PARALELE LEXICALE LITUANIANO-ROMÂNE (LEKSINIAI PARALELIŲ TARP RUMUNŲ IR LIETUVIŲ)

balticii harta

Este unanim recunoscut că limbile baltice, printre care și lituaniana, sunt destul de conservatoare și păstrează multe cuvinte (rădăcini), formanți (morfeme) și caracteristici arhaice ale limbii proto-indoeuropene, din vechiul grup dialectal primar Satem, din care au făcut parte și vechii locuitori ai spațiului nostru etnogenetic.

Dacă lexicografii și etimologii români au recurs, încă din secolul XIX, la compararea materialului lexicografic autohton cu cel albanez, în încercarea de identificare a elementelor comune din substratul traco-daco-iliro-mezic (carpato-balcanic), puțini au fost lingviștii care au acordat o atenție cuvenită paralelelor lexicale româno-baltice (lituaniene, letone și vechi prusace). Multe rădăcini și morfeme lituaniene sunt consonante sau chiar identice cu rădăcini și formanți din fondul autohton arhaic al limbii române. Domeniul rămâne deocamdată neexplorat și doar cercetările ulterioare vor putea scoate la iveală afinitățile de substrat ale limbilor baltice cu româna și invers.

Am alcătuit fugitiv o listă, nici pe departe completă, de cuvinte care par să fie comune românei și lituanienei. Lucrând asupra materialului lexicografic am remarcat frecvența mare în lituaniană a prefixului –ete, pe care îl întâlnim și în cazul multor cuvinte vechi din limba noastră (o listă incompletă: Buhurete, (Burete – ?), Carabete, Carcalete, Cioclete, Ciorete, Ciuciulete, Cobilete, Corobete, Cuculete, Dolete, Dragobete, Druvete/Druete, Dulete/Duvlete/Dovlete, Făcălete, Jugălete, Juvete, Mocamete, Molete, Moromete, Nătăflete, Nicorete, Nutrete, Orbete, Papalete, Piculete, Ploiete, Pufulete, Puiete, Puilete, Racamete, Scaiete, Scârlete, Scochinete, Scorobete, Sticlete, Sulete, Șișilete/Șușlete, Știulete, Ulete, Vrăbete, cărora li se adaugă argoticul recent Vorbete, format după Vorbă, cuvânt din substrat), dar și –aga/iga consonant cu prefixul utilizat în cazul multor cuvinte românești din substrat (Baligă, Cotigă, Măligă, Săpăligă) sau -ogė (echivalentul prefixului -og/-oagă).

Pe lângă cele peste 180 de cuvinte românești care au corespondente în lituaniană există alte câteva zeci de cazuri când cuvintele din lituaniana de astăzi sunt identice sau foarte asemănătoare cu nume traco-dacice fixate de autori greci sau latini sau care au devenit cunoscute odată cu descoperirea de către arheologi a unor inscripții pe diverse obiecte din lumea traco-dacică.

Întrucât româna s-a aflat și se află geografic la mijloc de cale între Baltica și Adriatica, între Lituania și Albania, pentru a putea clarifica originea multora dintre cuvintele vechi prezentate de lexicografi ca având origine necunoscută ori incertă sau ca fiind împrumutate din ”slavă”, ar fi deosebit de utilă întocmirea unui repertoriu al corespondentelor lexicale albanezo-lituaniene. Ipoteza noastră este că orice lexem, rădăcină sau morfem identice din cele două limbi nu putea lipsi din limba/limbile traco-dacilor, iar în cazul în care acestea au corespondente în limbile slave ele rămân a fi doar corespondente, nu împrumuturi în română. Ideea de continuum dialectal Satem, din care au făcut parte strămoșii balticilor, românilor, albanezilor, indo-iranienilor și slavilor trebuie să ne ajute la emanciparea de ceea ce numim ”teroarea etimologică” slavă.

Nu am trecut în revistă toponimia și antroponimia lituaniană, dar cu siguranță o serie de paralele vor putea fi făcute de acum încolo și pe acest plan. Reținem doar frecvența unor denumiri ca Palanga, un echivalent al românescului Palanca, precum și a unor nume ca Daina, echivalentul lui Doina, Mantas, echivalentul lui Manta/Mantea sau a numelui de familie Buga.

Un alt nume frecvent la lituanieni este Ileana, care își are corespondentul identic în română. Existența numelui arhaic Ileana în lituaniană ne-ar putea conduce, la o analiză minuțioasă, către identificarea aceluiași etimon ca și în cuvântul românesc Iele (ființe imaginare din mitologia populară românească, înfățișate ca niște fete frumoase care apar numai noaptea, vrăjind, prin cântecul și prin jocul lor, pe bărbați, asupra cărora au puteri nefaste; frumoasele, mândrele, dânsele, șoimanele, vântoasele, drăgaicele) și la stabilirea relației semantice și de formă cu Ileana Cosânzeana din folclorul și mitologia populară românească.

Considerăm că este, de asemenea, necesar un studiu comparativ temeinic al mitologiei populare baltice și românești, mai cu seamă al panteonului popular precreștin al balticilor și al românilor, albanezilor și al tuturor carpato-balcanicilor în partea în care aceștia sunt moștenitori ai vechii lumi traco-daco-iliro-mezice. Cu siguranță vom găsi o mulțime de corespondente care ne vor ajuta și în cercetarea istorico-filologică.

Cuvintele lituaniene din această listă pe care unii le vor găsi consonante cu formele din diverse idiomuri slave nu reprezintă împrumuturi din vreo limbă slavă, fiind simple corespondente baltice. De asemenea, corespondentele românești ale cuvintelor lituaniene nu reprezintă împrumuturi din această limbă.

Am încercat și întocmirea unei liste de corespondente letone, cu toate că acestea sunt mai puține.

