ÎNTRU MULȚI ANI, PREAFERICITE PĂRINTE AL NOSTRU PATRIARH!

Iulie 20, 2016

PF Daniel

Preafericirii Sale, Preafericitului Părinte Daniel,

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

Preafericite Părinte al nostru Patriarh,

La adăugarea celui de-al 65-lea an în cununa vieții, vă trimitem din inima Basarabiei urarea noastră de sănătate, de mulți și binecuvântați ani și de slujire îndelungată și rodnică a Bunului Dumnezeu, în mijlocul Neamului Românesc de pretutindeni.

Ne plecăm genunchii în fața Tronului nostru Patriarhal din București cu evlavie, prețuire și speranță, bucurându-ne că avem un Părinte al Națiunii înțelept, energic, harnic, luminat, blând și hotărât, om al faptelor bune și de folos întregii noastre Biserici.

Ctitoria Catedralei Neamului din București, ca simbol al unității și creștinătății înnoitoare a Neamului Românesc, canonizarea Sfinților Români prin care ne facem o Biserică pe deplin recunoscătoare, mai buna organizare și așezare pe temelii refăcute a Bisericii Ortodoxe Române, misiunea în rândul tinerilor, grija părintească pentru cei rămași în virtutea unei istorii vitrege în afara Țării, vegherea necontenită asupra demnității și îndestulării sufletești a tuturor fiilor și fiicelor Bisericii noastre sunt motive de bucurie pentru noi și prilejuri în plus să-i mulțumim Bunului Dumnezeu pentru harul, puterea, înțelepciunea, hotărârea și blândețea cu care v-a dăruit.

Harul Domnului și Mântuitorului nostru Iisus Hristos, binecuvântarea lui Dumnezeu Tatăl și împărtășirea Duhului Sfânt să vă însoțească în tot timpul și în tot locul!

Al Preafericirii Voastre ascultător și din toată inima iubitor fiu sufletesc,

Vlad Cubreacov, președinte al Asociației ”Răsăritul Românesc” din Chișinău

Chișinău, 20 iulie 2016

multumire-patriarhia-romana


MANIFEST DE CREDINȚĂ AL INTELECTUALEI ROMÂNCE MARIA BERÉNYI DIN UNGARIA

Februarie 21, 2014

Asociația Răsăritul Românesc i-a acordat Diploma de excelență 2013 doamnei Maria Berényi, Director al Institutului de Cercetări al Românilor din Ungaria,  pentru stăruință în cercetarea istoriei Bisericii Ortodoxe şi a celei Greco-Catolice, a fundațiilor private şi bisericești, a coloniilor macedoromâne din Ungaria și Transilvania, a formării elitelor române la Universităţile din Budapesta și a rolului femeii în societatea şi cultura românească din Transilvania și Ungaria secolului al XIX-lea.

Maria Berenyi

Maria Berenyi 1Doamna Maria Berényi ne-a trimis la Chișinău o scrisoare de mulțumire, care cuprinde o adevărată profesiune de credință, manifestul și crezul unei intelectuale românce de elită. Iată scrisoarea primită de la Budapesta:

Domniei Sale,

Domnului VLAD CUBREACOV,

Preşedintele Asociației Răsăritul Românesc

CHIŞINĂU

Stimate Domnule Preşedinte,

Vă adresez o caldă mulțumire pentru deosebita onoare pe care Asociația Răsăritul Românesc, condusă de Dumneavoastră, mi-a făcut-o conferindu-mi Diploma de excelență 2013, ca apreciere „pentru stăruință în cercetarea istoriei Bisericii Ortodoxe şi a celei Greco-Catolice, a fundaţiilor private şi bisericeşti, a coloniilor macedoromâne din Ungaria și Transilvania, a formării elitelor române la Universităţile din Budapesta și a rolului femeii în societatea şi cultura românească din Transilvania și Ungaria secolului al XIX-lea.” Această diplomă a fost conferită de Ziua Unirii Principatelor române. M-am bucurat nespus de mult că, în aceasta zi semnificativă şi simbolică, fraţii noştri din Chişinău s-au gândit şi la românii din Ungaria. Mă simt  onorată pentru această diplomă şi mulţumesc din suflet pentru această atenţie.

Trăiesc de-o viaţă din citit şi scris. Din biblioteci, arhive prăfoase, manuscrise, presa vremii. Precum trec anii, îmi dau seama că ar trebui să ne naştem bătrâni şi să tot întinerim, cum spune undeva Eugen Ionescu, unul dintre cei care au pus în cauză lanţul în care e prinsă viaţa omului.

