DILEMA MITROPOLITULUI VLADIMIR

Aprilie 27, 2016
Preasfințitul Antonie de Orhei (Patriarhia Română) ascultând vorba mitropolitului Vladimir (Patriarhia Moscovei). 27 aprilie 2016, Parlamentul Republicii Moldova.

Preasfințitul Antonie de Orhei (Patriarhia Română) ascultând vorba mitropolitului Vladimir (Patriarhia Moscovei). 27 aprilie 2016, Parlamentul Republicii Moldova.

Un mare și greu semn de întrebare care se ridică drastic în fața mitropolitului Vladimir ca șef al structurii locale a Patriarhiei Moscovei și a întregii Rusii: să conslujească sau să nu conslujească cu Preasfințitul Antonie de Orhei, vicar al Arhiepiscopiei Chișinăului (Mitropolia Basarabiei – Patriarhia Română), căruia rușii nu-i pot găsi pricini și clenciuri oricât ar căuta cu lumânarea ziua în amiaza mare.

Dacă nu ar consluji ar înseamna că se developează încă o dată ca soldat fidel al interesului rusesc. Dacă ar consluji ar demonstra în premieră că recunoaște Mitropolia Basarabiei și dreptul Patriarhiei Române de a-și exercita jurisdicția la răsărit de Prut. În acest al doilea caz ar mai transmite și un semnal către Moscova că nu mai ține cont de indicațiile ei prețioase. Complicată situație. Și simplă în același timp.

Desigur că majoritatea creștinilor din Republica Molodva, printre care mă număr și eu, ar prefera varianta a doua, când mitropolitul Vladimir ar consluji cu Preasfințitul Antonie de Orhei, deschizând astfel un nou orizont geospiritual în Basarabia.

Episcopul Marchel Mihăiescu, numit de Patriarhia Moscovei la Bălți, a declarat anterior că l-ar fi recunoscând pe Preasfințitul Antonie ca episcop ortodox canonic, însa nu va consluji cu Preasfinția sa decât în Romania, niciodată însă în Basarabia, întrucât aceasta, potrivit lui, a ar fi un teritoriu canonic al așa-zisei ”Sfinte Rusii”.

Acum mai bine de cinci ani (ianuarie 2011), într-un interviu acordat lui Savatie (Ștefan) Baștovoi la postul Jurnal TV, mitropolitul Vladimir, anunțând o știre falsă, a declarat: „Mai mult decât atât, noi, aflând acum că se pregăteşte un episcop vicar pentru Mitropolia Basarabiei în Republica Moldova, ş-am aflat că este pământeanul nostru, părintele Veniamin, deci, din Anenii Noi, Goreanu, eu mi-am exprimat în auzul tuturor că eu o să-l primesc, fiind hirotonisit, neoprit de nimeni, de către Patriarhia Română, o să-l primesc în catedrala mitropolitană, o să slujesc împreună cu el, dar cu Preasfinţitul Petru (Înaltpreasfințitul Petru Păduraru, Arhiepiscop al Chișinăului, Mitropolit al Basarabiei și Exarh al Plaiurilornota noastră) unica problemă este că el este oprit şi nu am dreptul să coliturghisim împreună, da. Iată aceasta este problema toată. Dar nouă ni se pune problema că el este român, că eu sunt rus şi toate aceste întrebări care nu corespund adevărului”.

Bineînțelesc că mitropolitul Vladimir mințea în 2011.

Să vedem cum va proceda acum, în 2016.


EVENIMENT FILATELIC LA CHIȘINĂU

Aprilie 27, 2016

Macheta Iradea 9 mai 1905

Timbre personalizate ”RECUNOAȘTEREA DREPTURILOR NAȚIONALE ALE ROMÂNILOR DIN BALCANI (AROMÂNI ȘI MEGLENOROMÂNI). IRADEAUA DIN 9 MAI 1905” emise de Biroul Marca Personalizată al Întreprinderii de Stat POȘTA MOLDOVEI, la comanda Asociației ”Răsăritul Românesc” din Chișinău. Dublu clic pentru a mări imaginea.

