MIC GLOSAR DE CRIHĂNISME

Decembrie 28, 2016

crihana-veche-imagine-aeriana

Crihănismele (cuvânt artificial) sunt cuvintele și expresiile regionale și locale românești specifice comunei Crihana Veche (județul Cahul, Basarabia).

Unele dintre ele pot fi întâlnite și în localități învecinate, fie din stânga, fie din dreapta Prutului. Unele cunoscute doar de bătrânii satului, altele cunoscute de toată lumea, de la mic la mare. Unele atestate de dicționarele de regionalisme și arhaisme ale limbii române, iar altele, pe care le găsim a fi de mare valoare pentru lexicografia românească (cum este și cuvântul Hiol, un dublet etimologic moștenit al academicului împrumutat Viol) nefiind fixate vreodată în vreo lucrare sau în vreun dicționar.

Pentru cititorii neavizați trebuie să precizez că graiul românesc de la Crihana Veche cuprinde un șir de alternanțe fonetice specifice zonei, multe dintre ele reprezentând particularități comune cu dialectul aromân, cum ar fi:

alternanța F/H: fier/her (cu derivatele: herăstrău, herăraie, her de călcat), fierbere/hierbere, fiindcă/hincă, fin/hin, fior/hior (cu derivatele: hioros, a se înhiora), fir/hir, fire/hire (derivat din a fi/a hi), fiu/hiu (cu forma de feminin fiică/hiică), șefi/șehi (doar la plural) etc.;

alternanța V/H: volbură/holburăvorbă/horbă, vulpe/hulpe etc.;

alternanța V/Y: viu/yiu, vin/yin/, vită/yită, vițel/yițel, vie/yie, viță/yiță, vis/yis, vișină/yișină, bolnăvior/bolnăyior, învinat/înyinat (cu sensul de băut, cinstit), viscol/yiscol, vină/yină etc. (Y se pronunță ca un I lung = Ii).

Evident că acest Mic Glosar sau Mini Lexicon/Vocabular de crihănisme, întocmit din fugă, pe apucate, nu este nici pe departe complet. Îi îndemn pe toți crihănenii cu înțelegere și preocupare pentru subiect să nu ezite și să vină cu propuneri de completare.

* * *

Alăhuză= lăhuză (a se remarca A protetic, după același model ca și în dialectul aromân).

Alămâie = lămâie (a se remarca A protetic, ca și în dialectul aromân).

Amiros (și verbul A amirosi) = miros, a mirosi (A inițial este o proteză gramaticală, marca unui fenomen comun cu dialectul aromân).

Ăleu = Aoleu, văleu.

Atămâia (verb) = tămâia (A inițial s-ar putea să fie simplă proteză gramaticală).

Baraghină = loc întins, vale. Este fixat într-un toponim extravilan: Valea Baraghinei.

Bătrân = parte dintr-un trup de moșie.

Bâtu/Butu, Bâta/bâtica = bunicul, bunica.

Berbiză (folosit mai mult la plural: Berbize) = perdeluțe care acoperă partea inferioară a unui geam. Reprezintă o formă coruptă fonetic a cuvântului Parbriz, intrat în circulație în perioada interbelică.

Bertă = broboadă groasă de iarnă, de regulă pufoasă, cu sau fără franjuri.

Bibic = pui de curcă.

Bidisit/Bitisit (și verbul A bidisi/bitisi) = a fi terminat, sfârșit, a fi la capătul puterilor, frânt de oboseală, mai mult mort decât viu.

Boroagă = bolfă, boș, ganglion, gâlcă, gâlmă, ghindură, nod, nodul, modâlcă, scurtă, tumoare, uimă, umflătură. Cuvânt cu tendință de a ieși din uz, dar fixat într-o poreclă.

Brezi (verb) = a unge crăpăturile unui perete/sobe cu lut și a le da ulterior cu var, astfel încât la final peretele/soba să arate tărcată.

Brodariu = broderie.

Cafe (pronunțat popular Café) = cafea.

Cafine (pronunțat popular Cafiné) = cafenea.

Cahulă = luntre monoxiă (dintr-un lemn); plută din stuf sau din bârne pentru pescuitul pe baltă.

Cârlibană = cârlig sau toiag păstoresc având capătul superior sculptat sau încovoiat în formă de cârlig cu care se pot prinde oile de unul din picioarele din spate.

Câșlig (și verbul A câșliga) = câștig (a câștiga).

Ceacâie = briceag.

Chiroșcă (Piroșcă) = ic, element de croi al costumului popular, în formă de romb, care unește mâneca de trupul/stanul cămășii sau cracii izmenelor între ei.

Chitie = tichie, cuvânt format prin metateză silabică.

Ciocan = ciocălău de porumb, cu sau fără grăunțe pe el.

Ciocănel = mod de a se îmbrobodi, cu legarea nodului la ceafă, pe sub colțul broboadei.

Ciorăței (plural, cu o presupusă formă de singular: Ciorățel) = cuvânt folosit în expresia ironică ”borș cu ciorăței” atribuită ca poreclă colectivă locuitorilor dintr-un alt sat (prin analogie cu o altă poreclă colectivă: ”borș cu agude”). Probabil format din Ciorete = bărbătuș sau pui de cioară.

Cocoi = păpușă din haine învelită într-o șalincă.

Condru = denumirea unui soi de struguri.

Cotună = parte mărginașă, lăturașă sau întortocheată a satului.

Covaș/Covașă = un soi de terci din făină de porumb care se face de Sfântul Andrei.

Crin = trandafir.