Identitatea nu este una dată, noi suntem cei care trebuie să o constituim, noi trebuie să alegem din comoara extraordinară pe care ne-au lăsat-o predecesorii noştri. Într-un secol al vitezei, unde apar schimbări la fiecare pas (de mentalitate, de sistem de apreciere al valorilor), nicio clipă nu putem renunţa la moştenirea noastră culturală. O renaştere naţională a unei etnii nu poate exista fără o redeşteptare culturală. Un om care nu-şi cunoaşte istoria, manifestările artistice ale semenilor săi, tradiţiile, obiceiurile, nu se poate regăsi pe sine. Nu are unde să ajungă, dacă nu ştie de unde a plecat şi, mai ales, cu ce a plecat înzestrat în drumul vieţii. Conştiinţa naţională înseamnă mai întâi recunoştinţă şi respect față de înaintași, apoi răspunderea şi grija față de urmaşi. Este vorba aici despre capacitatea noastră de a ne construi relaţia cu trecutul şi, prin aceasta, cu noi înşine.

Trecutul rămîne o parte a fiinţei noastre. Nevoia de a pune ordine în trecut este la fel de necesară ca ordonarea prezentului şi ca buna pregătire a viitorului. Nu pentru că scripta manent, ci pentru că scrisul înseamnă mult mai mult decât ceea ce rămâne. Înseamnă analiză, sinteză, generalizare şi abstractizare. Înseamnă deschidere spre viitor. Înseamnă proiect. Scrisul va sta drept mărturie urmaşilor despre spovedania pe care ai făcut-o când hârtia a devenit aliatul gândurilor tale.

Şi în epoca internetului – de care mă folosesc şi eu zilnic – trebuie să credem în Galaxia Gutenberg, adică în lumea Cuvântului. În cazul cărţii, trebuie acceptat faptul că lumea modernă îi datorează enorm şi că, aproape sigur, umanitatea va continua să beneficieze de serviciile ei. O lume fără cărţi este greu de imaginat, chiar dacă tentaţiile imediatului par a ne contrazice. Era imaginii nu va putea evita cuvântul şi nici exclude un tezaur devenit patrimoniu al umanităţii. Prin carte comunicăm cu cei dinaintea noastră, dar şi cu cei care nu s-au născut încă. Cred – mai precis aş vrea să cred – că şi cărţile mele ajută la întărirea conştiinţei naţionale şi identitare a comunităţii româneşti din Ungaria.

Vă mulțumesc pentru onoarea pe care mi-ați făcut-o și vă doresc spor în tot ceea ce faceți în beneficiul românilor. Vă doresc multă putere de muncă, sănătate şi multe împliniri în activitatea pe care o desfăşuraţi.

Cu aleasă preţuire,

Dr. Maria BERÉNYI

director

Institutul de  Cercetări al Românilor din Ungaria


Seminar despre primul preot misionar român în Japonia, Anatolie Tihai

Ianuarie 7, 2013
Cuviosul român Anatolie Tihai

Cuviosul român Anatolie Tihai

În seara de 12 decembrie 2012, Ambasada României la Tokio a organizat un seminar despre primul preot misionar român din Japonia, Anatolie Tihai, cu prilejul sărbătoririi în 2012 a 140 de ani de la sosirea lui în această ţară. În cadrul seminarului, au susţinut câte o prezentare domnul ambasador Radu Şerban şi părintele Demitrios Tanaka, directorul Sectorului Relaţii Internaţionale din cadrul Mitropoliei Ortodoxe nipone. Evenimentul a fost organizat cu sprijinul părintelui Alexandru Nicodim, reprezentantul Bisericii Ortodoxe Române pe lângă Mitropolia Japoniei.

Tihai Tokio

La manifestare au participat ambasadorii Serbiei şi Greciei, reprezentanţi ai corpului diplomatic acreditat la Tokio şi ai Ministerului Afacerilor Externe nipon, membri ai comunităţii româneşti din Japonia şi ai asociaţiilor de prietenie româno-japoneze.

Părintele Anatolie Tihai s-a născut în 1839 în comuna Tărăsăuţi, judeţul Hotin, Noua Suliţă (astăzi în Ucraina). A studiat la Chişinău şi Kiev, iar în 1872 a acceptat să slujească alături de arhimandritul rus Nicolae Kasatkin în Japonia. A locuit în Hakodate (Hokkaido) unde a înfiinţat o şcoală primară, în Osaka unde a deschis o şcoală de catehism şi a slujit la Misiunea Ortodoxă Rusă din capitala niponă. S-a stins din viaţă în 1893 şi a fost înmormântat la Sankt Petersburg.

Seminar Tokio

Sursa: ziarul Lumina

Comunicarea părintelui Dimitrie Tanaka (Biserica Ortodoxă Japoneză)

FR. ANATOLY TIKHAI

Father Anatoly Tikhai was a hieromonk who came to Japan in the early 1870s to assist the future St. Nicholas of Japan in his missionary works in our country. Initially, St. Nicholas of Japan assigned Fr. Anatoly to his original missionary camp in Hakodate, Hokkaido, an island of northern Japan.