Colița cuprinde 3 serii a câte 5 timbre fiecare (3 x 5 = 15). Timbrele se află în circuit poștal, fiind acceptate de orice oficiu poștal din Republica Moldova pentru orice fel de expediții naționale și internaționale.

Prima serie de 5 timbre reprezintă, în afara textului dispus eliptic și a semnăturii în alfabet arab a sultanului Abdul Hamid al II-lea care a semnat Iradeaua din 9 mai 1905, la cererea insistentă a României, imaginea Regelui Carol I, care, după Domnitorul Alexandru Ioan Cuza, a fost unul dintre protectorii culturali ai românilor din Balcani (aromâni și meglenoromâni).

A doua serie reprezintă imaginea Ministrului Afacerilor Străine al României din 1905, generalul Iacob Lahovary.

A treia serie reprezintă imaginea lui Alexandru Emanoil Lahovary,  Trimisul Extraordinar şi Ministru Plenipotenţiar al României la Constantinopol, care a avut principalul merit în obținerea Iradelei din 9 mai 1905.

Semnarea Iradelei a reprezentat un mare succes diplomatic al României în favoarea minorităților sale înrudite meglenoromână și aromână.

Filateliștii sau persoanele interesate să intre în posesia colițelor cu aceste timbre personalizate emise de Biroul Marca Personalizată al întreprinderii de stat Poșta Moldovei la comanda Asociației ”Răsăritul Românesc” ne pot contacta direct. (Donație: 50 RON sau 250 MDL per coliță)

Plic personalizat emis la comanda Asociației ”Răsăritul Românesc” din Chișinău. ”Recunoașterea drepturilor naționale ale românilor din Balcani (aromâni și meglenoromâni), Iradeaua din 9 mai 1905”

Plic personalizat emis la comanda Asociației ”Răsăritul Românesc” din Chișinău. ”Recunoașterea drepturilor naționale ale românilor din Balcani (aromâni și meglenoromâni), Iradeaua din 9 mai 1905”


UN SULTAN DINTRE ACEIA CE DOMNESC PESTE VRO LIMBĂ…

Aprilie 26, 2016

monograma sultanului Abdul Hamid

Semnătura filigranată, în alfabet arab și încununată cu flori, a sultanului Abdul Hamid al II-lea care a emis, la 9 mai 1905, la cererea României, Iradeaua de recunoaștere ca naționalitate a românilor din Imperiul Otoman (meglenoromâni și aromâni) și de egalare a lor în drepturi și privilegii cu celelalte naționalități.

Semnarea Iradelei a reprezentat un mare succes diplomatic al României în favoarea minorităților sale înrudite meglenoromână și aromână. Demersurile românești pentru obținerea Iradelei au durat mai bine de patru ani de zile și s-au datorat în special lui Alexandru Emanoil Lahovary (1855-1950), Trimis Extraordinar şi Ministru Plenipotenţiar al României la Constantinopol, și colaboratorului acestuia, Gheorghe Derussi (1870 – 1931), care avea să ajungă ministru al Afacerilor Externe al României (17 decembrie 1921 – 10 ianuarie 1922) în guvernul Take Ionescu. Pentru succesul obținut la Constantinopol în favoarea conaționalilor români din Balcani, Alexandru Em. Lahovary și Gheorghe Derussi au fost decorați de Regele Carol I cu ordinul ”Steaua României” în grad de Comandor.

Alexandru Em. Lahovary

Alexandru Em. Lahovary

Iradeaua obținută de România avea, între altele, și menirea de a pune capăt nelegiuirilor, violențelor, jafurilor, terorii, omorurilor și asasinatelor (peste 400) împotriva românilor macedoneni dezlănțuite sălbatic de bandele de antarți greci organizate și finanțate de guvernul de la Atena și binecuvântate de ierarhia Patriarhiei de Constantinopol.

