. Gavrilă Duia
  25. Ioniță Duia
  26. Nicolae Ioan
  27. Ion Negrea
  28. Ioniță Nărea
  29. Constantin Tihaie
  30. Sandu Tihaie
  31. Dimitrie Duia
  32. Grigore Țurcanu
  33. Ioniță Țurcanu
  34. Anghel Țurcanu
  35. Paraschiv Niță
  36. Ieremia Gaju
  37. Gavrilă Ion
  38. Ene Danda
  39. Manole Țurcanu
  40. Vasile Vatamanu, de 40 de ani, calic
  41. Toadere Gareț
  42. Ștefan Mogorda
  43. Alexandru Grețu
  44. Grigoraș Grețu
  45. Antohie Racoviță
  46. Ștefan Racoviță
  47. Ion Grețu
  48. Ion Zlatu
  49. Mihai Eremei
  50. Toadere Lazăr
  51. Văduva Măriuța Cozmuleasa cu fii săi Vasile și Șerban
  52. Ion Cozma
  53. Lupașcu Musăițanu
  54. Andrei Flioștor
  55. Timotei Chiriță
  56. Ștefan Todor
  57. Andrei Gavriliță
  58. Alexandru Ion
  59. Ștefan Băiuș
  60. Constantin Grețu
  61. Gheorghe Iancu
  62. Grigoraș Chiriță
  63. Cozma Chistol
  64. Ion Olteanu
  65. Chiriță Vicol
  66. Constantin Barbălată
  67. Gavrilă Barbălată
  68. Șerban Trofim
  69. Ștefan Buga
  70. Ștefănache Buga
  71. Anton Vintilă
  72. Ștefan Popa
  73. Ion Popa
  74. Toadere Crăciun
  75. Vasile Buga
  76. Ilie Pascu
  77. Ștefan Vintilă
  78. Toadere Dogaru
  79. Ilie Tofan
  80. Ion Buga
  81. Ștefan Buga
  82. Dumitrșcu Flioștor
  83. Alexandru Flioștor
  84. Constantin Gorea
  85. Dima Chiriac
  86. Nicolae Chistol
  87. Ioniță Iacob
  88. Ioniță Chiriac
  89. Ene Chiriac
  90. Costache Barbălată
  91. Ioniță Tinică
  92. Ion Flioștor
  93. Ștefan Tinică
  94. Apostu Ieremei
  95. Dimitrie Crăciun
  96. Grigoraș Chiriac
  97. Vasile Crăciun
  98. Nicolae Chiriță
  99. Ene Tudorel
  100. Apostolu Șoltun
  101. Ioniță Gavriliță
  102. Văduva Maria Todorcea și fiul ei Iordache
  103. Nicolae Țurcanu
  104. Văduva Vasilca Niță și fiul ei Matei
  105. Nicolae Racoviță
  106. Trandafir Popa

De tot birnici 106

(urmează iscăliturile celor trei membri ai comisiei de cenzori care au întocmit lista)

????????????????????????????????????


PRIMA ATESTARE DOCUMENTARĂ A MOȘIEI CRIHANEI CU NUMELE DERENĂUȚI

Februarie 27, 2016

Prima atestare a moșiei comunei Crihana, cu denumirea Derenăuți (atunci un loc pustiu, probabil vatră veche de sat, părăsită, pe Prut, lângă Crihana de astăzi), datează din 12 mai 1425 și apare într-un hrisov de danie emis la Suceava de domnitorul Alexandru cel Bun (1399-1432). Domnul Moldovei îl înzestra cu această moșie pe pan Stroici și-i stabilea hotarele după altele mai de dinainte, așa cum le folosise un oarecare Zubrea.  Într-un document mai târziu, din 1502, semnat de Ștefan cel Mare, vom vedea ca fiind atestată această moșie cu numele Valea lui Stravici.

Iezerul Roșul (Cerlenul, în slavonă) pomenit în hrisov este o apă situată în locul numit astăzi de localnici În Baltă, apă care s-a transformat cu timpul în două gârle din vecinătatea moșiei satului Crihana, mai exact în perimetrul dintre Cahul, Oancea și Crihana: Roșul Mare și Roșul Mic (sau Cerlenul Mare și Cerlenul Mic). A nu se confunda cu satul Roșu situat la nord de Cahul.