During his years in Japan before he returned to Russia due to a serious illness, Fr. Anatoly organized schools and ministered Japanese Orthodox communities in Hakodate, and later in Osaka, as well as served as dean of the language school and organized the seminary in Tokyo.

Hieromonk Fr. Anatoly was originally from Bessarabia – a historical term for the geographic region in Eastern Europe bounded by the Dniester River on the east and the Prut River on the west.

In secular, Alexander Dmitrievich Tikhai, born in Bessarabia, Khotin, initially Fr. Anatoly studied at the Chisinau Theological Seminary, but did not finish the course and went to Mount Athos. He became a monk on Mount Athos and lived on Holy Mount for four years and graduated from the Kiev Theological Academy before he was assigned to assist St. Nicholas in his missionary works in Japan.

Hieromonk Fr. Anatoly arrived in Japan in December 1871 (or else in October 1871), while the future St. Nicholas’ activities were still centered in Hakodate. After reviewing the status of the missionary efforts in Japan with Fr. Anatoly, St. Nicholas assigned Fr. Anatoly to the existing Orthodox camp in Hakodate, thus continuing to minister the community that had formed there. This allowed St. Nicholas to move his activities to Edo (the former Tokyo).

In 1873, Hieromonk Fr. Anatoly established the Motomachi Orthodox Primary School in Hakodate, where he taught for the next seven years. By 1880, the number of the students enrolled amounted to 300 people. In 1880, Fr. Anatoly was raised to the rank of Archimandrite and also was called by St. Nicholas to come up to the Kanda Surugadai headquarters of the Russian Orthodox mission in Tokyo, to become the dean of the Russian language school and the newly organized Tokyo’s Missionary School. Here, he taught theology to the seminarians and assisted St. Nicholas in his missionary works.

In 1877-1878, Fr. Anatoly visited Vladivostok with five Japanese candidates for their ordination. On his return in 1878, he made ​​a missionary tour to visit churches in western Japan, before reaching Osaka, where he performed the first baptism.

Subsequently, in 1879-1881, while St. Nicholas was absent from Japan, having returned to Russia to report his missionary achievements to the Holy Synod, Fr. Anatoly served as the head of the Russian Orthodox Mission in Japan. Without going into detail on the characteristics of Fr. Anatoly as a christian missionary, we pay attention only to the fact that he was loved so much by Japanese Orthodox flock. According to the remarks of his contemporary, Hieromonk Fr. Anatoly, like St. Nicholas, was so loved greatly by Japanese people of the time, which is so necessary in any, but especially in the missionary works. He was one who old chrisitians somehow called ‘Father’. In 1880, he was elevated to the rank of Archimandrite.

In 1882 he was transferred to serve in Osaka, where he built a missionary home, a church and a school.

In 1884, Osaka Missionary school was closed. Fr. Anatoly was transferred again to Tokyo. He became the rector of the church of the Russian embassy, but at the same time continued to be engaged in missionary works.

Fr. Anatoly is particularly famous for his works in church music. By his contribution to the translation of the music notes, St. Nicholas, by the end of 1873, could fully serve vigils in Japanese. Through Fr. Anatoly, in the beginning of 1874, his brother, a seminarian and a music teacher, Jacob Tikhai was summoned to Japan from Russia for making church music in Japan. Subsequently, Fr. Anatoly continued to translate notes of the church music into Japanese, as well as to teach the chanters.

In the late 1880s Archimandrite Fr. Anatoly’s health began to fail, and in the summer of 1890 he returned to Russia where he reposed in 1893.

Eventually, Archimandrite Fr. Anatoly spent 21 years as an orthodox missionary in Japan. By the end of his life, he returned to Russia, and probably remained among the brethren of the Alexander Nevsky Monastery. He reposed in Lord in 1893 in St. Petersburg, and was buried in the brothers’ area of the Nicholsky cemetery of the Alexander Nevsky Monastery. On his tombstone it says: „The rector of the Church of the Russian Imperial Mission to Japan.”

Bessarabian missionaries in Japan

Among Orthodox missionaries who served in the Russian Orthodox Mission in Japan from early 1870s until late 1920s, together with the future St. Nicholas, there were three Bessarabians; the most prominent among them – Archimandrite Fr. Anatoly Tikhai.

Fr. Anatoly Tikhai initially studied at the Chisinau Theological Seminary and was later ordained as a hieromonk in 1865 at the Zograf monastery on Mount Athos. In 1866, he returned to Chisinau to complete their studies at the seminary, subsequently in 1867 he entered the Kiev Theological Academy, where he was later ordained a deacon and then a priest. In Kiev in 1869 he had the opportunity to see and hear the famous missionary Hieromonk Nicholas (Kasatkin), who told the students about the status of the Orthodox Mission in Japan. So, in the soul of deacon Anatoly was born overwhelming desire to devote himself to missionary service. Immediately after graduation, hierodeacon Anatoly wrote a petition to the Holy Synod, so that he was sent to Japan as a member of the Mission.