A) Paralele cu lituaniana

  1. Akys = Ochi
  2. Aliejus = Ulei
  3. Altis = Altis, denumire de râu consonaltă cu Alitus (Olt)
  4. Asilas = Măgar/Asin.
  5. Ausis = Ureche, cf. Auzi
  6. Avis = Oaie
  7. Avižos = Ovăz
  8. Baimė = Teamă, Frică, cf. Bai
  9. Bajorystės = Nobilime, cf. Boier, Boierime
  10. Bala = Mocirlă, cf. Baltă, A se bălăci
  11. Balta/Baltas = Bălai, Bălan, Alb
  12. Baltijos = Marea Baltică, cf. Baltă
  13. Bamba = Buric, cf. Bumb, Bumburez, Bumburel, Bu(m)buruză
  14. Barsukas = Bursuc
  15. Bernas (arhaic) = Copil, cf. Bernea
  16. Beržas = Mesteacăn, cf. Breaz, Brează, Barză
  17. Bezdalius = Bășină, cf. Bâzdâganie
  18. Bliūdas = Blid
  19. Blogas = Prost, Bleg
  20. Bobutė = Babă, băbuță, babetă
  21. Bobutinas = Babă. Cf. Băbătie/Băbătică/Băbuță
  22. Butas/Buta = Casă mica, căsuță, apartament. cf. Budă, cf. letonul Buts, Būda
  23. Čia = Aici, Acia
  24. Čukurs = Creastă, Moț, cf. Ciucure
  25. Daina = Doina (prenume feminin), cf. letonul Daīņa
  26. Dainuoti = A cânta, a doini
  27. Dainininkė = Cântăreț (literalmente: Doinitor)
  28. Dantis = Dinte
  29. Darau (verb, pers. I, prezent) / darbo = A face, A dura (zidi) cf. arom. Adar (fac) / lucrez
  30. Darbas = Muncă, cf. Dârvală
  31. Drąsus = Dârz, Îndrăzneț
  32. Duoti = A da
  33. Erelis = Erete, Vultur
  34. Esu = Îs (sunt)
  35. Ežeras = Iezer
  36. Gegutė = Cuc, cf. Ghegă (cucă)
  37. Geltonas = Galben
  38. Genys = Ghionoaie, Ciocănitoare
  39. Geras = Bun. Cf. Gherea
  40. Giminė = Rudenie, Neam, cf. arom. Ghimtă
  41. Grandą = Legătură, cf. Grindei
  42. Grindis = Pardoseală, Etaj, cf. Grindă
  43. Grūdai = Grăunte, Boabe, cf. Grunz, cf. alb. Grundë
  44. Grumstas = Bulgăre, cf. Grunz, cf. alb. Grundë
  45. Gogas = Greagăn, Gheb, Grumaz, cf. Gogă
  46. Grotelės = Grătar
  47. Gyvas = Viu, cf. dialectalul și arom. Yiu
  48. Gyvūnas = Jivină, Vietate
  49. Guga = Măciulie, cf. Gogă, Gogoașă, Gogoriță
  50. Jūros = Mare, cf. Iureș
  51. Ir = Iar
  52. Išeiti = A ieși
  53. Įvorė = Butuc, cf. Ivăr
  54. Kaip = Ca
  55. Kalnas = Munte, deal, cf. Colină, Culme
  56. Kambaras = Cameră, cf. Hambar
  57. Kardas = Spadă, Coardă, Sabie, cf. arom. Coardă (spadă) și alb. Kordhë (spadă)
  58. Karūna = Cunună, Coroană, Cărună (arom.)
  59. Katė/katinas = Pisică/motan, cf. Cătușă/Cotoi
  60. Kelias = Cale
  61. Kėnis = Brad argintiu, cf. Pin, arom. Chin
  62. Keptas = Copt (în cuptor)
  63. Karpis = Crap
  64. Kiauras = Găurit, cf. Gaură, Cheutoare/Chiutoare
  65. Klijai = Clei
  66. Kokonas = Cocon, Cucon
  67. Kreida = Cretă
  68. Krienai = Hrean
  69. Kukulis = Gălușcă, cf. Cocă, Cocoloș
  70. Kukurūzai = Porumb, Cucuruz
  71. Kukutis = Pupăză, cf. Cuc armenesc
  72. Kuoka = Măciucă, cf. Cucă, Cocârlă
  73. Kuris = Care
  74. Laukas = Câmp, cf. Luncă
  75. Lazda = Vargă, Loază
  76. Lėlė = Păpușă, cf. Lele
  77. Lieka = Rămășiță, Puțin cf. Leacă, Oleacă
  78. Liga = Boală, Lingoare, cf. arom. Lăndzit
  79. Linai = In
  80. Lova = Albie, cf. Lăi, Lăutoare
  81. Lova = Pat, cf. Laviță/laiță
  82. Mama = Mamă
  83. Maistas = Mâncare, cf. Mesteca
  84. Mala = Mal, Margine, cf. Mal
  85. Malūnas = Moară, cf. Mălai, Măligă
  86. Mantas = Manta (prenume masculin)
  87. Mažas = Mic, cf. Mânz
  88. Medus = Miere, cf. Mied
  89. Mėnulis = Lună, cf. arom. Mes
  90. Merghina = Fată, Tânără, cf. Mărghiol, Marghioală, Marghioliță
  91. Miręs = Mort, cf. Mârșav
  92. Mintis = Gând, cf. Minte și arom. Minduiesc
  93. Mirtis = Moarte
  94. Morka = Morcov
  95. Moteris = Femeie, cf. CuMĂTRĂ
  96. Motušėlė = Mămuță, Mătușă
  97. Naktis = Noapte
  98. Namas = Casă, cf. Nemeș
  99. Naujas = Nou
  100. Nederlingas = Sterp, cf. Neder, Nederiță
  101. Nendrės = Stuf, cf. Nandraș, Năndrălău, Nandrea, Nandriș
  102. Nepuotis (nepotis, neptis) (arhaism)/anūkas = Nepot
  103. Niekas = Nimic, cf. pop. Ńica
  104. Niekur = Nicăiri, cf. pop. Nicăuri
  105. Nosis = Nas
  106. Nubaidyti = A goni, cf. Năbădaie/Năbădăi, năbădăios
  107. Pagonys = Păgân
  108. Palanga = oraș în Lituania, cf. Palanca
  109. Palikti = A pleca
  110. Pamazgos = Zoaie, cf. Mâzgă
  111. Paršas = Purcel
  112. Patarimas = Povață, cf. Pătăranie
  113. Pelai = Pleavă, cf. Piele, Pieliță
  114. Petražolės = Pătrunjel
  115. Pilnas = Plin
  116. Piniginė = Pungă, desagă
  117. Pirmas/Pirmą = Primul/Prima
  118. Pizda = Pizdă
  119. Plaukai = Păr. Cf. Plete
  120. Plaukti = A pluti
  121. Plūgas = Plug
  122. Po = După, Apoi
  123. Ponas/Pona = Domn/Doamnă, cf. StăPÂN, JuPÂN
  124. Pora = Pereche/Cuplu. Cf. Pereche, popular Păreche
  125. Prastas = Prost, Simplu
  126. Prekyba = A precupeți, a târgui
  127. Pūliai = Puroi
  128. Pūlingas = Pasăre mică, Pui, Puică, dar și Vulvă, cf. arom. Pul’u
  129. Putpelė = Prepeliță, cf. Pitpalac
  130. Ramunė = Romaniță
  131. Ranka = Mână, cf. Brâncă
  132. Ratas = Roată
  133. Ridikas = Ridiche
  134. Rožė = Rujă, Roză, Trandafir
  135. Rūdys = Rugină
  136. Saulė = Soare, cf. letonul Saule
  137. Siūti = A coase, cf. Însăila/Înseila
  138. Skuja = Ac, cf. Sculă
  139. Sėmenys = Semințe
  140. Sietas = Sită
  141. Skalė = Scară
  142. Skrynia = Arcă, sipet, cf. Scrin
  143. Sodinti = A sădi
  144. Sotus = Sătul
  145. Stegerỹs = tulpină uscată (cf. stejar)
  146. Stiebas = Trunchi, Știub, cf. Știubei
  147. Stiklas = Sticlă
  148. Stógas = Acoperiș, cf. Stog (din indoeuropeanul *(s)teg-/*(s)tog- ”capac, acoperiș”)
  149. Subręsti = Matur, cf. Șubred
  150. Sukti = A suci
  151. Šlovė = Slavă
  152. Šokis = Joc, Dans
  153. Strazdas = Sturz, Mierlă
  154. Taip = Da
  155. Teta = Mătușă, Țață
  156. Tetėnas, tetulėnas = Tată, mătușă. Cf. Tătâne/Tetea/Tetica, țață
  157. Tetinas, tetutinas, tetulis, tetulius = Unchi, soțul mătușii. Cf. Tătâne/Tetea/Tetica
  158. Tingus = Leneș. Cf. Tâng, tângă, Nătâng, Tând/Tândală.
  159. Тortas = Turtă
  160. Tranas = Trântor
  161. Tu = Tu
  162. Turtas = Avere, Bogăție, cf. Turda
  163. Ūdra = Vidră
  164. Upė/upelis = Râu/Pârâu, cf. Apă
  165. Vadovas = Conducător. Cf. Vodă
  166. Vaga = Brazdă. Cf. Văgăună.
  167. Vaizdas = Văz, Vedere
  168. Valia = Voință, Voie
  169. Varda = Nume, cf. Vorbă
  170. Vargas = Nenoricire, Pacoste, Năpastă, cf. Vârcolire, Vârcolac
  171. Varlė = Broască, cf. Vârlan, Vârî, Vărlog, Vârloveni
  172. Varna = Cioară, cf. Vrană, Varna
  173. Varnėnas = Graur, cf. Vrană, Varna
  174. Vartoti = A mistui, cf. Vatră
  175. Vilna = Lână, cf. Velință
  176. Viršų = Vârf, Sus
  177. Voverė = Veveriță
  178. Vyno = Vin
  179. Vyras = Bărbat, cf. Vârlan
  180. Vyšnių = Vișină
  181. Žirnis = Grăunte, cf. Zârnă
  182. Žiuponė = Doamnă, cf. Jupână/Jupân
  183. Žuvis = Pește, cf. Juvete
  184. Žvirblis = Vrabie