Dârmea = șalincă de iarnă fără franjuri.

Foltan = inslulă plutitoare formată din stuf, papură, iarbă etc., desiș de stuf. Apare pentru prima dată în scris într-un articol al lui Mihail Sadoveanu, care obișnuia să vină adesea la Crihana pentru pescuit și vânătoare (revista Viața Românească1936, nr. 4-5).

Fuioare = ceremonie matrimonială ținută la o săptămână după nuntă, doar cu participarea femeilor.

Furcă = șezătoare.

Gamelă = sticlă/recipient din plastic.

Ghibirisi (verb) = a fi lihnit / sfârșit / curmat de foame. În expresia: a ghibirisi de foame.

Goghie = pește mic, chitic.

Gogu = numele unui personaj imaginar. Se întâlnește în expresia ironică, autoironică sau de căinare ”a căra ca măgarul lui Gogu”.

Hair (cu accentul pe i) = rost, folos.

Hățaș = drum și zonă care marchează marginea satului spre exterior.

Hiol (cu accentul pe i, în expresia A lua în hiol) = a acroșa, a agăța, a anina, a mișca din loc (cuvânt moștenit din latină, dublet popular al academicului Viol). Alternanța V/H și F/H reprezintă o particularitate a graiului local, particularitate comună cu dialectul aromân, alături de altele.

Hlujan = strujan, tulpină de porumb, cu tot cu frunze, după ce s-au cules știuleții.

Holeră = denumirea unei plante medicinale spinoase (Xanthium spinosum, scai rusesc, ghimpe muscălesc, scaiete mocănesc).

Icre = testicule; sarcină.

Ispoli (verb) = a scoate toată apa dintr-o fântână pentru a o curăța.

Ispolitor = căuș special, din lemn, cu care se scoate apa dintr-o luntre.

Împărțitură = pomană dată de sufletul sau de sănătatea cuiva.

Înhiola (verb, vezi Hiol) = a lua în hiol.

Învinci (verb) = a stârni (provoca) pe cineva împotriva altcuiva.

Învinat (și verbul A se învina), pronunțat popular Înyinat (și A se înyina) = băut, cinstit, beat (a se îmbăta). Se folosește ca formă respectuoasă, de menajare a celui vizat, inclusiv în raport cu propria persoană.

Iorgan = plapumă groasă de lână.

Lăsătură = construcție auxiliară lipită de corpul casei, având intrare separată și acoperișul într-o singură apă.

Máchină = instalație mecanică pentru zdrumicat porumbul.

Mamă = mătușă. Termen respectuos alăturat unui prenume feminin și adresat tuturor femeilor din sat mai în vârstă decât mama vorbitorului. A se vedea: Mama Alexandra, mama Catinca, mama Ioana, mama Ileana, mama Mărioara, mama Nastaluța etc., etc. Crihana – se glumește cu tâlc – e un sat de mame.

Mâncărică = tocăniță.

Mănușă = cânepă topită în baltă.

Merinzi (pronunțat popular Merindzi) = Rodină, ceremonie prin care femeile îi fac prima vizită, cu daruri, lăhuzei și noului născut; petrecere dată de femei cu o asemenea ocazie. Din Merinde.

Miculița (pronunțat popular Ńiculița) = nimic, absolut nimic. A se vedea expresia: Ńica-ńiculița.

Mioarcă/miorcoi (pronunțate popular Ńioarcă/ńiorcoi) = broască/broscoi.

Mișcocoriță (pronunțat popular Ńișcocoriță) = Coropișniță, insectă dăunătoare plantelor, cu corpul greoi și cu picioarele anterioare ca niște lopeți, care trăiește în pământ și care atacă, în special, culturile de grădinărie (Gryllotalpa vulgaris).

Mițurcă (pronunțat popular Ńițurcă) = tip de păretar țesut după o tehnică specială, la război, dar cu utilizarea andrelelor.

Moadă = tip de broboadă, de regulă albă. Se atribuie și broboadei care i se pune miresei pe cap, după ce este dezgătită, la sfârșitul nunții. Se folosește și în expersia i-a pus moada în cap = și-a luat-o de nevastă, și-a făcut-o nevastă.

Mocănească = tip de broboadă, având imprimate flori pe ea. În expersia: șalincă mocănească.

Mocănește = mod de a se îmbrobodi asemenea mocănițelor de la munte și diferit decât femeile de la câmpie. În expresia a se îmbrobodi mocănește. Probabil a apărut odată cu stabilirea la Crihana, în secolul XIX, a mai multor familii de mocani ardeleni, din Poiana Sărată, fostul județ Treiscaune (azi în județul Bacău).

Modeală = pânză albă, pătrată, asemănătoare unei broboade.

Nalangâtă = un fel de clătită sau prăjitură făcută din făină, lapte dulce sau acru, ouă, mere rase, brânză, scorțișoară și zahăr prăjite în unt, semănând ca aspect cu un șnițel. Din mai vechiul Lalangâtă care provine din grecescul Lalangi, Lalangita. Cuvântul este destul de rezistent și nu cedează sub presiunea barbarismelor rusești de tipul blină sau aladă.

Nant/nantă = nalt/naltă, înalt/înaltă.

Nătreț = nutreț.

Neaniu = nenea, unchiul.

Nemțește = cuvânt folosit cu referire la modul de a acoperi casa, după modelul adus de coloniștii germani din Basarabia. În expresia Casă învelită nemțește.

Nimerica = nimeni, absolut nimeni. A se vedea expersia: nimeni-nimerica.