Urmare a acestei decizii imperiale, prin care românii balcanici obțineau dreptul la autoconducere locală, serviciu religios și școală în limba maternă, Patriarhia de Constantinopol a protestat, iar guvernul de la Atena a rupt, în aceeași zi (9 mai 1905), relațiile diplomatice cu România.

Guvernul Greciei mai rupsese relațiile diplomatice cu România și între 1892 şi 1896, din cauza unor pretenții asupra moștenirii din România a aromânului Evanghelie Zappa.

Reluarea relațiilor diplomatice româno-grecești a avut loc abia după 6 ani, în 1911.

Iradeaua Imperiala din 9/22 mai 1905, publicata in Lumina - Revistă Populară a Românilor din Imperiul Otoman, anul III, nr. 5, mai 1905, Bitolia.

Iradeaua Imperiala din 9/22 mai 1905, publicata in Lumina – Revistă Populară a Românilor din Imperiul Otoman, anul III, nr. 5, mai 1905, Bitolia.


TIMBRU PERSONALIZAT: ”ȘI EU HIU ARMÂN!”

Aprilie 25, 2016

Timbru personalizat, emis de Biroul Marca Personalizată al întreprinderii de stat Poșta Moldovei la comanda Asociației ”Răsăritul Românesc” din Chișinău.

Imagine în vinietă: Gravură de epocă care îl reprezintă pe Arhimandritul Averchie Vlahul, egumentul mănăstirii Iviru din Sfântul Munte Atos, împreună cu primii elevi aromâni la București, în 1865. Inscripția ”ȘI EU HIU ARMÂN!” (”ȘI EU SUNT ROMÂN!”) reproduce exclamația Arhimandritului Averchie din 1862, la vederea paradei militare din București salutate pe Dealul de la Cotroceni de către Domnitorul Alexandru Ioan Cuza al Principatelor Române Unite. Dublu clic pentru a mări imaginea.

Timbru Arhimandritul Averchie Bucuresti 1865

Filateliștii sau persoanele interesate să intre în posesia colițelor cu aceste timbre personalizate emise de Biroul Marca Personalizată al întreprinderii de stat Poșta Moldovei la comanda Asociației ”Răsăritul Românesc” ne pot contacta direct. (Donație: 50 RON sau 250 MDL per coliță)

Plic personalizat emis la comanda Asociației ”Răsăritul Românesc” din Chișinău. ”Aromanian kin-minority. ”ȘI EU HIU ARMÂN!” Arhimandritul Averchie și primii elevi aromâni la București, 1865”.

Plic personalizat emis la comanda Asociației ”Răsăritul Românesc” din Chișinău. ”Aromanian kin-minority. ”ȘI EU HIU ARMÂN!” Arhimandritul Averchie și primii elevi aromâni la București, 1865”.

Părintele arhimandrit Averchie Iviritul zis și Vlahul, împreuna cu cei 10 copii aromâni aduși de el din Balcani pentru a învăța la Școala de la Sfinții Apostoli din București, anul 1865. Aceștia sunt: Toli G. Tulliu (din Abela), Gheorghe Dauti (Abela), Apostol Misiu Teodoreanu (Perivoli), Domenic Goma (Perivoli), Gușiu Papacostea (Selia), Demetru Papaiachim (Abela), Bușiu M. Savuliu (Abela), Demetru Papinian (Abela), Demetru G. Badralexi (Abela), Nicolae Papilian (Selia). Stampa a fost reprodusă în Albumul Macedo-Român, apărut sub îngrijirea lui V.A. Urechia în 1880. Averchie s-a născut la Avdela în anul 1808, fiind fiul celnicului Ioan Iaciu Buda. Călugărit de la vârsta de 13 ani, a ajuns stareț la mănăstirea Iviru de la Muntela Athos. A venit în București la 1861, intrând în contact cu elita românească. În anii 1865 și 1867 a selectat elevi pentru a urma cursurile școlii de la Sfinții Apostoli din București.