Hieromonk Fr. Anatoly arrived in Japan in 1872 and became the assistant closest to Archimandrite Fr. Nicholas at that time, laboring over the spread of the Gospel in many missionary centers. Initially, Fr. Anatoly was entrusted to head missionary camp in Hakodate, where already existed Orthodox community of fifty people. In Hakodate, Fr. Anatoly served until 1880. In a relatively short time he began to speak in Japanese, of which he later acquired perfect command. Fr. Anatoly delivered sermons in public, created for the care of the community the parish council which was composed of the catechists elected among the faithful. The duties of the council were religious education of the members of the community, to teach them according to the canons of the Orthodox faith.

In Hakodate, Fr. Anatoly founded two schools, which were the first Orthodox schools in Japan. Later, according to this example Sunday schools were organized in all Orthodox communities in Japan.

Fr. Anatoly’s journalistic works are quite extensive and cover a considerable range of issues related to the activities of the Russian Orthodox mission in Japan. His materials were placed in a number of national publications, religious and secular. Fragments of diaries of Fr. Anatoly were published in 1878 in a Moscow magazine called «The Missionary», the official organ of the Russian Orthodox Missionary Society. Next year, Fr. Anatoly’s diaries notes were published in the magazine called «Missionary Review» (№ 46). His impressions as a supervisor of the Russian Orthodox mission is very valuable, through which we can observe specifically the cultural level of Japan of the time which he found in Hakodate.

In 1880, Fr. Anatoly founded a school of icon painting in Tokyo. Later, at the same place, a special workshop annexed to the Missionary School for women was opened, where a famous Japanese icon-painter, Irene Rin Yamashita, had long worked. In Osaka, Fr. Anatoly built the church, where congregated about two hundred people, and he painted it in Athos style.

Fr. Anatoly also founded a Sunday Church school for children and a missionary school for catechists. He preached in Kyoto, and also in the towns of Kamioka and Hamamatsu, to prepare sufficient background for the Orthodox missionary works in the south-western part of Japan, too. The fact is that, despite the formal transfer of the capital from Kyoto to Tokyo, the main focuses of social and cultural life of the Japanese people still remain in the south-west and mainly in the ancient capital and surrounding provinces.

In addition, he was actively involved in the translation of various works of Christian literature into Japanese.

Second Bessarabian missionary in Japan was Jacob Tikhai, brother of Fr. Anatoly. He graduated from the Chisinau Theological Seminary in 1869, and in 1874 went to Japan and served in the Catechetical School. Jacob Tikhai knew Japanese quite well and assembled choir from the Orthodox Japanese, translating the notes of some church music into Japanese.

Third Bessarabian participated in the Orthodox missions in Japan was Dmitry Lvovskiy, the grandson of the famous composer and musician Gregory Lvovskiy. He served as a deacon in Japan for more than thirty years. His principal concern was the organization of the choir of a hundred brothers and sisters for the cathedral in Tokyo. Deacon Dmitry knew perfectly Japanese and skillfully taught Russian in Missionary schools in Tokyo. Since 1874 in Tokyo was opened the Regent College, which under the leadership of Deacon Dmitry Lvovskiy, students studied church music, readings and liturgical ranks.

Today, we Japanese Orthodox Christians still live mostly upon the spiritual and religious heritages of St. Nicholas of Japan and these three Bessarabian missionaries who served in the Russian Orthodox Mission with Him. Certainly, many Japanese Orthodox scholars and intellectuals had contributed to their spiritual achievements remarkable in the history of the Orthodox Mission of the 19th and 20th century; however, we are no doubt beneficiaries of the faith of these missionaries who had struggled, as if St. Paul the apostle did with ardent fraternal love and incredible passion, to convey the Evangelion of Christ for salvation and the Orthodoxy to the Japanese people for so many years in this country. Therefore, with joy in Christ and indomitable patience, we must continue to work on the Divine tasks which our Lord committed us through them in the country of the Rising Sun.

Opere consultate:

  1. Церковь Воскресения Христова при русском консульстве в Хакодате (в Японии),” Миссионер, Москва, 1874, № 31.
  2. „Дневник русского православного миссионера,” Миссионерское обозрение, 1879, № 46.