Pănoagă = stuf verde crescut în primul an după ce a fost cosit, folosit ca nutreț pentru vite (pană + -oagă).

Piță = monedă nedifizională, de valoarea cea mai mică: un ban, o copeică, un eurocent etc. Cuvântul a fost adus la Crihana Veche de mocanii ardeleni din Poiana Sărată, fostul județ Trei-Scaune, având sensul familiar de Monedă de valoare mică; gologan, para și sensul inițial de monedă austro-ungară de zece creițari care a circulat (până în 1918) și în Transilvania și Bucovina; Provine din Pițulă. Există ca poreclă. A se vedea expersia: om de-o piță = om de nimic, nemernic.

Plean = pământul pe care este construită (sau urmează a se construi) casa unui gospodar și organizată întreaga gospodărie cu acareturi, grădină, vie/livadă. Cuvânt vechi, din Evul Mediu, însemnând inițial pământ luat în stăpânire.

Plugărele = ultima zi a Anului Vechi (31 decembrie/13 ianuarie).

Polcă = haină groasă femeiască de iarnă, intermediară ca mărime între palton și scurtă.

Polog = baldachin de vară instalat pe prispa țărănească.

Prăsad/prăsadă = păr/pară.

Primăreț = prima zi a Anului Nou (1 ianuarie/14 ianuarie).

Purice = măgăruș, pui de măgăriță.

Rând (în expresia Pe de rând / Pe de-a rândul = peste tot, pretutindeni).

Rost = cuvânt din limbajul țesătoarelor însemnând partea de covor țesut într-o singură zi și înfășurat pe natră (cf. expresia Bună ziua și să vă crească rostul mare!).

Scăritură = distanță dintre un element și altul al ornamentului de pe un covor.

Scofală = un fel de mâncare simplă făcută la cuptor din mămăligă, brânză de oi, jumări și ouă.

Strestie = trestie.

Sugurel = miel neînțărcat; cuvânt cu care se cheamă mieii (în expresia: sugurel-sugurel!)

Șiniță = porțiune îngustă și lungă dintr-un material; pârtie îngustă prin zăpată.

Tărmale = broboadă albă purtată pe sub un șal de culoare închisă.

Tărpan = instrument pentru cositul/tăiatul ierbii sau al stufului/papurei/cânepii, intermediar ca mărime între seceră și coasă. Origine turcică.

Tărpăni = a tăia iarbă sau a cosi stuf/papură cu tărapnul; A se copula.

Târnichea (pronunțat popular Târniché) = tinichea, adică vas/recipient din tablă, de regulă pentru tranportarea gazului.

Tentic, -ă = prost, tont, nepriceput.

Tete/Tetea = unchi drept dar și tatăl nașului sau al nașei în raport cu finii (cf. Tetea-nașul). Corespondent cu lituanianul Tetinas, tetutinas, tetulis, tetulius = unchi.

Tetica = tata.

Tindeche = întinzător metalic pentru războiul de țesut.

Tișcană = tolbă pescărească sau vânătorească.

Topilie (proniunțat popular Tochilie) = loc pentru topit cânepa în baltă.

Trandafir (proniunțat popular Trandahir) = un soi de mentă creață, crescută pentru miros, dar și pentru utilizarea ca plantă de ceai.

Țață = termen respectuos adresat unei surori mai mari, fără adăugarea prenumelui acesteia; termen respectuos folosit împreună cu prenumele oricărei femei din sat cu vârsta mai mare decât a vorbitorului, dar nu mai mare decât a mamei acestuia. Bunăoară: țața Ileana, țața Mărița, țața Vasilca etc., etc. 

Țățaie = cea mai mare dintre surori; termen respectuos cu care i se adresează surorii mai mari frații și surorile mai mici.

Țoșcă = dispozitiv special, prevăzut cu brâu de încingere și bretele încrucișate atât în față cât și în spate folosit ca suport pentru lemnăria măștii Caprei de Anul Nou.

Țugui = un soi autohton de viță de vie răspândit în zonă, cu struguri negri, rezistent la ger și la dăunători.

Țuș = în spate. Se referă la persoane, în special la copii, desemnând modul de a lua și duce un copil în spate, de regulă însoțind gestul cu expresia veselă: Țuș-țuș, măgăruș!

Țușcă = lână inelată, creață, în opoziție cu lâna țigaie care este dreaptă; oaie cu asemenea lână.

Țușcă = una dintre părțile casei tradiționale.

Veric = văr, verișor; formă afectuoasă a cuvântului văr.

Vrâstă = dungă.


IERTAȚI-NE, COPII ROMÂNI ȘI UCRAINENI DIN TRANSNISTRIA OCUPATĂ DE RUȘI!

Decembrie 25, 2016

Din cuvintele tale te voi judeca, slugă vicleană.
Luca, 19:22

Omul de nimic, omul necinstit şi viclean umblă cu minciuna pe buze.
Pilde, 6:12

În documentele Consiliului Europei Transnistria este numită oficial ”zone de non-droit”/”lawless zone” (rom. – zonă a fărădelegii, rus. – зона беззакония), după cum și este în realitate: o zonă a fărădelegii rusești.

Sluga Moscovei, Dodon, le prezintă scuze bandiților din fruntea regimului marionetă de la Tiraspol, dar îl doare drept în cot și nu suflă nicio vorbuliță despre genocidul cultural și lingvistic suportat de copiii români și ucraineni din zona ocupată de trupele militare și serviciile secrete ale Federației Ruse.