Movila cea mare, ca reper de hotar între cele două locuri pustii la care se referă Alexandru cel Bun în hrisovul său, ar putea fi movila (corhana, cărhana) mare, veche de circa 4800 de ani și situată la intrarea actuală în Crihana Veche, dinspre Cahul, unde au fost efectuate săpături arheologice în iulie 2015.

Alexandru-cel-Bun 1

”† Din mila lui Dumnezeu, noi, Alexandru voievod, domn al Țării Moldovei. Facem cunoscut cu această carte a noastră, tuturor celor care o vor vedea sau o vor auzi citindu-se, că această adevărată slugă a noastră credincioasă, pan Stroici, ne-a slujit cu dreaptă și credincioasă slujbă. De aceea, noi, văzând dreapta și credincioasa lui slujbă către noi, l-am miluit cu deosebita noastră milă și i-am dat în țara noastră, în Moldova, două sate, anume Levoșăuți, cu toate cuturile sale, și Nepolocăuți, și două pustii: una Derenăuți și (alta) pe Roșul, în dreptul movilei celei mari.

Iar hotarul acestor două sate să fie după hotarele vechi, pe unde din veac au folosit; iar hotarul acestor două pustii să fie după hotarele vechi, pe unde a folosit Zubrea, ca să-i fie uric, cu tot venitul, lui, și copiilor lui, și nepoților lui, și strănepoților lui, și răstrănepoților lui și fraților lui, cine va fi mai apropiat.

Și încă i-am dat uric pentru satele lui Ravas de la Suceava și de la Jijia și pentru tătari, pentru că ei și neamul lor să nu mai pomenească niciodată și nici să nu mai vorbească nimic, niciodată, pentru satele lui Ravas și pentru tătari.

Iar la aceasta este credința domniei mele și credința iubitului meu fiu, Iliaș voievod, și credința tuturor copiilor noștri și credința tuturor boierilor noștri: credința panului Mihail de la Dorohoi și a copiilor lui, credința panului Grinco și a copiilor lui, credința pa(nului) Negrea vornic, credința panului Oană de la Tulova și a copiilor lui, credința panului Giurgiu și a copiilor lui, credința panului Vilcea și a copiilor lui, credința panului Iliiaș și a copiilor lui, credința panului Dan și a copiilor lui, credința panului Isaia ceașnic și a copiilor lui, credința panului Nesteac și a copiilor lui, credința panului Stan, credința panului Ivan Detco, credința panului Dămăcuș și a copiilor lui, credința panului Oprișac și a copiilor lui, credința panului Ciurbea și a copiilor lui, credința panului Iacuș vistier și a copiilor lui, credința pa(nului) Neagoe logofăt, credința panului Ștefan cliucinic și credința tuturor boierilor noștri moldoveni, și mari, și mici, și a copiilor lor, neclintit niciodată, în vecii vecilor.

Iar după viața noastră, cine va fi domn al țării noastre, sau din copiii noștri sau din frații noștri sau pe cine îl va alege Dumnezeu să fie, aceia să nu le clintească dania noastră pentru că le-am dat pentru dreapta și credincioasa lor slujbă; pentru aceea să le-o întărească.

Iar pentru mai mare întărire (a acestei cărți), am poruncit slugii noastre credincioase, pan Cupcici, să atârne pecetea noastră cea mare la această carte.

A scris Oanța gramatic, la Suceava, în anul 6933 (1425), luna mai 12”.

12 mai 1425 I

Alexandru-cel-Bun 3

Originalul acestui hrisov de danie se păstrează în fondurile Bibliotecii Academiei Române, în inventarul Peceți, cu numărul 144. Hrisovul de danie este scris pe pergament, în formatul 27 x 29,5 centimetri, având pecetea atârnată, deteriorată, cu legenda în slavonă: † Печатъ Ïω ОлеѮандръ воевода господарь ЗемлѢ Молдавскоϊ, tradusă astfel: † Pecetea Io Alexandru voievod, Domnul Țării Moldovei.

Textul slavon și traducerea românească reproduse după Documenta Romaniae Historica. A. Moldova, București, 1975, vol. I, pag. 88-89.


COCTAIL PUTINKA DE CHIȘINĂU. REȚETĂ RUSEASCĂ

Februarie 5, 2016
nastase-dodon-usatii foto

Coctailul geopolitic Putinka după o rețetă tradițională rusească, cu ingrediente locale.