Lucrări folosite:

  1. Бесстремянная, Г. Е., Японская Православная Церковь. История и современность, М. Троице-Сергиева Лавра, 2006, 249-250.
  2. Саблина, Э., 150 лет Православия в Японии. История Японской Православной Церкви и её основатель Святитель Николай, Москва: АИРО-ХХI; Санкт-Петербург: „Дмитрий Буланин”, 2006, 48-49. Сообщение Изяслава Тверецкого.
  3. Van Remortel, M. and Chang, Peter, eds., Saint Nikolai Kasatkin and the Orthodox Mission in Japan: A Collection of Writings by an International Group of Scholars about St. Nikolai, his Disciples, and the Mission (Святой Николай Касаткин и Православная Миссия в Японии: Сборник Работ Интернациональной Группцы Ученых о Св. Николае, его Учениках, и Миссии), Point Reyes Station, California: Divine Ascent Press, Monastery of St. John of Shanghai and San Francisco, 2003, 200.
  4. 『日本の光照者亜使徒聖ニコライの歩み』京都、日本ハリストス正教会教団・西日本主教教区、2008年、10頁。
  5. プロクル牛丸康夫『大阪正教会百年史譚』大阪、大阪ハリストス正教会、1978年、4、7頁。
Ambasadorul României în Japonia, Radu Șerban, Preafericitul Daniel Nushiro, Arhiepiscop de Tokyo, Mitropolit al întregii Japonii, și părintele Alexandru Nicodim, preot al comunității ortodoxe române din Japonia. Tokio, 15 iulie 2012.

Ambasadorul României în Japonia, Radu Șerban, Preafericitul Daniel Nushiro, Arhiepiscop de Tokyo, Mitropolit al întregii Japonii, și părintele Alexandru Nicodim, preot al comunității ortodoxe române din Japonia. Tokio, 15 iulie 2012.


Cerere de suplimentare a secţiilor de votare din Republica Moldova pentru referendumul de demitere a preşedintelui Traian Băsescu din 29 iulie 2012

Iulie 17, 2012

Domniei Sale,

Domnului Crin ANTONESCU,

Preşedinte interimar al României

Domniei Sale,

Domnului Victor PONTA,

Prim-ministru al României

Domniei Sale,

Domnului Andrei MARGA,

Ministru al Afacerilor Externe al României

Stimate domnule Preşedinte interimar,

Stimate domnule Prim-ministru,

Stimate domnule Ministru,

 Asociaţia „Răsăritul Românesc” din Republica Moldova, organizaţie neguvernamentală apolitică, benevolă şi autonomă a cetăţenilor Republicii Moldova, a cetăţenilor străini şi apatrizilor,  înregistrată de Ministerul de Justiţie al Republicii Moldova la  23 decembrie 1999 (Certificat nr. 1231), are drept scop susţinerea culturală a etnicilor români şi a comunităţilor acestora din Republica Moldova şi din diaspora de răsărit (Ţările Baltice, Ucraina, Bielorusia, Rusia europeană, Caucaz, Siberia, Asia Centrală, Orientul Îndepărtat şi Japonia). Totodată, Asociaţia „Răsăritul Românesc” este singura organizaţie neguvernamentala a românilor de la răsărit de Prut care  are încehiat cu Departamentul pentru Românii de Pretudindeni un Acord de parteneriat pentru cultură, limbă, identitate şi tradiţie românească. Mulţi dintre membrii asociaţiei noastre sunt deţinători ai cetăţeniei românie.

Motivul acestei scrisori este unul contextual, fiind determinat de ultimele evoluţii din România. Astfel, Asociaţia „Răsăritul Românesc” vă adresează respectuos rugămintea de a reveni asupra chestiunii secţiilor de votare organizate pentru cetăţenii români de peste hotare.

Referindu-ne la cazul concret al românilor din Republica Moldova, cerem respectuos suplimentarea numărului de secţii de votare pentru referendumul de demitere a preşedintelui Traian Băsescu din 29 iulie 2012.

Considerăm că, pe de o parte, numărul celor 13 secţii de votare organizate în Republica Moldova la ultimele alegeri parlamentare din România (Chişlinău I, Chişinău II, Chişinău III, Chişinău IV, Anenii Noi, Bălţi, Cahul, Căuşeni, Drochia, Giurgiuleşti, Nisporeni, Orhei, Soroca, Ungheni) nu trebuie redus, astfel încât sutele de mii de cetăţeni români din Republica Moldova să-şi poată exercita în bune condiţiuni dreptul constituţional de vot.

Pe de altă parte, suntem de părere că numărul secţiilor de votare trebuie majorat, chiar în sensul dublării lui, asfel încât autorităţile Statului Român să răspundă cererii fireşti a unui număr crescând de cetăţeni români din Republica Moldova. Cu atât mai mult, această ultimă solicitare îşi are rostul din perspectiva apropiatelor alegeri parlamentare din România.

Este de reţinut în acest context că, după România,  Republica Moldova reprezintă statul cu cel mai mare procent de cetăţeni români din lume, iar acest procent cunoaşte o dinamică pozitivă în condiţiile în care tot mai mulţi români basarabeni solicită repunerea lor în drepturile de cetăţeni români.