Chiar dacă nu am mandat politic din partea nimănui, mă văd obligat moral, în locul nemernicei slugi moscovite, să le prezint scuzele noastre, ale tuturor, copiilor români și ucraineni din zona fărădelegii ruse pentru faptul că sunt împiedicați să studieze în limbile lor materne: româna și ucraineana.

Copiilor români le prezint scuze și pentru faptul că li se interzice folosirea alfabetului latin în puținele cazuri în care instruirea se face în limba română, zisă ideologic ”moldovenească”.

Ce tablou avem în Transnistria?

Potrivit mai multor surse statistice, etnicii români sunt primul grup ca mărime (36,48%) în teritoriile din stânga Nistrului ocupate de Rusia, urmați de grupul ucrainean (30,47%) și abia apoi de cel rusesc (25,47%). Evident, această structură se păstrează, în linii mari, și în cazul populației preșcolare și școlare.

figura-1

Așa-zisul ”soviet suprem” al așa-zisei ”republici MOLDOVENEȘTI (sic!) nistrene” a aprobat, la 9 februarie 2016, o hotărâre (nr. 96), ”despre raportul de stat al guvernului republicii moldovenești nistrene ”cu privire la situația copiilor în republica moldovenească nistreană în anul 2014””.

Din această ilegală hotărâre a ilegalului ”soviet suprem” al ilegalei ”republici moldovenești nistrene” aflăm că în 2014 în teritoriile de răsărit ale Republicii Moldova, aflate sub ocupația trupelor militare și a serviciilor secrete ruse, existau 157 de unități de învățământ preșcolar, cu un total de 1212 grupe. După limba educației și instruirii: 106 erau rusești, 22 ”moldovenești”, 1 ucraineană, 3 ruso-ucrainene și 25 ruso-”moldovenești”. Totodată, 91,9% dintre copii erau educați în limba rusă, 7,7% în limba ”moldovenească” și 0,4% în limba ucraineană.

figura-2

Potrivit așa-zisului ”ministru al educației” din zona de ocupație militară rusă, Svetlana Fadeeva, în 2014, în regiune erau educați în grădinițe 24 010 copii. Așa-zisul ”ministru” a contrazis așa-zisul ”soviet suprem” și a prezentat următorul tablou al instituțiilor preșcolare, după limba educației: 116 de limbă rusă; 17 de limbă ”moldovenească”, 1 de limbă ucraineană, 2 de limbă rusă și ucraineană, 21 de limbă rusă și ”moldovenească”.

Din toată populația preșcolară din teritoriile ocupate de Federația Rusă, 84,4% reprezentau preșcolarii care frecventau grădinițe și creșe, iar 15,6% nu frecventau asemenea instituții, fiind vorba de 4438 de nou-născuți și de copii care nu pot fi înscriși la grădinițe și creșe, întrucât în 34 de localități din zona ocupată nu există instituții preșcolare.

În sistemul învățământului de cultură generală funcționau 162 de școli în 2014, cu 6 mai puțin decât în anul precedent. Contingentul de elevi constituia 45132 de persoane. După limba de instruire, procentual, cele 162 de școli se repartizau astfel: 71,6% de limbă rusă; 17,3% de limbă ”moldovenească”; 1,9% de șimbă ucraineană; 8% de limbă rusă și ”moldovenească”; 1,2% de limbă rusă și ucraineană. Copiilor de origine română instruiți în limba ”moldovenească” li se impune alfabetul  rus, regimul marionetă de la Tiraspol opunându-se categoric utilizării alfabetului latin și curmând din start orice inițiativă de revenire la scrierea cu litere latine. Moscova se teme de alfabetul latin și îl privește ca pe o amenințare reală la securitatea sa culturală.

Grădinițele și școlile din zona fărădelegii ruse sunt uzine ale rusificării, fabrici de etnici ruși și folosesc ca materie primă, în principal, copii români și ucraineni.

Dragi copii români și ucraineni de pe malul stâng al Nistrului, iertați-ne că nu vă putem apăra. Iertați-ne că pe slugă care e crede președinte al tuturor și ”suveran” îl doare în cot de dreptul vostru de a învăța în limba maternă.

Dragi copii români, iertați-ne că sluga nemernică a Moscovei nu are nici gând să apere alfabetul latin prevăzut ca obligatoriu în mult iubita lui Constituție sacro-sanctă! Lui nu-i pasă de voi și de identitatea voastră naturală. El vă vrea o simplă și banală masă demografică de asimilare, adică de rusificare.

Pentru el Transnistria ocupată e norma și noi – anomalia. Dacă ar putea, ar face ca în toată Basarabia, ca și în Transnistria de astăzi, 91,9% dintre copii să fie rusificați prin școală, așa cum sunt rusificați ucrainenii, găgăuzii, bulgarii și toate minoritățile neruse din partea basarabeană a Republicii Moldova. Școlile din localitățile ucrainenilor, găgăuzilor sau bulgarilor basarabeni sunt de asemenea uzine ale rusificării, fabrici de etnici ruși și asta îi convine Moscovei și preaplecatei sale slugi, mancurtul Dodon cu fața unsuroasă.

Iertați-ne, copii! Primiți scuzele noastre și nu ne judecați prea aspru după mancurtul cățărat provizoriu în capul nostru, cu bucuria pe care o poate avea doar scroafa în pom.

Voi meritați scuzele tuturor, nu bandiții și impostorii care vă asupresc.