B) Paralele cu letona:

  1. Auss = Ureche, cf. Auz
  2. Bagāts/Bagātība = Bogat/Bogăție
  3. Bajārs = Boier
  4. Bailes = Teamă, Frică, cf. Bai
  5. Balts = Bălan, Bălai, Alb
  6. Bārda = Barbă
  7. Būda = Colibă, Bordei, cf. Budă
  8. Bumbas = Testicul, cf. Bumb
  9. Darba = Muncă, cf. Dârvală
  10. Dzimta = Rudenie, Gintă, cf. arom. Gimtă
  11. Gailis = Cucoș, cf. Gaie, Gaiță
  12. Gatavs = Gata, Gătit, Terminat (adjectiv)
  13. Grauds = Grăunte, cf. Grunz, Grunjos
  14. Gudrs/Gudri = Isteț, Ingenios, cf. A se gudura
  15. Kažokāda = Blană, cf. Cojoc, Coajă
  16. Kūka = Turtă, cf.  Cocă, Cocoașă, Cocoloș, Cucă, Gogă
  17. Lauks = Câmp, cf. Luncă
  18. Mala = Mal, Margine
  19. Mati =  Păr, cf. Miță
  20. Mute = Gură, cf. Mutră
  21. Nāss = Nară, cf. Nas
  22. Nekas = Nimic, cf. pop. Ńica
  23. Nekur = Nicăiri, cf. pop. Nicăuri
  24. Nūja = Băț, Nuia
  25. Mazs = Mic, cf. Mânz
  26. Mazulis = Copil, Micuț, Pui, cf. Mânz
  27. Palieka = Rămășiță, cf. Leacă, Oleacă
  28. Pelavas = Pleavă
  29. Pētersīļi = Pătrunjel
  30. Pizdā = Pizdă
  31. Redīss = Ridiche
  32. Sāls = Sare, cf. Salamură
  33. Saule = Soare
  34. Siets = Sită
  35. Sīpols = Ceapă
  36. Slava = Slavă (glorie, tărie)
  37. Stārks = Stârc, Cocostârc, Barză
  38. Strazds = Sturz
  39. Tirgus = Târg, piață
  40. Ūdens = Apă, cf. Ud
  41. Upe = Râu, apă curgătoare, cf. Apă
  42. Vaga = Brazdă, cf. Văgăună
  43. Vārds = Cuvânt, cf. Vorbă
  44. Vārna = Cioară, cf. Vrană, Varna
  45. Vāvere = Veveriță
  46. Vecs = Vechi
  47. Vilna = Lână, cf. Velință
  48. Vīns = Vin
  49. Zivs = Pește, cf. Juvete

Alte materiale legate de etimologie:

BOSKOR/BOZGOR – UN VECHI NUME ETNIC ADUS DE PE VOLGA (I)

BOSKOR/BOZGOR – UN VECHI NUME ETNIC ADUS DE PE VOLGA (II)

BOSKOR/BOZGOR – UN VECHI NUME ETNIC ADUS DE PE VOLGA (III)

CRIHANA. Câteva cuvinte despre o posibilă etimologie a numelui

ETIMOLOGICE: MANTA, MANDA…

ETIMOLOGII ”RUȘINOASE”: PIZDĂ.

NUMELE DE FAMILIE MUȘA

CAHUL. PUȚINĂ ETIMOLOGIE

ZĂTOACA, NU ZATOKA

 

 

37 de răspunsuri la PARALELE LEXICALE LITUANIANO-ROMÂNE (LEKSINIAI PARALELIŲ TARP RUMUNŲ IR LIETUVIŲ)

  1. PP spune:

    Unele merită analizate profund (probabil sunt indo-europene păstrate în cele două limbi direct, dar nu în latină, de ex.), altele sunt clar din limbi slave (dar și aici se poate pune întrebarea, și în unele cazuri nu e greu de răspuns, dacă sunt împrumuturi din limbile slave vecine: iezer, e și în rusă și în cehă de ex, jezero, lac… sau dacă s-au moștenit direct din indo-europeană, ca să dăm o șansă și acestei ipoteze din articol. )
    La fel „teta”. Nu știu de loc bine rusa, dar știu f. bine ceha. Teta în cehă e mătușă.
    Slavă e clar slavon în română.
    Naktis este în latină, nox, noctis. Din noctis provine noapte în română, pt. limbile neolatine provin din Vulgata, nu latina clasică.
    „Tu” este trivial…
    Orice cuvânt românesc, care știm că provine din latină și are asemănare cu ceva în lituaniană, se explică prin origine indo-europenă comună.
    Care nu, poate prin limbile slave.
    Lista trebuie extrem de mult triată, pt a rămâne eventual la câteva, ce ar merita atenție.
    De ex. daina.
    Semnalez de ex. din letonă „saule”, care înseamnă soare…. oricum această comparație trebuie făcută de la bun început lituană/letonă vs. română. Un astfel de studiu poate eventual indica cuvinte indo-europene moștenite direct (deci ar fi dace în română…).
    Albaneza a fost folosită pt. a explica etimologia unor cuvinte cu concluzia că putea fi din substratul traco-dac al limbii române…
    Dar în acest moment problema cea mare este că Dicționarul etimologic român este depășit, acolo încă să indică de ex. că „neam” e unguresc, dar maghiarii afirmă mult mai argumentat că este românesc…