PRIMA ȘCOALĂ PUBLICĂ ROMÂNEASCĂ LA CRIHANA (1865-1878)

Aprilie 17, 2016

Alexandru Ioan Cuza

Revenită la sânul Principatului Moldovei în 1856, și participând cu întreaga regiune basarabeană a Prutului de Jos și a Dunării de Jos (județele Cahul, Bolgrad și Ismail) la procesul de unificare și propășire națională, Crihana a beneficiat, alături de toate celelalte comune și orașe basarabene aflate în componența Statului național român (1856-1878), de învățământ obligatoriu și gratuit în limba română.

Este mai mult ca sigur că în 1865 la Crihana a fost înființată o școală românească de stat. Aceasta avea patru clase pentru băieții și fetele cu vârsta între 8 și 12 ani. Școală, finanțată în cea mai mare parte de la Bugetul Ministerului Instrucțiunii Publice și al Cultelor din București, dar și de la bugetul comunei, a fost înființată în conformitate cu prima lege românească modernă în domeniul învățământului (Legea nr. 1150/1864 asupra instrucțiunii a Principatelor Unite Române) promulgată de Domnitorul Alexandru Ioan Cuza la 25 decembrie 1864 și pusă în aplicare din 1865.

În școala publică românească de la Crihana s-au studiat cel puțin 9 materii: 1) Citirea şi scrierea, 2) Gramatica, 3) Aritmetica, 4) Istoria României, 5) Geografia,  6) Catehismul ortodox, 7) Igiena,  8) Dreptul administrativ român, 9) Sistemul legal al măsurilor şi greutăților. Manualele și salariile învățătorului și ale celuilalt personal (minimum trei angajați) erau asigurate de Stat, prin Ministerul Instrucțiunii Publice și al Cultelor din România.

Abecedar sau Manual de scriere și citire după care au învățat copiii din Crihana.

Abecedar sau Manual de scriere și citire după care au învățat copiii din Crihana. Iași, 1868. Printre autori este și Ion Creangă.

Părinții care nu-și înscriau copiii la școală sau cei care îi împiedicau să frecventeze școala din sat erau supuși, de către consiliul comunei, la o amendă de 10 parale pentru fiecare zi de lipsă nemotivată legal, amendă care se încasa în favoarea școlii. În caz de recidivă amenda se dubla, constituind 20 de parale pentru fiecare zi de lipsă.

Manual de gramatică a limbii române

Manual de gramatică a limbii române, pentru clasa a III-a primară. Galați, Tipografia Comercială, 1876.

Nu cunoaștem deocamdată în mod sigur cine au fost învățătorii care au predat în școala publică românească de la Crihana între 1865 și 1878, dar cert este că o bună parte a populației din localitate nu doar că era știutoare de carte, dar și semna sub a doua ocupație țaristă (1878-1918) în limba română, cu alfabet latin, așa cum se vede dintr-un șir de acte de arhivă, inclusiv registrele metricale ale parohiei ortodoxe din sat. Doamna profesoară Veronica Popa, originară din Crihana Veche și care este și muzeograf la Cahul, ne-a comunicat numele uneia dintre învățătoarele care ar fi predat la școala românească de la Crihana Veche între 1865 și 1878: Elena Mancaș. De asemenea, nu cunoaștem deocamdată nici localul care a găzduit prima școală românească din sat. Cercetările ulterioare ar putea vărsa lumină asupra acestor aspecte.

Georgrafia Romaniei 1878

Manual de Georgrafia Romaniei (cunoștințe pentru uzul Școalelor). Galați, Tipografia Română, 1878.