ROȘCA LA CURTEA LUI DODON SAU AGENȚII INTERESELOR RUSEȘTI IES LA RAMPĂ

Decembrie 23, 2016

rosca-cu-omul-lui-le-pen

Era și de așteptat. Rușii își scot tot mai multe unelte la rampă. Nici nu plecaseră bine la Comrat sau în alte centre raionale bătrâneii (preponderent rusofoni) cărați cu autocarele să-i facă galerie lui Dodon în ziua învestirii, că prietenul lui Dughin, Iurie Roșca, agentul developat și tenace al intereselor rusești la Chișinău, apărea la Reședința de Stat, la papion și plin de sine, într-o nouă postură, de gazdă (purtător de cuvânt, consilier pentru securitate, șef de cabinet, șef de protocol?). Tovarășul Vinogradov de la Moscova, ca orice superior interesat, a putut urmări episodul în direct/online  pe mai multe televiziuni.

Roșca, omul de casă al ambasadorului Rusiei la Chișinău, l-a prezentat fericit și i-a oferit cuvântul lui Edouard Ferrand, mâna dreaptă a Marinei Le Pen (Frontul Național din Franța), partid în conexiune directă cu administrația de la Kremlin și beneficiar al finanțărilor grase din această capitală (pe filieră cehă și cipriotă).

Pe post de interpret, de asemenea prezentat de Roșca, a compărut Clement Sava, fost vicepreședinte al Partidului România Unită (PRU, după modelul Rusia Unită), fost jurnalist, actual vicepreședinte și purtător de cuvânt al partidului Forța Națională (înregistrat la 11 aprilie 2016), o clonă palidă a Frontului Național din Franța.

Clement Sava este unul dintre personajele promovate de către agenția informativă rusă de stat Sputnik, prin biroul acesteia de la Chișinău.

De asemenea, Roșca a fost alături de oamenii rușilor din Franța și România la o întrevedere cu Igor Dodon, care, aflăm, i-a mulțumit oficial madamei Le Pen pentru angajamentul acesteia ”pentru o Europă a națiunilor”. (Edouard Ferrand pe pagina sa de twitter: #Moldavie le président Igor Dodon a officiellement remercié Mme Le Pen @MLP_officiel pour son engagement pour l’Europe des Nations). Putinofil la putinofil trage.

Am scris anterior despre TRĂDAREA LUI ROȘCA, despre trecerea lui fățișă în tabăra imperială moscovită și cărarea rămășițelor PPCD-ULUI ÎN FUNDĂTURA EURASIATICĂ, dar și despre partidele pe care SECURITATATEA RUSĂ LE PLODEȘTE ÎN TOATĂ LUMEA, INCLUSIV ÎN ROMÂNIA., ca și despre SPIONAJUL RUSESC PENTRU BALCANI, TRANSFERAT DE LA SOFIA LA CHIŞINĂU.

rosca-cu-omul-lui-le-pen4

Frontul Național al Marinei Le Pen, așa cum a fost demonstrat, și-a finanțat ultima campanie electorală din bani rusești, acesta fiind unul dintre partidele occidentale care recunoaște, ca și Dodon, anexarea Crimeii de către Rusia. Marine Le Pen a avut în ultimul său program electoral un punct care prevede recunoașterea anexării Crimeii, informează Sputnik France. De altfel, partidul Marinei Le Pen, alături de alte grupări extremiste finanțate de Moscova (inclusiv Jobbik din Ungaria), și-a trimis observatori oficiali la simulacrul de referendum privind anexarea Crimeii de către Rusia. În vizitele sale la Moscova, Marine Le Pen este întâlnită de conducerea rusă cu covor roșu la scară, element rezervat exclusiv șefilor de stat.

Marin Le Pen cu Serghei Narâșkin, fost președinte al Dumei de Stat, actual director al Serviciul Federal de Informații (FSB). Precizare: Dughin, prietenul lui Roșca, a fost consilierul lui Narâșkin.

Moscova. Marine Le Pen cu generalul KGB și FSB Serghei Narâșkin, fost președinte al Dumei de Stat, actual director al Serviciul de Informații Externe al Rusiei (SVR – Служба Внешней Разведки). Precizare: Dughin, prietenul lui Roșca, a fost consilierul lui Narâșkin.

Marine Le Pen la Moscova, cu vicepremierul rus Dmitri Rogozin, care a luptat în Transnistria contra Republicii Moldova.

Marine Le Pen la Moscova, cu vicepremierul rus Dmitri Rogozin, care a luptat în Transnistria contra Republicii Moldova.

Bine plătita și îndeaproape ghidata, agentură rusească se regrupează și, după cât se vede, e pornită rău. Întrebarea e cine o va stăvili? Ocupația Basarabiei de către Moscova va trebui să înceteze.


DOAMNE SFINTE! PATRIARHUL KIRIL AL MOSCOVEI DESPRE ”RĂZBOIUL SFÂNT” AL RUSIEI ÎN SIRIA ȘI DESPRE JUSTIFICAREA OMORURILOR

Decembrie 17, 2016

popa-rus-3

Patriarhul Kiril al Moscovei: ”Puțini vorbesc despre asta, dar eu ca patriarh trebuie să o spun. Nouă ni s-a declarat un război nedeclarat. Ce înseamnă această înlănțuire de acte teroriste teribile? Poate că măcar acum, pe exemplul Siriei, vom înțelege ce vor adversarii noștri. Ei vor să distrugă Rusia, marele bastion al Ortodoxiei, o țară măreață cu propria ei cultură spirituală, fără a cărei distrugere multe lucruri nu pot fi obținute la scara întregii lumi. Iar dacă e război, trebuie să fim mobilizați cu toții. Mobilizată trebuie să fie armata noastră, mobilizate trebuie să fie serviciile noastre speciale și toată populația trebuie să fie mobilizată în primul rând pentru a fi pregătită de ajutor unul altuia”.