În speranţa că veţi da curs solicitărilor noastre, vă rog, stimate domnule Preşedinte interimar, stimate domnule Prim-ministru şi stimate domnule Ministru, să primiţi şi cu această ocazie asigurarea deplinei mele consideraţii.

Vlad CUBREACOV,  Preşedinte al Asociaţiei „Răsăritul Românesc” din Republica Moldova

Chişinău, 17 iulie 2012


Contele Eufimie Putiatin către Cuviosul Român Anatolie Tihai, scrisoare din iulie 1877

Mai 19, 2012

Răspuns la scrisoarea din 15/27 martie 1878

Preacinstite și mult stimate Părinte Anatolie,

Via implicare sufletească a Dumneavoastră și a altor creștini pe care îi păstoriți în legătură cu pierderile suportate de către noi ne-a mișcat până în adâncul inimii și Vă mulțumim din suflet pentru compasiunea față de îndurerarea noastră. Providența dumnezeiască a îngăduit să ne trimită această încercare, noi ne supunem nebănuitei sorți date de Ea și Vă rugăm ca și de acum încolo să înălțați caldele rugăciuni ale Sfinției Voastre pentru odihna sufletelor ambilor noștri fii, robii lui Dumnezeu Vasile și Augustin.

Aflându-ne acum la Kiev, din cauza bolii fiicei noastre mai mari, Olga Eufimovna, care urmează un curs de tratament la schitul Sfântul Teofanie din afara orașului, am citit de curând scrisoarea Dumneavoastră către Preasfințitul Veniamin al Irkuțkului publicată în Revista Academiei Kievene din luna iunie, scrisoare prin care înfățișați situația deplorabilă a Misiunii Dumneavoastră.

Dorind din tot sufletul să Vă acord un ajutor fie și cât de mic în aceste împrejurări militare dificile pentru Rusia, am hotărât să apelez la Mitropolitul Kievului Filotei, care, cu dragoste și pioșenie, ne-a acordat din partea sa 500 de ruble, iar eu, completând acești bani cu 200 de ruble din alte surse, i-am transmis suma respectivă Preacinstitului părinte Teodor Bâstrov pentru a v-o aduce neîntârziat, întrucât s-a cuvenit să-l înștiințez pe Vlădica Mitropolit că banii jertfiți de Înalpreasfinția Sa sunt destinați ca atare Misiunii din Hakodate. Între altele, din scrisoarea Dumneavoastră către fiica mea și din alte știri sosite de la Petersburg se vede că atât la Dumneavoastră, cât și la Edo propovăduirea se face cu succes și că numărul celor convertiți crește considerabil, iar o asemenea reușită este în măsură să-mi trezească râvna de a Vă sprijini în această lucrare. Putem spune hotărât că Japonia este singura țară străină în care Ortodoxia se dezvoltă cu succes, iar în cazul în care nu am sprijini-o am lipsi Biserica noastră de însemnătatea ei universală. De aceea este foarte important ca Ortodoxia să fie pusă în Japonia pe picioare cât se poate de sigure, iar Dumneavoastră împreună cu colaboratorii pe care îi aveți vă va aparține, ca unora care sunteți, cu atotputernicul ajutor al lui Dumnezeu,  primii apostoli pe acest tărâm, cinstea și răsplata pentru cea mai sfântă lucrare săvârșită pe fața pământului.

Cât privește familia noastră și ținând cont de implicarea Dumneavoastră sufletească, trebuie să Vă aduc la cunoștință că, din cauza sănătății subrezite a Olgăi Eufimovna, toți medicii care au consultat-o insistă asupra necesității ca ea să petreacă iarna următoare într-un loc cu climă cât mai caldă, și ea, probabil împreună cu mama și cu sora sau cu oricine altcineva, va pleca peste hotare, cu toate că acum aceasta prezintă multe dificultăți.  Pe când eu, din cauza gradului meu militar, nu mă voi hotărî, până la încheierea războiului, să solicit retragerea și, probabil în toamnă, voi reveni la Sankt Petersburg și voi petrece iarna acolo împreună cu fiul Evgheni și cu fiica Maria, care este domnișoară de onoare a Marii Principese Maria Pavlovna și care locuiește la palatul acesteia. Scrisoarea alăturată la prezenta, adresată Preacinstitului Părinte Pavel Sawabe, Vă rog, cu plecăciune, să i-o transmiteți, traducându-i-o corespunzător.

Rugându-Vă să le exprimați adânca noastră recunoștință tuturor celor care s-au rugat pentru noi și cerându-Vă binecuvântarea și rugăcinile și pe mai departe, cinstindu-Vă cu sincerul meu respect, am onoarea să fiu,

Al Înaltpreacuvioşiei Voastre supus serv,

Contele Eufimie Putiatin

Schitul Sfântul Teofanie de lângă Kiev

22 iulie 1877

Traducere din rusă – Vlad Cubreacov

Prima pagină a scrisorii contelui Putiatin către Cuviosul Român Anatolie Tihai.