Odată cu reanexarea celor trei județe românești din sudul Basarabiei la Rusia țaristă (1878) școala publică românească de la Crihana a fost desființată, după 13 ani de activitate, iar învățământul, deja neobligatoriu, a putut fi continuat, de această dată în limba rusă, doar prin școala parohială nesubvenționată de către administrația imperială rusă.

Pentru o bună înțelegere a contextului acelor vremuri prezentăm mai jos extrase din Legea instrucțiunii publice din 1864 promulgată de Domnitorul Alexandru Ioan I al Principatelor Unite Române.

* * *

Legea nr. 1150/1864 asupra instrucţiunii a Principatelor Unite Române

Alexandru Ioan I.

cu mila lui Dumnezeu şi vointia naţională Domn Principatelor Unite Române.

La toţi de faţă şi viitori sănătate.

Asupra raportului Ministrului Nostru Secretar de Stat la Departamentul Justiţiei, Cultelor şi Instrucţiunii publice, No. 52,014, pe lângă care Ne supune spre aprobare Proiectul de Lege asupra Instrucţiunii publice;

Văzând deciziunea luată de Consiliul Nostru de Miniștri prin jurnalul încheiat în şedinţa de la 16 Octomvrie;

Ascultând şi opiniunea Consiliului Nostru de Stat;

În virtutea Statutului din 2/14 Iulie trecut;

Am sancţionat şi sancţionăm, promulgat şi promulgăm ce urmează:

Dispoziţiuni generale

Art. 1. Instrucţiunea se împarte în publică şi privată.

  1. Instrucţiunea publică se împarte în primară, secundară şi superioară.
  2. Instrucţiunea primară cuprinde: școalele primare din comunele rurale şi urbane.

(…)

  1. Instrucţiunea primară elementară este obligătorie şi gratuită, după cum se legiuește la Partea I, Cap. II, Secţiunea I, din prezenta lege.
  2. Corpul învăţător se împarte în patru grade:

1° Învăţători sau învăţătoare pentru școalele primare rurale.

2° Institutori sau institutrice pentru școalele primare urbane.

3° Profesori de școale secundare.

4° Profesori de facultăţi.

(…)