  2. Vlad Cubreacov spune:

    Domnule PP,
    1. Am precizat că lista nu conține slavonisme.
    2. Nu avem ce tria. M-am exprimat cu acuratețe: PARALELE. Deci, nu e vorba de lituanisme în română, nici de românisme în lituaniană și nici de slavonisme comune în cele două limbi.
    3. Nu am în listă cuvântul Slavă. Acesta merită o discuție aparte.
    4. Pe ce vă bazați când afirmați că Slavă ar fi ”clar slavon în română”? Din care slavonă? De când? Cum? De ce? De la care popor slav anume? Cuvântul Mama există în toate limbile slave, dar nu ne grăbim să afirmăm că ar fi slavonism în română. Pentru că rădăcina de gradul zero MA, repetitivă, însemnând Mamă, este veche și se regăsea în ceea ce savanții numesc LIMBA BOREALĂ, înainte ca noțiunea de Slav să existe. MA există și la turanici și la semiți, și la indoeuropeni. La fel PA/BA, ca rădăcină de gradul zero, pentru noțiunea de Tată.
    5. Chiar dacă există slavonisme în română, româna NU a preluat cuvinte slavone masiv, ci a moștenit, din propriul substrat, apropiat lexical și fonetic de cel vechi slav (și baltic, și indo-iranian, și armean, și albanez), un FOND LEXICAL COMUN CU STRĂMOȘII SLAVILOR ȘI AI ALTOR POPOARE. (Vedeți argumentația mea la cuvântul autohton Pizdă).
    6. Nimeni nu cunoaște cât element lexical neslav, inclusiv traco-mezic, au absorbit diversele idiomuri slave populare, nescrise, pe care le-au cunoscut misionarii tesaloniceni Chiril și Metodie în pragul mileniului II, când fixează în scris și, astfel dau startul unei uniformizări lexicale și standardizări a slavonei bisericești la care se raportează lumea în încercarea de a dovedi ”slvavonismul” unor cuvinte.
    7. Știți că în cazul altui ”slavonism” – PRORVA (cu aceeași terminație ca și SLAVA, atestat scripturistic și prezent în vorbirea multor slavi) lingivștii au demonstrat că este, de fapt, vorba despre un ebraism. Acesta redă integral o expresie ebraică, din Cartea Facerii ”PRU U RVU!” – ”Creșteți și vă înmulțiți!”. Nu tot ce se termină cu VĂ este slavonism.
    8. Dacă aveți o analiză etimologică a cuvântului Slavă, aș fi recunoscător dacă mi-ați putea-o trimite.

  3. lex spune:

    dl Cubreacov ar trebui să consulte opiniile din dicționarul dlui Mihai Vinereanu, apoi și https://www.youtube.com/watch?v=DFPPm98l_ks, apoi, cunoscând rusa, să intre în investigațiile noii științe ADN-genealogia, cel puțin să citească termen de vreo lună toate din http://dna-academy.ru/publication/, asta ca să vadă evoluția științei date. După toate va avea un fundament excepțional să lanseze și ipoteze lingvistice. Apropo, conform ADN-genealjgiei, similitudinile cu limbile baltice se explică simplu… Apoi la comentul:Naktis este în latină, nox, noctis. Din noctis provine noapte în română, pt. limbile neolatine provin din Vulgata , nu latina clasică. – găsiți în sanscrită cum sună noapte, eu cred că-i mult mai vechi decât oricare filieră adusă aici, la fel cu vaginul
    succes în investigații

  4. Vlad Cubreacov spune:

    Domnule Lex, vă asigur că am consultat Dicționarul Etimologic al Limbii Române pe baza cercetărilor de indo-europenistică al lui Mihai Vinereanu, din 2008, instrument lexicografic pe care îl găsesc deosebit de util. Cu toate acestea, eu nu consider că limba română nu ar fi făcând parte din familia lingvistică neolatină.

    Nu sunt adeptul originilor etno-lingvistice pure și nici al etimomologiilor unice în cazul corespondentelor identice.

    Punctul meu de vedere în această chestiune se sprijină pe ideea de SINTEZĂ și pe cea a ETIMOLOGIILOR SUPRAPUSE. Astfel, părerea mea este că latinizarea a avut loc cu mare succes în părțile noastre, dar nefiind niciodată dusă până la capăt, tocmai pentru că lumea traco-dacică și cea latină erau apropiate etno- și glotogenetic. Dezavantajul este că latina populară târzie, nescrisă, era destul de diferențiată față de latina clasică, iar limbile traco-dacice au rămas nescrise și, astfel, nu ni s-au transmis pentru a putea avea termeni siguri de comparație. Ceea ce putem face acum este să RECONSTRUIM, pe cât este posibil, formlele lexicale traco-dacice și, dacă acestea coincid cumva cu cele latine, să nu ne grăbim să respingem ideea originii latine a termenului, ci tocmai să o cofirmăm. Latina nu a anulat fondul lexical prelatin, ci, în măsura în care acesta era comun sau prezenta similarități puternice, l-a consolidat, după cum fondul lexical prelatin nu a anulat latinizarea, dar i-a dat forță tocmai pentru motivul multitudinii de elemente comune sau al similarităților incontestabile.

    Prefer să vorbesc despre CONVERGENȚA DACO-LATINĂ (și SINTEZA), decât să pun absurd și inutil în DIVERGENȚĂ (ANTITEZĂ) cele două straturi (substrat și adstrat) ale limbii române.

    În plus, doar naivii pot considera că fiecare dintre cele două straturi lexicale ale limbii române începe acolo unde se termină celălalt. De fapt, cele două straturi lexicale se suprapun într-un grad impresionant de mare. Puriștii, nici latiniști, nici tracomani, nu au dreptate. Adevărul este undeva la mijloc și împacă lucrurile, într-un echilbru natural, nu le contrapune.

    Ceea ce nu-mi place la unii pretinși cercetători este antilatinismul lor ideologic, un fel de autohtomism negaționist, motivat (geo)politic și (geo)cultural din perspectiva zilei de astăzi (atunci când este motivat în vreun fel) și, de foarte multe ori, alimentat din afară, mai ales din spațiul german, rusesc sau grecesc.

  5. anonim spune:

    Daca ati urma o logica stransa, insa asta ar insemna sa sfaramati lanturile prejudecatilor, ati ajunge la singura concluzie legitima, anume ca traco-dacii nu au preluat din latina aproape nimic, fiindca nu aveau de ce si nici la ce sa dea nume noi.