Predica din 5 februarie 2014.

popa-rus

Originalul rusesc: ”Об этом мало кто говорит, но патриарх должен сказать. Нам объявлена необъявленная война. Что означает эта череда страшных террористических атак? Может быть теперь, на примере Сирии, мы понимаем чего хотят наши противники. Они хотят уничтожить Россию – великий форпост Православия, великую страну со своей собственной духовной культурой, несломив которую нельзя многого добиться в мировом масштабе. А если это война, то все мы должны быть мобилизованы. В первую очередь мы должны быть мысленно, духовно мобилизованы. Отмобилизованы должны быть наши войска, наши специальные службы и все население должно быть отмобилизовано в первую очередь на готовность помогать друг другу”.

Patriarhul Kiril al Moscovei: ”Participarea în unele acțiuni care se pot solda cu moartea poate fi justificată. Evanghelia descrie în mod clar în ce cazuri acest lucru e posibil: atunci când îți dai viața pentru alții. La drept vorbind, pe asta și se întemeiază un război drept. Încă în îndepărtatul secol al V-lea Fericitul Augustin încerca să descrie parametrii unui asemenea război. Poate că astăzi există închipuiri cumva diferite, dar esența rămâne aceeași: acțiunile militare sunt justificate atunci când acestea apără omul, societatea, statul.

Ceea ce se întâmplă astăzi în s-ar părea îndepărtata Sirie, care de fapt nu e deloc îndepărtată, ea fiind de-a dreptul vecina noastră, anume că înseamnă apărarea Patriei. Despre aceasta mulți spun asta limpede, întrucât dacă terorismul va învinge în Siria, acesta va obține o șansă enormă dacă nu să învingă poporul nostru, atunci să întristeze extraordinar viața poporului nostru, să-i aducă nenorociri și nevoi. De aceea acest război este unul de apărare și nu atât războiul în sine, cât atacurile cu precizie. Cu atât mai mult însă, dat fiind caracterul defensiv al acestui război, participarea oamenilor noștri în acțiuni militare este una dreaptă…

În plus, știm doar bine ce nevoi teribile aduce terorismul. Poporul nostru a trecut prin încercări îngrozitoare – la Beslan, Volgograd – și e cu neputință să le enumăr pe toate. Suntem fripți de această durere, căci noi știm ce înseamnă așa ceva. Iar avionul nostru care a fost doborât de asupra peninsulei Sinai? De aceea, tot ceea ce are loc sunt acțiuni defensive în replică. În acest sens, noi vorbim cu îndrăzneală despre o luptă dreaptă”.

7 ianuarie 2016, interviu acordat postul de televiziune ”Rossia 1”

popa-rus-2

Originalul rusesc: ”Участие в неких действиях, которые могут повлечь за собой смерть, может быть оправдано. Евангелие четко описывает, в каких случаях это возможно, – когда вы за других отдаете свою жизнь. Собственно говоря, на этом и построена идея справедливой войны. Еще блаженный Августин пытался описать параметры такой войны в далеком V веке. Сейчас, может быть, несколько иные представления, но суть остается прежней: военные действия оправданы, когда они защищают человека, общество, государство.

То, что сегодня происходит в далекой, казалось бы, Сирии, которая на самом деле далекой вовсе не является, это в буквальном смысле наш сосед, — это и есть защита Отечества. Об этом многие сегодня ясно говорят, потому что, если терроризм побеждает в Сирии, у него появляется огромный шанс если не победить, то чрезвычайно омрачить жизнь нашего народа, принести несчастья и бедствия. Поэтому эта война оборонительная — не столько даже война, сколько точечные воздействия. Но, тем не менее, это участие наших людей в военных действиях, и покуда эта война носит оборонительный характер, она является справедливой…

Кроме того, мы ведь все хорошо знаем, какие страшные беды приносит терроризм. Наш народ прошел через страшные испытания — Беслан, Волгоград, невозможно все перечислить. Мы обожжены этой болью, мы знаем, что это такое. А наш самолет, который был сбит над Синаем? Поэтому всё, что происходит, — это ответные оборонительные действия. В этом смысле мы смело говорим о справедливой борьбе”.

Înregistrare video.

popa-4

Copii sirieni uciși în bombardamentele aviației ruse.

Copii sirieni uciși în bombardamentele aviației ruse.

Copii sirieni uciși în bombardamentele aviației ruse.

Copii sirieni uciși în bombardamentele aviației ruse.


PROPUNERI PENTRU AMELIORAREA PROIECTULUI NORMELOR METODOLOGICE DE APLICARE A LEGII 86/2016 PRIVIND INSTITUIREA CENTRELOR COMUNITARE ROMÂNEȘTI DIN STRĂINĂTATE

Decembrie 5, 2016

Legea 86/2016 privind instituirea centrelor comunitare românești în străinătate a intrat în vigoare în data de 3 mai 2016, odată cu publicarea în Monitorul Oficial al României (Partea I nr. 347/6 mai 2016).

Propunerea legislativă fusese inițiată de membrii Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării și a fost adoptată de Camera Deputaților în aprilie 2016.

Departamentul Politici pentru Relația cu Românii de Pretutindeni (DPRRP) din cadrul Ministerului Afacerilor Externe a dat publicității un proiect de Hotărâre de Guvern privind normele de aplicare a Legii nr. 86/2016, lansând o dezbatere publică pe marginea lor. Dezbaterea urmează să se încheie pe 17 decembrie 2016, termen până la care DPRRP primește propuneri și sugestii ale cetățenilor români și ale organizațiilor acestora de peste hotare.