CAP II

Despre organizaţiunea instrucţiunii primare

SECŢIUNEA I

Despre obligaţiunea instrucţiunii

  1. Instrucţiunea elementară este obligatorie pentru toţi copiii de amândouă sexele începând de la opt până la doisprezece ani împliniţi ai etăţii. Acestă îndatorire este impusă, sub penalităţile aici mai jos prescrise, părinţilor, tutorilor, stăpânilor, maeștrilor şi oricărei persoane ce ar avea sub îngrijire un copil. Copiii în etate de doisprezece ani la punerea în lucrare a acestei legi vor fi dispensaţi de învăţătura obligatorie.
  1. Instrucţiunea obligatorie va cuprinde următoarede obiecte de studiu: citirea şi scrierea, catehismul, noţiuni de igienă, de gramatică, de geografie, de istoria ţării, de drept admnistrativ al ţării, cele patru lucrări din aritmetică, sistema legală a măsurilor şi a greutăţilor.
  2. Se apără de îndatorirea de a trimite pe copii la școala publică acei cari vor dovedi că le dau învăţătură acasă sau în vreun institut privat.
  3. Nu se poate lua un copil de la școală mai înainte de a fi dobândit din partea învăţătorului un certificat de cunostinţele cuprinse în art. 32 de mai sus.
  4. Nicio cauză împedicătoare nu poate dispensa de îndatorirea instrucţiunii obligatorie impusă prin art. 32, de nu va fi judecată şi recunoscută ca atare de consiliul municipal sau comunal.
  5. Când părintele, tutorele sau stăpânul va lăsa pe copii a lipsi de la școală fără motiv legal, şi nu-i va trimite trei zile după avertismentul ce va primi de la învăţător, acesta sau revizorul ori subrevizorul va înstiinţa îndată pe consiliul local al comunei, care va supune pe părinte, tutore sau stăpân la o amendă de douăzeci parale la oraşe şi zece parale la sate pentru fiecare zi de lipsă. Amenda se va plăti în bani sau în lucru pentru comună. În caz de recidivă ea va fi îndoită.
  6. Nici un maestru, industriaş, arendaş, ori stăpân nu va primi în serviciul său un copil mai mic de doisprezece ani, decât după ce i se va arăta certificatul de învăţătură, sub osândă de a se supune de către consiliul local la o amendă de una sută lei şi la îndatorirea de a trimite şi a ţine pe copil în școală până la al paisprezecilea an.
  7. Amenda prescrisă prin articolele precedende se va împlini, de va cere trebuinţa, prin autorităţile administrative după cererea consiliului comunal.
  8. Toate amendele se vor vărsa în casa comunală în favoarea școalei.
  9. Preotul comunei, sau, în oraş, preotul de suburbie, sau autoritatea însărcinată cu ţinerea actelor civile va comunica în cea dintâi lună a fiecărui an, învăţătorului respectiv o listă de toţi copiii ocolului său, care au împlinit, în acel an, etatea de opt ani. În acea listă se va arăta numele copilului, satul sau oraşul, suburbia, numele familiei, anul şi ziua nașterii. Acestă listă va servi învăţătorului spre a-i face cunoscuți pe copiii care trebuiesc a fi adstrânşi la învăţătura obligată.
  10. La fiecare trecere a revizorului sau subrevizorului, se vor examina aceste liste, şi se vor controla măsurile ce se vor fi luat.
  11. Instrucţiunea obligătorie este în sarcina Statului întru tot ceea ce privește: 1) Personalul învăţător, administrator şi domestic; 2) Subvenţiunea pentru material de școală, cărţi, hârtie etc. la copiii cei fără mijloace; şi în sarcina comunelor, cât pentru local, mobilă şi lemne de încălzit. În caz când școala ar avea mijloace proprii provenite din donaţiuni, legaturi etc., acelea vor fi afectate la întreţinerea școlii, însă numai spre a comunei uşurare de sarcinele ce i se impun prin art. precedente.
  12. Comunele, îndeplinind sarcinile impuse lor pentru învăţătura obligătorie prin art. 42 vor putea să înfiinţeze școale cu învăţături mai întinse.
Semnătură Alexandru Ioan Cuza

Semnătura Domnitorului Alexandru Ioan Cuza al României.


DISCURS LA ȘEDINȚA CONSILIULUI EUROREGIUNII ”DUNĂREA DE JOS”

Aprilie 14, 2016

Cubreacov Euroregiunea Dunarea de Jos

Stimate domnule Președinte Teodorescu, doamnelor și domnilor membri ai Consiliului Euroregiunii ”Dunărea de Jos”, stimați colegi și prieteni,

Vă salut în numele Institutului ”Eudoxiu Hurmuzachi” pentru Românii de Pretutindeni din cadrul Ministerului Afacerilor Externe al României. Aș dori să exprim totodată ferma convingere că această ședință a Consiliului Euroregiunii ”Dunărea de Jos” va fi una rezultativă, contribuind în mod substanțial la intensificarea parteneriatului româno-moldo-ucrainean, în beneficiul cetățenilor din cele trei state ale noastre.

Institutul pe care îl reprezint este o structură guvernamentală care, alături de alte instituții guvernamentale partenere, are drept obiectiv asistarea culturală și identitară a conaționalilor noștri din afara granițelor. Comunitatea românească din regiunea Odesa este una dintre beneficiarele directe ale sprijinului cultural acordat de către Institutul nostru. Pentru înlesnirea acestei asistențe culturale Institutul dispune de un centru regional la Brăila, în Euroregiunea ”Dunărea de Jos”.  Sperăm ca astfel să răspundem mai bine cererilor și așteptărilor conaționalilor noștri vorbitori de limbă română din euroregiune și să cooperăm mai strâns atât cu autoritățile locale din județele Brăila, Galați și Tulcea, cât și cu cele din regiunea Odesa. Vreau să vă asigur de întregul nostru sprijin orientat către intensificarea cooperării pe plan cultural și al bunelor relații interetnice din regiune.