  6. anonim spune:

    Pentru asta, e adevarat, ar trebui sa cunoasteti cum se miscau lucrurile in lumea romana si care era modul de organizare traditional al lumii traco-dace, fiindca informatiile nu sunt putine. D-voastra nu puteti emite concluzii pertinente atata timp cat atat de multe lucruri va sunt straine, in ce priveste abordarile lingvistice..inca zâmbesc, nu odata a fost inhamata in functie de interese.

  7. anonim spune:

    V-am indemnat sa urmariti interviul cu dir. Muzeului din Kernave, Lituania, interviu in se spune clar ca legaturile acestor regiuni cu spatiile noastre sunt mult mai vechi decat lumea traco-daca, ca acolo au ajuns mai multe coloane care i-au civilizat pe padureni. Iar aceste concluzii decurg din studii, artefacte si vestigii, un alt argument in dauna pretinsei romanizari.

  8. anonim spune:

    Ce inseamna aceasta aiureala cu puritanismul, numai d-ta intelegi, Cubreacov. Noi vorbim de o raportare i-den-ti-ta-ra, fiindca nu e nimeni nebun sa-si imagineze ca in limba aceasta a noastra nu au intrat si cuvinte din alte limbi, insa privim, in primul rand, spre cuvintele din vocabularul de baza. Apoi variantele, sinonimele, fiindca de aici trebuie sa porneasca discutia DACA se doreste o abordare cinstita.

  9. Am citit cu mare interes acest articol. Am locuit 3 ani la Vilnius şi am încercat să învăţ să vorbesc, să scriu şi să citesc în lituaniană. Această listă, cu siguranţă, poate fi continuată: kambaris – hambar; papuošalai – podoabe, bujuterii cf. păpuşă; rytas – răsărit; atsiminti – a ţine minte, a memora; Valio(!) – Ura (!), cf. Văleu (!); mergele – fată, fetişcană, cf. Marghioala (nume rar întâlnit), etc., etc.

  10. Alexandru Klipii spune:

    Traducerea titlului în lituaniană conține greșeli. Iată care ar fi varianta corectă:
    LEKSIKINIAI PARALELIAI TARP RUMUNŲ IR LIETUVIŲ KALBŲ.

  11. irismister spune:

    H r i s t o s     a     î  n v i a t !!!

    Stimate domnule Vlad Cubreacov,

    Dacă îmi îngăduiți, v-aș trimite o carte.

    Iar dacă vă place, și timpul vă permite, aș dori și vă rog să mă ajutați să o public.

    Sunt medic, nu istoric. Avem cabinetul nostru medical (al Sfântului Andrei) în Franța, lângă Paris, mai spre Apus. Dar eu mi-am distilat dorul de țară și de unire prin multe cercetări istorice, timp de zeci de ani. 

    Am încercat să înțeleg originile românilor de pretutindeni prin prisma isvoarelor antice, din care cele mai multe au fost până acuma prea puțin integrate și de loc prezentate în lumina realității și a vastității datelor tehnice actuale.

    Realitatea acestei situații unice în lume de care tradiția noastră dădea dintotdeauna bună socoteală este mult mai adâncă, și o descopăr mereu mai vastă decât îmi puteam imagina.

    M-am oprit, ca temă, la un personaj istoric din timpurile primei olimpiade și ale fundării Romei, un personaj care prin renume și prin emuli are ecouri până la Platon și până la sfântul Vasile cel Mare. Printr-„ale lui Abares”, cum spunea Socrate, am căutat deci să leg și eu toate.

    Mulți basarabeni sunt sensibili la antichitatea lor etnonimică. Am descoperit deci și eu că Abares era unul dintre „serabi”, („serabos testes” la Jornandes) o „Männerbünde” din a căror „castă” ancestrală au fost extrași odinioară majoritatea voievozilor și domnitorilor români în toate „vlăhiile” sau țările românilor de pretutindeni (Stelian Brezeanu) în epoca dinainte de robiile statelor „iluministe” (satanice) moderne.

    Am îndrăznit deci și am urcat și mai mult spre origini pentru a înțelege unitatea aproape supraistorică și deja dovedită, preistoric și genografic, a neamului românesc. Materia la zi așa cum apare în studii e urcată mai întâi într-un sit, Georgipedia (de la numele soției) și acolo e pregătită pentru sistematizare.

    Sunt deja scrise trei volume (1, 2, și 6) din studiul meu, și vor fi în total șapte ! Am un PDF din volumul 2 gata. La ce adresă electronică pot să vi-l trimit ? 

    Scrisesem un prim volum și vi-l dedicasem când dispăruserăți, dar e mult de-atunci. Acela trebuie însă încă îmbunătățit și adus la zi și la standardele întregului, care nu încetează să crească :

    1. Oglinda
    2. Săgeata
    3. Corpul
    4. Cetatea
    5. Cerul
    6. Neamul
    7. Cardinalitatea

    ( „Dintr-ale lui Serabă cel din Miazănoapte” )

    În concluzie,

    Am descoperit deci cine era „Abares” din Charmides : un anume Serabă, unul din casta serabilor.

    Aceștia circulau peste tot în antichitate ca misionari „slujbași” ai lui Apolo. Acești „preuți vindecători” plecați din Basarabia ( care are un nume dovedit de o etimologie ancestrală „vlasgică” ) aveau renumele pe care îl știm !

    Scriu despre ce am tot adunat materiale cu dragoste, ca dumneavoastră cu documentele Crihanei, sau ale vlasgilor de pretutindeni care ies minunat, și de-asta am îndrăznit să vă cer ajutorul.

    Scriu împotriva curentelor mondialiste (antinaționaliste) actuale pentru ca toți aceia care vor să știe să afle și ei cine suntem.

    Mergeți sănătoși înainte, ca toți voinicii !

    Cu drag,
    Dan Waniek

  12. Vlad Cubreacov spune:

    Mulțumesc pentru bunăvoință! Trebuie să vă spun însă deschis că nu am nicio posibilitatea de a vă ajuta cu publicarea cărții dumneavoastră.
    Gânduri bune și Doamne ajută!

  13. Vlad Cubreacov spune:

    Titlul este eliptic: Paralele lexicale între română și lituaniană. Desigur, se putea spune și pe lung: între limba română și limba lituaniană. Ar fi fost prea lung pentru un titlu.

  14. Vlad Cubreacov spune:

    Domnule anonim, nu e vorba despre niciun fel de puritanism. În limba română au intrat cuvinte din alte limbi, după cum și alte limbi au împrumutat cuvinte din limba română. Totodată, nu putem exclude, tocmai pentru motive de combatere a purismului, că româna are în fondul ei de bază elemente comune/identice cu alte limbi.

  15. anonim spune:

    Oricum ar fi, lingvistica nu e de incredere, deoarece este expusa in cel mai inalt grad rationamentelor alternative.

  16. pelerin spune:

    Dovada DEX-ul care e, in mare parte, o culegere de tampenii patente preluate dintr-o vreme in care lingvistica se cauta fara sa se gaseasca, respectiv exuberanta motivata politic, de inteles pentru vremurile de inceput. Ca sunt cuvinte a caror origine este certa, cum ar fi municipiu care nu poate sa vina decat din latina, e altceva, oricum cuvintele care vin din latina sunt in cantitate insignifianta, undeva sub 2%, nu mai mult decat cele preluate din slava.