Proiectul Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 86/2016 privind instituirea centrelor comunitare românești în străinătate supuse dezbaterii publice de către DPRRP reiau normele, principiile și condițiile cuprinse în legea respectivă.

Proiectul Normelor metodologice nu ridică în sine decât un singur semn de întrebare, în rest încadrându-se perfect în aria de cuprindere a Legii.

Este vorba despre modul în care se propune aplicarea prevederilor articolului 2 al acesteia. Articolul 2 instituie, prin alineatul său (1), condiția rezonabilă  a înregistrării a cel puțin 5 000 de cetățeni români la misiunile diplomatice ale României pentru înființarea de centre comunitare românești.

Alineatul (2) al articolului 2, stabilește următoarea condiție: ”Înființarea centrelor comunitare românești se face în baza unei solicitări adresate Departamentului Politici pentru Relația cu Românii de Pretutindeni din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, semnată de cel puțin o treime din cetățenii români înregistrați la misiunile diplomatice ale României din statul respectiv”.

Dezvoltând această prevedere, proiectul Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 86/2016, stipulează, în alineatul (2) al articolului 3, că ”Înființarea unui centru comunitar într-o anumită localitate se face în baza cererilor adresate Departamentului Politici pentru Relația cu Românii de Pretutindeni din cadrul MAE de cel puțin o treime din cetățenii români înregistrați la misiunile diplomatice ale României din statul respectiv”.

În opinia noastră, asistăm la o coliziune între prevederile alineatului (2) al articolului 2 din Lege și cele ale alineatului (2) al articolului 3 al proiectului Normelor metodologice de aplicare a legii. Din acest motiv, legea va fi greu sau chiar imposibil de aplicat.

Legea 86/2016 nu cuprinde cuvântul localitate, referindu-se doar la state. Proiectul Metodelor de aplicare a legii însă, se abate de la textul legii și propune, în cazul comunităților de cetățeni români dintr-o localitate anume, aplicarea automată și nerezonabilă, fără nicio specificare suplimentară, a criteriului numeric rezonabil stabilit pentru comunitățile cetățenilor români dintr-un stat întreg. Legea 86/2016 nu cuprinde (cu toate că presupune) noțiunea de ”centru comunitar românesc dintr-o localitate anume”, lăsând loc înființării de centre comunitare românești atât locale, cât și regionale.

În mod evident, Normele metodologice de aplicare a Legii 86/2016 se pot referi și trebuie să se refere la localități în care există comunități ale cetățenilor români de peste hotare. De asemenea, legea nu limitează autoritatea executivă să asigure condiții pentru înființarea de centre comunitare românești în unități administrative de alt nivel decât local (regiune, departament, raion, județ, canton, district federal, voievodat, prefectură, land, municipiu, comunitate de comune, unitate cu statut special (bunăoară,Țara Bascilor în Spania sau Țara Loarei în Franța), Capitală (dacă dispune de statut special superior localităților ordinare) etc.). Considerăm însă că în cazul comunităților cetățenilor români dintr-o localitate anume (sau dintr-o unitate administrativă de alt nivel inferior celui național) ar trebui aplicat principiul proporției (1/3) valabil la scară locală, nu cel al proporției la scară națională.

Raportând criteriul rezonabil al proporției (1/3) la cifra absolută minimă de cetățeni români dintr-un stat (5 000), constatăm că înființarea unui centru comunitar românesc este posibilă dacă cererea de înființare ar fi semnată de minimum 1667 de cetățeni. Totodată constatăm că în cazul în care într-un stat s-ar înregistra la ambasada sau consulatele României 5 000 de cetățeni români, în statul respectiv s-ar putea înființa maximum 3 centre comunitare românești.

Să modelăm o situație. În Italia, bunăoară, sunt stabiliți peste 1 milion de cetățeni români. Pentru ca în această țară să se înființeze, în oricare dintre localități, un centru comunitar românesc va fi necesar ca între minimum 5 000 și peste 1 milion de cetățeni să se înregistreze la Ambasada sau consulatele României. În cazul în care, să presupunem, s-ar înregistra la Ambasadă sau consulate doar jumătate din românii stabiliți în Italia, adică circa 600 000, pentru a înființa un centru comunitar în orice localitate anume (să zicem, la Roma) va fi necesar ca cererea adresată DPRRP să fie semnată, în fiecare caz aparte, de minimum circa 200 000 de cetățeni. Pentru a înființa un al doilea centru comunitar într-o altă localitate (să zicem, la Milano), procedura va trebui reluată întocmai, cererea adresată DPRRP urmând a fi semnată de alți 200 000 de cetățeni. Și așa de fiecare dată. Astfel, dacă într-un stat (să zicem, Israelul sau Norvegia) s-ar putea înființa un centru comunitar românesc la cererea a minimum 1667 de cetățeni, pe când în cazul Italiei înființarea unui centru comunitar local va trebui să se facă la cererea unui număr de circa 120 de ori mai mare. Cu cât este mai mare numărul de cetățeni români înregistrați la ambasadele și consulatele României dintr-un stat sau altul, cu atât va fi mai dificil să se înființeze centre comunitare românești.

Deci, criteriul proporției rezonabile stabilit de lege (1/3) la scară națională, aplicat mecanic la scară locală, așa cum propune proiectul Normelor metodologice de aplicare a legii, ar produce în practică disproporții numerice nerezonabile și grave de la un stat la altul.