Se ia una bucată renat de Fălești și se pune la muiat în sos de fesebe ca să se umfle bine. Se adaugă ruble cu generozitate pentru concerte cu artiști cunoscuți. Se toarnă multă propagandă televizată și se amestecă bine de mai multe ori. Între timp se pune la dospit și de un partid. Ca să nu existe confuzii, i se va spune partidul nostru, adică al lor, al celor de la Moscova, că doar și rețeta este a lor. Până una-alta amestecul se pune la foc mic, la baie de abur, cu apă din bălți. Se mai asezonează din când în când cu înregistrări audio și video interceptate de rețelele rusești.

Apoi se caută un dodon unsuros mai vechi și se clătește în apele Moscovei, ca să nu fie foarte roșu, ci să bată spre roz. Dacă trebuie, îi pui dodonului o cămașă națională pentru camuflaj într-o vie, că moldovenilor le place tot ce ține de viticultură. Se mai adaugă o roșie întreagă din soiul zina-carabinaceea, cu frunza sau cu părul creț, din iehoviști răsădiți în Siberia și reaclimatizați în Basarabia pentru luare de credite grase nerambursabile. Se pune conținutul într-un vas aeronautic și se agită de mai multe ori pe direcția Chișinău-Moscova și se adaugă generos doze mari de imagini cu piticul putin cel mare. Se face reclamă acestui conținut pe ecranele celor câtorva duzine de televiziuni rusești de la Chișinău, ca să miroase a putin de departe, dar și a anticipate. Ca să fie limpede conținutul, se mai adaugă trucuri ieftine, de două parale, cu o hartă istorică ruptă simbolic, mai-mai că s-ar speria și NATO.

Se mai adaugă ceva prafuri, doar jumătate de doză, iar jumătatea rămasă se va arunca în ochii celor curioși sau cu gura căscată. Se iau apoi doi țopi atei de la frankfurt, din specia privatizorum fraudulensis și se încropește un partid inițiat ca platformă nu pentru Unire și da pentru anticipate. Se mai ia una bucată rus kalinin și se presară cu el câteva apeluri directe către piticul putin din partea ”diasporelor moldovenești” de la Moscova, în numele ”nației moldovenești amenințate cu dispariția”.

Toate componentele (una bucată renat, una bucată dodon, una bucată zină-carabină, două bucăți țopi, una bucată sau două bucăți năstase, una bucată sturză de Pârjolteni, două bucăți licinschi, una bucată colonel chirtoacă, una bucată kalinin, în rest se poate adăuga, după gust, orice filat-elist, orice căpușă beneficiară a operațiunii Miliardul, orice moldovenolog kremlinocentric sau orice altă molie nostalgică care a zăcut în zeamă de kaghebeu) se toarnă într-un singur vas, chiar dacă amestecul le-ar putea părea unora imposibil. Se mai adaugă puțină benzină, ca totul să fie inflamabil. Publicului i se va spune că ar fi doar soluție antiplahi.

La nevoie, pentru tărie, se poate adăuga și ceva praf de pușcă de peste Nistru. Dacă se va pregăti o cantitate mai mare, trebuie găsit de urgență vreun val-et butnar, care să asigure capacitățile de păstrare și să țină un jurnal.

Piticul de la Kremlin recomandă să se ia la început în doze mici, câte o dușcă-două, conform tradiției rusești. Contează și atmosfera. Se ia obligatoriu cu batista pe țambal, ca să se audă doar balalaika. După ce i se dă coctailului de gust, iar degustatorii se vor ameți bine, li se va servi o doză mai mare, ca să facă față cumplitului ger românesc de afară, dar și efortului de spargere a batimentului care adăpostește, între alții, nu doar pe lup, ci și o mână de ex-comuniști vopsiți în culorile europene.

Niciun mușteriu nu va plăti pentru dozele consumate, dimpotrivă, va fi plătit. Cu ziua, evident, ca orice argat geopolitic. Mai ales argații iubitori de democrație aduși cu microbuzele de la Dubăsari, Tiraspol, Tighina și Comrat ca să strige în cor: maal-do-va. Oricine bea asemenea licoare face ochii mari, îi dă peste cap și se vede pălit de ideea (străină) că ar asista la nașterea celei mai civice dintre civice nații moldovenești.

Sfatul medicului: Evitați consumul coctailurilor după rețeta marelui pitic de la Moscova. Dăunează grav sănătății dumneavoastră și a celor din jur.