    Apoi ar mai trebui spus ca adevarata etnogeneza, nu doar in spatiul nostru ci pe un spatiu urias, s-a produs la venirea tracilor care nu au nimic de-a face cu slavii. Tracii au impus destule si au pastrat destule de la vechea civilizatie si de la populatia veche care traia in matriarhat, pana s-a ajuns la o reechilibrare in sensul intelepciunii, altfel nu ar fi vorbit grecii cu atata admiratie de acest neam, fiindca aceasta e tendinta care predomina. Ca sa nu mai spun de vestigiile si artefactele care probeaza gradul de dezvoltare.

  17. Victor Grigor spune:

    Afirmatii de genul :” DEX-ul e in mare parte o culegere de tampenii…” nu exprima un adevar lingvistic . ci unul cognitiv- psihologiic, adica reflecta nivelul precar de cultura lingvistica si educatie al celui care il proclama. Ce dreptate avea Montaigne cand zicea ca ” NU ESTE INVATATURA PE SEAMA TUTUROR:CELOR NELUMINATI, CELOR RAI MAI TARE LE STRICA!”

  18. CLOSCA ELITRUKA spune:

    Victor, nota 8, puiule! Strabunii nostri Alexandre Hirth, A.T.Laurian si Elieser Shein sunt mandri de tine! Data viitoare iti doresc sa te camuflezi mai bine sub pulbana specialistilor CARE ESTE E. Murgu, P. Maior, S. Micu Klain, I. Papiu, fiindca prostia nu a costat bani nici când doctorii nostri au trecut apoteotic Carpatii si i-au suparat pe B.P. Hasdeu, V.Alecsandri, Al.Russo, fratii Hurmuzachi, M. Eminescu si atatia altii.

    DICTIONARIU-GLOSARIU, fiul meu, e cartea noastra de capatai, fiindca din ea a purces DEX-ul când ni s-au invartosat mintile pre slava maicii noastre bune roma si spre pierderea si ratacirea mintilor iobagilor!

  19. Victor Grigor spune:

    Cetatene dacopat,
    Ca sa nu te simti frustrat,
    M-am gandit sa-ti dau un sfat:
    Las-o incet cu injuratura
    Si du-te de-ti fa cultura!
    Las-te de circoteca
    Si mergi la biblioteca;
    Pune-ti botnita pe gura
    Si te-apuca de lectura:
    Ca sa inveti la batranete
    Ce puteai sti-n tinerete_
    Cand in loc de biblioteci
    Umblai numa-n discoteci,
    Si-n loc de literatura
    Consumai doar bautura_
    Afla acum ce lumea stie
    Inca din copilarie!
    (Sau macar din studentie)
    Sa stii si tu ,dacopate,
    Ce-i aia ROMANITATE_
    N-ai mai avea de ea parte!…
    Sa te-aud zicand doar:branza,
    Barza,brad,caciula,ranza;
    Viezure,soparla,spanz_
    De cu noapte pan’ la pranz;
    Zgarda,tarc_iarna si vara,
    De la pranz si pana seara;
    Curpen, balega si grapa_
    Pana cand te-or duce-n groapa!
    Sa ai pranzu tot cu plansu’
    Si gustare fara sare;
    Si cina fara lumina_
    Pana-n minte o sa-ti vina
    Ca si tu vorbesti latina!_
    Ca ma-ta cand te-a FATAT,
    Pe latina te-a SPALAT
    Si te-a STERS si te-a INFASAT;
    Si in leagan te-a CULCAT,
    Si-n latina ti-a CANTAT
    Si din zori si pan’ la cina,
    Te-a INVATAT numai latina….
    S-ajungi OM, iar nu jivina
    Stand ascunsa-in vizuine
    Zbierand sub PSEUDONIME!

  20. CLOSCA IEZUITA spune:

    Bian, mon fis grigore, pune batul pe opincari si arata-le de unde vin! Sa le intre bine in cap ca de la roma se trag! Ma rog, …mai de la periferie, nu din siti, ca noi, urmasii lui Jupiter! Sa-i atarni de picioare, sa se balanbane bine, apoi sa-i afumi cu ardei, gloriosule Ovidiu!

    Sa ne ajute zeii balbaiti, sa bata tunurile lui bukow, sa infloreasca mareata confrerie sado-maso-latinista!

  21. Victor Grigor spune:

    Discursul dacopat , atunci cand este pus la colt, se metamorfozeaza in acuze ,insinuari si injurii. Toate aceste manifestari se structureaza pe doua nivele: nivelul nationalist si nivelul confesionalist, la care se adauga uneori si nivelul originii sociale. Nu argumentele sunt importante pentru dacopat, ci persoana care le sustine. Aceasta, in logica dacopata, nu poate fi decat un strain de neam, ori avand alta confesiune decat cea majoritara, ori apartinand unei categorii sociale suprapuse si oprimante! Altfel este imposibil de explicat cum un „dac” ortodox si de origine sanatoasa( se prefera cea rurala) poate sa sustina ca limba romaneasca este o limba neolatina si ca poporul „dacilor liberi”_ carora li s-a „furat” identitatea din cauza „uneltirilor” Vaticanului_este rezultatul procesului de romanizare. Pentru dacopat nu este important ca cei mai mari istorici si lingvisti ( de acelasi neam , confesiune si origine sociala cu el) sustin acest adevar elementar. Eminescu , Iorga, Parvan, Onciul, Puscariu, O. Densusianu, Capidan, T. Papahagi, M. Eliade, H. Mihaescu, Panaitescu, C. Giurascu , I. Lupas,M. Caragiu- Marioteanu, S.Brezeanu etc. n-au fost niciunul strain, catolic sau grof si nici „sado-maso-latinist”_ dupa cum se exprima un dacopat pe acest blog! Dupa mintea acestor sarmani cu duhul, a accepta romanizarea este echivalent cu a fi un extremist, asa cum ei , de fapt , sunt cu prisosinta. Nu m-ar mira sa auzim din partea lor ca si personalitatile mai sus amintite_ piloni de baza ai culturii romanesti_ au participat la campania lui Bucow! Mintea lor grav intoxicata ar putea admite nu peste mult si asa ceva.