În acest context, Institutul ”Eudoxiu Hurmuzachi” a luat act cu satisfacție de recentele decizii ale autorităților ucrainene de desovietizare și decomunizare a societății, inclusiv pe plan cultural, educațional și identitar, ca un început al procesului de demantelare în faptă a moștenirii regimului totalitar comunist sovietic. Ca Institut care este preocupat de starea culturală a românilor de peste hotare, considerăm că, în această etapă a parteneriatului nostru este potrivit să ne gândim împreună asupra modalităților de a-i reda comunității românești din regiunea Odesa sentimentul de demnitate istorică, de siguranță și de confort social, precum și sentimentul că aceasta este înțeleasă, apreciată cum se cuvine și susținută de către autoritățile țării de reședință.

În acest sens, dorim să le facem cunoscut prietenilor și partenerilor noștri din regiunea Odesa că pentru anul în curs, 2016, am planificat un șir de activități de sprijinire culturală, educațională și identitară a conaționalilor noștri din regiune, ca și din întreaga Ucraină, indiferent dacă aceștia au fost înregistrați la recensăminte cu etnonimul Români sau cu alte infranime românești locale, cum ar fi cele de Moldoveni, Basarabeni, Volohi etc., subordonate semantic și juridic termenului generic de Român.

Activitățile planificate de Institutul ”Eudoxiu Hurmuzachi” vizează copii și tineret, instituții școlare și preșcolare, biblioteci publice, școlare și private, autorități publice și comunități locale pe care le dorim atât revenite la denumirile istorice de dinaintea regimului totalitar comunist, cât și înfrățite administrativ cu autorități și comunități locale din România, așezăminte religioase, organizații neguvernamentale, unități culturale și formații artistice locale, instituții de presă scrisă și audiovizuală în limba română. Avem în vedere donații de carte în limba română, cursuri de studiere a limbii, istoriei și culturii române, excursii și vizite de cunoaștere, proiecții de film, concerte și spectacole de teatru, înfrățiri între localități de pe cele două maluri ale Dunării, activități editoriale și mediatice în limba română, precum și reabilitarea și restaurarea unor monumente istorice lăsate uitării și supuse distrugerii în perioada totalitarismului comunist.

În aceste demersuri firești ale noastre, realizate în spiritul european al cooperării și bunei vecinătăți, mizăm nu doar pe înțelegerea prietenească, ci și pe concursul direct și deplin al autorităților de orice nivel din regiunea Odesa.

Vă stăm, cu toată bunăvoința, la dispoziție pentru orice precizări sau detalii suplimentare cu privire la activitățile Institutului ”Eudoxiu Hurmuzachi” pentru Românii de Pretutindeni în Euroregiunea ”Dunărea de Jos”. Mult succes în dezbaterile ce urmează!

Mulțumesc pentru atenție!

Tulcea, 14 aprilie 2016


ALOCUȚIUNE LA CONFERINȚA REPREZENTAȚILOR COMUNITĂȚILOR LOCALE DIN ROMÂNIA ȘI REPUBLICA MOLDOVA

Aprilie 10, 2016

3

Preacucernici părinți, stimați domnilor parlamentari, stimați reprezentanți ai autorităților executive centrale, dragi fruntași ai colectivităților locale din stânga și din dreapta Prutului,

După ce s-au spus atâtea la tribuna Conferinței noastre de astăzi este mai dificil să vă provoc cu idei originale, pentru că, mărturisesc, discursul pe care mi l-am elaborat a fost acoperit de toți antevorbitorii. S-au spus lucruri valabile, lucruri adevărate, lucruri asupra cărora nu numai că ne vom gândi, dar pe care le vom pune, cu siguranță, în aplicare.