Contele Eufimie Putiatin către Cuviosul Român Anatolie Tihai, scrisoare din aprilie 1876

Mai 13, 2012

Hristos  a înviat!

Multpreastimate ostenitor spre slava lui Dumnezeu şi preacinstite Părinte Anatolie,

Mai întâi permiteţi-mi să Vă mulţumesc din suflet pentru amabila Dumneavoastră scrisoare din 8/20 ianuarie 1876, trimisă de la Hakodate, după care vreau să Vă asigur că orice descriere a vrednicelor Dumneavoastră fapte din locurile pe care le-am vizitat, şi care de atunci s-au schimbat atât de mult, este pentru mine deosebit de plăcută şi antrenantă.

Este greu să-ţi imaginezi ca Guvernul care nu le-a permis locuitorilor ţării să comunice mai bine de 200 de ani cu vreun alt popor din lume şi care şi-a apărat această decizie prin cele mai drastice legi, Guvernul care a împiedicat apoi prin orice măsuri, timp de jumătate de an de la sosirea noastră, ca oricine să pună piciorul pe pământul ţării – şi asta doar dintr-o teamă extremă faţă de pătrunderea creştinismnului în cuprinsul ei – a putut privi atât de indiferent toate cele întâmplate acum în această privinţă. Desigur că a venit timpul rânduit de Sus ca acest colţişor de margine să nu mai stea în întunericul şi în umbra morţii,  Dumneavoastră revenindu-Vă înalta misiune de a-l lumina cu lumina cea adevărată. Cu toate acestea, nu se poate să nu ne pară rău că tot felul de secte, care au deviat mult de la creştinismul primar, îngreunează răspândirea acestuia, iar multe dintre aceste secte, prin acţiunile lor, nu îndreptăţesc adevărul de credinţă propovăduit, însă Pronia lui Dumnezeu va aduce, pe căi  nebănuite, convertirea Japoniei către scopul care i l-a menit. Ca şi peste tot, odată cu sosirea străinilor sunt aduse în ţară multe lucruri noi şi parţial destul de inacceptabile, iar pentru acest motiv este de dorit să nu fie schimbate acele deprideri şi obiceiri ale poporului care nu au în sine nimic condamnabil din punct de vedere moral-creştin şi să nu ne dăm prea mult în vânt ca să introducem aşa-numita educaţie europeană, astfel înlesnind cu siguranţă primirea de către ei a noii credinţe. Mai bine s-ar păstra vechea simplitate a moravurilor, ca astfel să fie izgonită din Nihō ceea ce nu se potriveşte duhului creştinismului. De asemenea, nu se poate să nu ne pară rău că dintre cei pregătiţi în vederea preoţirii unii s-au eschivat, predicarea în interiorul ţării astfel slăbind şi chiar săvârşirea sfintelor taine ajungând a fi cu neputinţă în unele locuri. Ar putea fi de ajutor în aceste împrejurări doar instituirea Arhieriei locale, Sfântul Sinod fiind sesizat  deja asupra chestiunii, iar, dacă va binevoi Dumnezeu, va urma şi aprobarea. Sunt destul de împăcat cu sufletul să aflu că atât la Dumneavoastră, cât şi la Edo au fost deja înfiinţate şcolile de fete, o asemenea măsură fiind cât se poate de eficientă pentru educarea tinerei generaţii, de la o vârstă fragedă, în spiritul creştinismului, iar mijloacele din viitoarele colecte ar fi de preferat să fie îndreptate spre atingerea acestui scop. Vă rog să mă iertaţi pentru această sinceră înşiruire de gânduri, fapt îndreptăţit doar prin via participare a întregii noastre familii, şi mai cu seamă a Olgăi Eufimovna, la lucrarea pe care Dumneavoastră o desfăşuraţi cu atâta vrednicie.  Mai presus de toate îmi exprim încă o dată sincera recunoştinţă pentru comunicarea amănuntelor despre evenimentele de pe meleagurile Dumneavoastră, amănunte care pentru noi sunt întotdeauna extrem de interesante.

Rugându-Vă să nu ne uitaţi la sfintele rugăciuni şi cerându-Vă binecuvântarea pentru întreaga familie, am onoarea să fiu, cu profundă stimă şi devotament,

Al Înaltpreacuvioşiei Voastre supus serv,

Eufimie Putiatin

 9/21 aprilie 1876

St. Petersburg

Traducere din rusă – Vlad Cubreacov

Scrisoarea contelui Putiatin către Cuviosul Român Anatolie Tihai, faţă.

Scrisoarea contelui Putiatin către Cuviosul Român Anatolie Tihai, faţă.