  22. CLOSCA PROASTĂ, CU ZVASTICA PE BASCĂ spune:

    Dragul meu gin, grig, dacă esti un romanizator adevarat si vorace cum te arati, te rugam noi, clostile irimite, sa purcezi la demersurile pentru construirea unui canal navigabil pana la roma, pe care sa-l construiesti cu dujjmanii boborului care este! Te rog, scumpul meu copil, sa incepi cu scoaterea de la catedra a istoricilor, arheologilor si profesorior care resping romanizarea. Dar stii tu, asa discret sa nu se auda ca asa-ceva exista, de restul ne ocupam noi, fiindca o sa venim cu volgile negre! Iar tu, fat-frumosul meu jegos, sa amesteci lucrurile in asa hal incat nici sfantul Draku sa nu mai inteleaga ca 1 + 1 nu pot face decat doi! Sa agiti bine problema, sa intuneci apele, sa le populezi cu broscute, cu zvastica, sa arunci cactusi când fierb! BAFTALO, cum s-ar spune pe limba noastra la tina

  23. anonim spune:

    Romanizarea mai e sustinuta astazi doar de ignoranti si de cei care vor sa ne umileasca neamul. Au trecut vremurile cand era asumata, ca arma, mai ales in Transilvania, si a fost folosita pentru recunoasterea Unirii de la 1859, Regatului, Independentei, României Mari. In acele vremuri istoria aproape ca nu exista ca stiinta si nu se cunostea mai nimic din ceea ce a fost acum 15 – 20 de secole. Dovada ca nici pana astazi nu exista un singur element serios care sa probeze sminteala renuntarii traco-daco-getilor la limba lor materna, de parca ar fi avut cum!

  24. Victor Grigor spune:

    Facand abstractie de delirul sectei oligofrenilor dacopati, reuniti in aceste zile la Conclavul de la Buzau, precum și de postarile celor doi(?) sinistrați cultural de mai sus,se impune a mentiona faptul ca aceste creaturi aparținand speciei HOMO STULTUS, nu ințeleg că limbile traco-daco-illire nu făceau parte din grupul kentum al limbilor indo-europene _asa cum e cazul latinei_ci din grupul satem. Limba pe care noi o vorbim azi este in mod evident o limba de tip kentum, deci nu poate fi limba daca. Limba lituaniana este , la fel ca limba vorbită de stramoșii noștri geto-daci, o limba de tip satem în care K devine S, iar G se transforma în Z. Faptul ca limba dacă era satem este un lucru dovedit, nu o ipoteza; faptul că limba românescă este kentum, e de asemenea un lucru evident. Prin urmare faptul că dacopații nu pot înțelege acest lucru este o dovadă că sunt niște retardați cultural.

  25. Victor Grigor spune:

    Lista termenilor lituanieni si letoni asemanatori cu cei din limba română este foarte utila pentru a se constata ca există multe cuvinte ce pot proveni din fondul autohton, fara sa fie imprumutate din limbile slave cu care, atât daca , cât și limbile baltice, se înrudesc mult mai mult decât cu latina . Unul dintre acestea ar putea fi și MĂLIN(Ă), care nu poate proveni din bulgară sau ucraineană pentru că în aceste limbi înseamnă ZMEURĂ, nu planta sau fructul lemnului câinesc, care nu seamănă nici ca formă, nici la culoare cu zmeura. Lituanianul MELYNAS (albastru) este mai aproape inrudit cu termenul românesc, ținând cont de semnificația sa secundară , sau regională _ aceea de LILIAC, plantă având cel mai ades flori de culoare albastră . Desigur, există un impediment de natură fonetică_ păstrarea lui L intervocalic. Cât privește termenii asemănători cu latina,este evident că avem de-a face cu elemente din zestrea comună indo-europeană având , acolo unde este posibil de sesizat, un fonetism specific grupului SATEM ( SUO, SIRDIS_ pentru CANIS, CORDIS).

  26. erns spune:

    Va expuneti pe culoarul lingvistic mai mult decat ar trebui, domnule Vlad. Acest culoar nu trebuie fortat decat daca suntem atacati in lungul lui. Comentariul de la 10: 08 exemplifica exact ceea ce vreau sa spun. De aici puteti vedea cum un latinist devine, peste noapte, panslavist. Insa nimic nu e intamplator, fiindca din informatiile noastre mai multe grupari unitariene, adica ale celor care au tradat cândva Biserica stramoseasca, e ceasul adevarului si nu mai are rost sa fim rezervati, s-au alaturat extremismului maghiar.Legatura cu cei care ii alimenteaza si le acorda suport o cunoastem.

    Prioritatea noastra, in perioada imediat urmatoare, e sa ne intarim moralul, iar celor care si-au castigat dreptul sa le vorbeasca oamenilor sa le atragem atentia sa-si schimbe tonul si sa le vorbeasca acestora ca invingatori, fiindca asta sunt.

    ps: apropos, grigorovici, daca spuneti ca limba geto-dacilor s-a pierdut, de unde aveti habar ca se inrudeste atat de mult cu limba slava?! E bine sa lasati scamatoriile lingvistice,

  27. Victor Grigor spune:

    Intelectul dacoman nu poate intelege lucruri elementare pentru ca ii lipseste cultura elementara. Pentru idiotul dacoman, unitarienii sunt acelasi lucru cu catolicii uniti , limbile satem sunt acelasi lucru cu cele centum iar „credinta stramoseasca” este paravanul cel mai comod pentru structurarea discursul inept. Lipsa orizontului cultural il determina , in final, sa aduca deservicii tocmai doctrinei pe care cu atat fanatism o sustine.Cel mai mare adversar al dacomaniei este stupiditatea propriilor adepti. De aceea , cea mai eficienta arma contra dacomaniei este stimularea discutiei in contradictoriu: rezultatele sunt intotdeauna peste asteptari! In cazul de fata, dacomanul inreaba de unde se stie ca limba dacilor era inrudita cu limba slava, si prin asta dovedeste ca nu cunoaste nimic despre cele peste 2000( doua mii ) de nume traco-dacice care ne-au parvenit. Ce sa mai vorbim despre cunostinte legate de fonetismul acesteia! Ce dreptate aveau anticii cand spuneau: INTELEPTUL SE CUNOASTE DUPA CUM RASPUNDE , PROSTUL CHIAR SI DUPA CUM PUNE O SINGURA INTREBARE!

  28. erns spune:

    Poporul detestat de scursurile dincotrova se uita asa, lung, ca la moroi, cand intalneste cate una vioaie (inca). Probabil gandeste, in tacere, ca prostul nu e prost destul daca nu e si fudul. In fine, aici era vorba de prostul fonetic, sclavinul unui DEX ciuruit de origini necunoscute a mii de cuvinte. Dar cum prostul le stie pe toate, nici nu mai conteaza ce a uitat, atata ,,acribie,, incat taxum stiinta se intoarce cu fata la zid si iese prin fereastra! Ca doar sunt 2000 de ,,nume,, si punctum! Adica EVRIKA! Desigur, prostul fonetic nu a auzit niciodata de teorii alternative care desfigureaza lingvistica si o angajeaza politic. Dar iti stie gândurile, le-a aflat inaintea ta, ca doar esti ,,dacoman,,!