Prima noastră propunere este ca Normele metodologice, respectând criteriului proporției rezonabile stabilit de lege, să cuprindă cifre absolute conforme acestui principiu și să specifice, bunăoară, că înființarea unui centru comunitar într-o localitate anume se face în baza cererilor adresate DPRRP de cel puțin 1667 de cetățeni români înregistrați la misiunile diplomatice ale României din statul respectiv și stabiliți în acea localitate anume.

O altă propunere vizează completarea proiectului Normelor metodologice cu prevederi despre posibilitatea înființării de centre comunitare românești în raza unităților administrative de nivelul I, II (sau III, după caz) din fiecare stat, nu doar la nivelul localităților ordinare, știindu-se că în multe state (cum ar fi Republica Moldova, de exemplu) localitatea este o așezare umană de regulă inferioară celei de comună sau oraș, neavând administrație proprie (satele din componența comunelor/primăriilor rurale sau urbane). Această propunere se bazează și pe noțiunea de ”zonă de referință” cuprinsă în proiectul Normelor metodologice (articolul 2, alineatul (3)). Considerăm de asemenea important ca Normele metodologice să specifice expres că centrele comunitare românești pot fi instituite și în alte localități sau regiuni decât cele în care există misiuni diplomatice ale României, întrucât formula ”funcționează pe lângă oficiile diplomatice și consulare ale României” din articolul 2, alineatul (2) al proiectului Normelor metodologice, formulă care nu se regăsește în Legea 86/2016, ar lăsa să se înțeleagă că centrele comunitare românești ar putea fi instituite doar în localitățile în care există misiuni diplomatice ale României. În mod normal, în sensul prevederilor Legii 86/2016, pentru a nu admite abateri de la scopul declarat al acesteia, centrele comunitare românești ar trebui să poată fi instituire oriunde există comunități ale cetățenilor români, nu doar în orașele în care își au sediile misiunile noastre diplomatice. Legea 86/2016 nu stabilește nicio restricție sau condiționare în acest sens.

O a treia propunere este ca Normele metodologice să fie completate cu prevederi despre posibilitatea înființării de centre comunitare românești pentru cetățenii din două sau mai multe localități vecine, dacă numărul acestor cetățeni nu este mai mic de 1667 de persoane. Pentru un plus de precizie și acuratețe, Normele metodologice ar putea cuprinde și specificarea că într-o singură unitate administrativă de nivelul I poate fi instituit un singur centru comunitar românesc.

Vlad Cubreacov,

Președinte al Asociației ”Răsăritul Românesc” din Chișinău

lege-centre-comunitare-mo

PROIECT

NORME METODOLOGICE   de aplicare a Legii nr. 86/2016 privind instituirea centrelor comunitare româneşti în străinătate

Art. 1

Se aprobă  prezentele norme metodologice de aplicare a prevederilor legii privind înființarea centrelor comunitare românești din străinătate.

Art. 2

(1) Centrele comunitare româneşti au drept scop asigurarea coeziunii comunităților de români din afara granițelor țării, reprezentativitatea acestora, organizarea de proiecte şi programe cu caracter cultural, educativ şi artistic, în scopul promovării realităților istorice, a tradițiilor, a obiceiurilor, a valorilor naționale şi a identității lingvistice.

(2) Centrele comunitare româneşti din străinătate funcționează  pe lângă  oficiile diplomatice și consulare ale României și nu au personalitate juridică.

(3) În cadrul centrelor comunitare româneşti din străinătate pot fi organizate acțiuni cu scop de informare, educativ, cultural sau de promovare a României  și a comunităților din zonele de referință.

(4) Înființarea centrelor comunitare româneşti din străinătate, structura lor organizatorică, regulamentul de organizare  și funcționare, numărul de posturi  și categoriile de personal, inclusiv personalul angajat pe plan local, se stabilesc prin ordin comun al ministrului afacerilor externe  și al ministrului delegat pentru relațiile cu românii de pretutindeni, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.

(5) Cheltuielile de înființare  și funcționare a centrelor comunitare româneşti din străinătate se finanțează  din bugetul MAE iar programele, proiectele  și acțiunile derulate de acestea sunt finanțate din bugetul alocat în acest scop Departamentului Politici pentru Relația cu Românii de Pretutindeni.

(6) Centrele comunitare pot reține şi utiliza în condițiile art. 67 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările şi completările ulterioare, venituri din vânzarea produselor editoriale  şi din proiecte realizate în parteneriat public‐privat. Veniturile realizate se utilizează  pentru finanțarea cheltuielilor cu acțiuni cu caracter social  și cultural.

(7) Centrul poate primi și folosi donații şi sponsorizări, potrivit legii.

Art. 3

(1) În scopul asigurării unei bune reprezentativități a românilor din afara granițelor țării și a coeziunii în cadrul comunităților, se pot înființa centre comunitare în statele în care cel puțin 5000 de cetățeni români sunt înregistrați la misiunile diplomatice românești din statele respective.

(2) Înființarea unui centru comunitar într‐o anumită localitate se face în baza cererilor adresate Departamentului Politici pentru Relația cu Românii de Pretutindeni din cadrul MAE de cel puțin o treime din cetățenii români înregistrați la misiunile diplomatice ale României din statul respectiv.

(3) Cererea de înființare a centrului comunitar va conține datele personale de identificare și adresa de domiciliu sau reședință în străinătate ale solicitantului. În cerere se va preciza localitatea în care se dorește înființarea centrului comunitar.

Art. 4

Prezentele norme de aplicare intră  în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al României.