Institutul ”Eudoxiu Hurmuzachi” al Ministerului Afacerilor Externe al României dezvoltă un proiect-cadru intitulat ”Parteneriatul româno-român”. Tocmai pentru acest motiv, recent, a decis înființarea a două Centre regionale, unul la Iași, de care mă ocup, și altul la Brăila, urmând ca Centre similare să fie înființate în perioada imediat următoare în apropierea zonelor locuite de români transfrontalieri, pentru a ne pune în serviciul acestor români.

Parteneriatele despre care s-a vorbit astăzi nu trebuie să rămână literă moartă, ci să fie umplute de conținut cultural, educațional, economic, turistic, spiritual, financiar sau de orice alt gen.

După ce vor fi încheiate Acordurile de parteneriat între primării și colectivitățile locale, în acest proces firesc de fraternizare administrativă, va trebui să avem în vedere la parteneriate instituționale, de micronivel, între școli, licee, parohii, agenți economici, organizații neguvernamentale, centre și cămine culturale sau de sănătate din localitățile de pe cele două maluri ale Prutului.

Vreau să vă asigur că Centrul regional de la Iași al Institutului ”Eudoxiu Hurmuzachi” pentru Românii de Pretutindeni al Ministerului Afacerilor Externe vă stă în permanență la dispoziție pentru a vă acorda asistență tehnică, sau sau de alt ordin, pentru a dezvolta și alte parteneriate, pentru a le da substanță și expresie concretă.

Ceea ce facem noi astăzi împreună la București este o încercare firească de valorificare a potențialului de înfrățire și, mai ales, de concretizare a relației speciale și privilegiate dintre București și Chișinău.

Sociologii vorbesc adesea despre efectul sinergic. El constă în faptul că în cazul asocierii mai multor factori eficacitatea lor este mai mare decât eficacitatea fiecăruia în parte. În administrație, 1 + 1 nu este niciodată egal cu 2, ci întotdeauna cu ceva mai mult. Atunci când două forțe se unesc și cooperează asistăm nu doar la o alăturare de potențial, ci la o multiplicare de potențial. Tocmai acesta este obiectivul nostru strategic: înmulțirea potențialului administrativ în serviciul și în beneficiul românilor din stânga și din dreapta Prutului.

Nimeni nu ne poate opri să facem acest lucru. Pentru că noi răspundem unor așteptări, unor stări de spirit de pe ambele maluri ale râului care nu ne separă, ci ne unește.

Nimeni nu are îndreptățirea morală să ne împiedice să facem ceea ce ne-am propus, să acționăm solidar, consensual, realist, pragmatic, unitar și, mai ales, eficient în folosul oamenilor. Chiar dacă, așa cum s-a spus în deschiderea acestei Conferințe, am avut cazuri – și nu puține – când s-au exercitat presiuni, s-au făcut tentative de abatere din cale, de derutare a unor aleși locali, chiar de descurajare a lor să participe, alături de noi, la această Conferință, vreau să vă asigur că românii din localitățile din care provin acești primari merită la fel de mult să le întindem o mână de ajutor.  Centrul nostru regional de la Iași va avea în vedere de acum încolo noi și noi parteneriate între colectivitățile locale din Republica Moldova și România.

Procesul înfrățirilor este unul acumulativ, de lucru, continuu. Suntem determinați să valorificăm acest mecanism al parteneriatelor care reprezintă o resursă nematerială, dar și una polivalentă, inepuizabilă, permanentă și, mai ales, strategică în beneficiul oamenilor pe care îi servim.

Urez succes deplin Conferinței de astăzi și ne vom revedea în cadrul atelierelor de lucru pentru a răspunde multiplelor întrebări care vă frământă.

Mulțumesc!

București, Palatul Parlamentului, 10 aprilie 2016