  29. Victor Grigor spune:

    Dcopatii nu au reusit sa ne spuna de ce nici un toponim sau antroponim dacic nu poate fi explicat prin intermediul limbii romanesti. Si totusi , asta nu-i impiedica sa afirme ca limba pe care o vorbim este limba dacilor! De regula,stupiditatea dacopata invoca ca argument al incapacitatii lor, faptul ca , in general, cuvintele straine sunt stalcite de vorbitorii altei limbi., si prin urmare, ele nu mai pot fi recunoscute! In multe cazuri e chiar asa, dar in foarte multe, cu toate deformarile inerente, cuvantul originar poate fi identificat! Astfel, in spatele lui KIMBALONGO, corupt de pronuntia grecului, recunoastem CAMPULUNG-ul romanesc; in spatele sarbescului KASTEVARA, pe romanescul CAS DE VARA; in grecescul medieva KOMENTON, pe romanescul CUVANT! sau in ungurescul DRAGOMERFALVA, pe romanescul DRAGOMIRESTI…dar pentru asta e nevoie de doua lucruri:1. limba din care provine cuvantul respectiv sa fie corect identificata; si 2. mintea care proceseaza informatia sa fie una normala. Nici una din aceste doua conditii nu poate fi indeplinita de ” cercetatorul” dacoman! Ce are el totusi in plus fata de un lingvist adevarat? Tupeul si nesimtirea!

  30. nrs spune:

    Lucrurile sunt limpezi ca lumina zilei: stapanirea romana asupra (unor pamanturi ale) traco-dacilor a fost la fel de abjecta ca orice stapanire. Dar cum, la acea vreme, neamul traco-dacilor era cel mai vechi si numeros din Europa, acoperit de glorie si trecut de mult in legenda, DAR SI DEMN SI PATRUNS DE SPIRIT RAZBOINIC, a reusit sa puna mana pe Imperiul Roman, prin dinastia traco-daca, l-a reformat si in cele din urma l-a crestinat. Adica l-a scuturat de lanturile sclavagismului roman si L-A UMANIZAT. A fost vorba de un proces care s-a intamplat in timp, retinut de toate istoriile. Pe teritoriul acestui imperiu a fost declarata – la un moment dat – ca limba oficiala latina, limba aristocratiei din Latium, o limba care nu s-a vorbit si nici nu se va vorbi de popor niciodata, limba de cultura si ulterior cultica.

  31. nrs spune:

    Cred ca intelege oricine de ce unii vor sa ne intrerupa, ASTAZI, linia de continuitate glorioasa prin romanizari de toate felurile, folosindu-se si de naivitatea trecuta a unor cronicari care isi cautau origini imperiale sau a unor strategi patrioti care s-au folosit de romanizare in conditiile in care eram stransi din toate partile de imperii. Doar camasa iti e mai aproape de piele când ai nevoie de recunoasterea si ajutorul unor puteri latine, mai mult sau mai putin. Insa Providenta a facut in asa fel incat acei mari români sa nu poarte nicio vină, ceea ce stim noi astazi nu stiau ei. Inutil sa spunem ca acel curent romanizator a fost sprijinit, inca de când a aparut, de cei care doreau catolicizarea Tarilor Românesti, fiindca daca venim de la Roma de ce nu ne-am intoarce, ca si rit, la Roma?! Apoi necesitatea ca altfel poti discuta cu un popor care vine dintr-o magma incerta decat cu unul care are o asemenea ascendenta, traco-geto-dacica. Unii vor intreba, fireste, ce mai e si cu acest popor român. Nimic mai simplu, dupa cum cred ca a inteles oricine: gloriosul neam al traco-geto-dacilor s-a repliat ca popor român si si-a continuat drumul

  32. nrs spune:

    Ati fost mintiti tot timpul de istorici care nu au avut snaga si acum trebuie sa ne adunam din cioburi. ALTFEL SE VA ALEGE PRAFUL DE NEAMUL NOSTRU.

    Intre anul 106 si anul 271 geto-dacii ramasi in afara ariei de stapanire romana au purtat razboaie, cu Roma, sub toti imparatii romani. Se adauga numeroase rascoale ale dacilor nord-dunareni aflati sub ocupatie. Spre jumatatea celui de-al doilea secol, cam o traime din trupele imperiului erau masate la Dunarea de Jos. Pe intregul teritoriu al Peninsulei Balcanice, fiindca Dacii Liberi treceau Dunarea des, s-au desfasurat operatiuni de anvergura, confederatii au trecut chiar si Bosforul si in numeroase locuri au fost primiti ca eliberatori. In principal, geto-dacii urmareau eliberarea de sub stapanirea romana, fata de fratii lor din sud care erau erau predispusi, data fiind si pozitia, mai degraba sa preia imperiul roman, cum in cele din urma s-a si intamplat. Aurelian a inteles perfect acest lucru si a semnat un tratat cu o confederatie carpă, in urma caruia si-a retras trupele, administratia si colonii. Acest tratat a fost supus aprobarii Armatei. Aurelian nu numai ca s-a retras din nordul Dunarii, dar a lasat intreaga Peninsula Balcanica in mana unei armate a confederatilor, pentru a asigura linistea. Momentul aurelian venea dupa ce generalul geto-dac Regalian se rupsese de Roma si domnise independent peste cinci provincii ale neamului nostru, dupa cum apare pe regalianul de argint. TOATE ACESTE LUCRURI SUNT BINE CUNOSCUTE DIN ISTORIA OFICIALA A IMPERIULUI ROMAN.

  33. Victor Grigor spune:

    Ce e dacismul? E un lung
    Prilej pentru betie,
    Caci mii de texte nu-i ajung
    Si tot mai multe scrie…

    De-un text falsificat -sadea
    El mintea prins ti-o leaga:
    Sa nu te mai poti destepta
    Apoi viata intreaga!

    Dar inca de iti baga-n cap
    Facand in falci gropite,
    Ca adevarul l-ai aflat pe dacice tablite…

    Dispar si ceruri si pamant
    Si veacuri cu decade,
    Si totu-atarna de-un cuvant
    Citit cum nu se cade;

    Ori te provoaca luni si luni
    Cu-o etimologie,
    A unei vorbe din batrani
    Ce vrei din DACI sa fie.

    Si iti alegi luminatori
    Ca soarele si luna,
    Doar diletanti si amatori
    Si prosti intotdeauna…

    Caci scris a fost ca-n mintea ta
    Mania geto-daca ,
    Sa penetreze asemenea
    Cutitului prin ceapa!

    Si-i de inteles de ce tu, OM,
    In sensul lui deplin,
    Nu vrei in veci sa-ti pui sifon
    In cupa ta cu vin:

    Caci daca torni prea mult sifon
    In vinul tau sublim,
    N-ai cum s-ajungi pe Kogaion
    Dup-un pahar de vin!

  34. Drăculea spune:

    pentru lalaiala, grigoras, ia maruntul asta si te du! Dar sa nu cobori spre Giurgiu, c-ai sa plangi i-ar când o sa vezi ce se leagana de-a dreapta si de-a stanga drumului, codosele romanizarii!

  35. Drăculea spune:

    erata, „iar”

  36. Ingerulea spune:

    Prostul nu poate cuprinde intr-o propozitie S. O. V. nici cea mai simpla idee. De aia insista pe paralele( lexicale).

  37. irismister spune:

    Mulțumim :-)

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s