Scrisoarea contelui Putiatin către Cuviosul Român Anatolie Tihai, verso.

Scrisoarea contelui Putiatin către Cuviosul Român Anatolie Tihai, verso.


Părintele Mina Dobzeu: Când a greşit mitropolitul Vladimir?

Octombrie 11, 2009

Avva Mina_DobzeuLa 18 ianuarie 1999, de la Huşi, părintele arhimandrit Mina Dobzeu, botezătorul lui Nicolae Steinhardt, îi trimitea mitropolitului Vladimir Cantarean o scrisoare, ca urmare a unei întâlniri anterioare. Preacuviosul părinte Mina ne-a lăsat un exemplar al acelei scrisori, pe care, împlinind dorinţa sa, o facem publică acum.

Înalt Prea Sfinţite Mitropolit,

În adâncă smerenie îmi exprim durerea şi necazul pentru acest popor obidit.

Va lăudaţi că sunteţi mai român, că sunteţi originar din părţile Bucovinei, însă trădarea poporului băştinaş în aşteptările lui spune altceva. Când a greşit mitropolitul Vladimir?

Când era sub statul sovietic, mai puţin a greşit pentru că Basarabia era înglobată în Statul Sovietic. Iar Sfinţia Sa şi-a făcut studiile în seminarul şi academia Teologică rusă. Dar nu trebuia să-şi uite neamul său. Trebuia să înveţe de la ruşi, că ei sunt naţionalişti Citește în continuare »


15 iulie 2004. Directorul SIS despre colonizarea căzăcească a Moldovei transnistrene

Septembrie 27, 2009

SERVICIUL  DE  INFORMAŢII  ŞI  SECURITATE

AL  REPUBLICII MOLDOVA

2004, mun. Chişinău, bd. Ştefan cel Mare, 166

tel. 23-96-25, fax 24-20-18, e-mail: sis@sis.md

15 iulie 2004  Nr. Dt/1484

La ID nr. 27 din 1 iulie 2004

Dlui Corneliu GURIN

Director General al Aparatului Parlamentului Republicii Moldova

Stimate domnule Director General,

Referitor la interpelarea deputatului în Parlamentul Republicii Moldova, dl Vlad Cubreacov, de la şedinţa în plen a Parlamentului din 1 iulie 2004 Serviciul de Informaţii şi Securitate al Republicii Moldova Vă comunică următoarele.

Conform prevederilor (pt. j) al. 2 art. 8 al Legii „Cu privire la migraţiune” nr. 1518-XV din 06.12.2002 autoritatea publică abilitată să promoveze o politică de stat unică în domeniul migraţiunii este Departamentul Migraţiunii al Republicii Moldova, competenţa căruia se răsfrânge asupra monitorizării sistemului de evidenţă şi control al cetăţenilor străini şi apatrizilor sosiţi în Republica Moldova, precum şi în luarea deciziilor privind stabilirea cu traiul permanent pe teritoriul Republicii Moldova a cetăţenilor străini.

În acelaşi timp comunicăm, că pe parcursul ultimilor ani a sporit numărul solicitărilor din partea locuitorilor raioanelor de est ale republicii, cetăţeni ai Federaţiei Ruse, de obţinere a statutului de cetăţean străin cu trai permanent în Republica Moldova. Analizele dosarelor prezentate demonstrează, că mulţi din ei deschis indică în chestionarele completate în Departamentul Tehnologii Informaţionale apartenenţa lor la structurile anticonstituţionale, inclusiv cele paramilitare ale „rmn”.

Privitor la fluxul masiv de persoane străine în teritoriu Vă comunicăm, că conform unor estimări neoficiale, în perioada anilor 1990 – 1992 în regiunea transnistreană au fost Citește în continuare »


26 noiembrie 1998. Ministrul Securităţii Tudor Botnaru către Vlad Cubreacov

Septembrie 27, 2009

MINISTERUL SECURITĂŢII NAŢIONALE AL REPUBLICII MOLDOVA

2204, m. Chişinău, bl. Ştefan cel Mare, 166

26 noiembrie 1998  Nr. 4s/966

Preşedintele subcomisiei pentru Culte, Secretar al Comisiei pentru drepturile omului, Culte, minorităţi naţionale şi comunităţi externe Domnul Vlad CUBREACOV

Stimate Domnule Vlad Cubreacov!

La interpelarea-sesizare a Dumneavoastră nr. 431-SD-97 din 27.10.98, Vă aducem la cunoştinţă că, conform Legii RM Despre Culte, cît şi a Statutului său, Biserica Ortodoxă din Moldova menţine legături cu autorităţile publice în vederea asigurării condiţiilor pentru activitatea religioasă. Fiind neangajată politic, Mitropolia din Moldova, prin structurile sale teritoriale, întreţine relaţii cu organele puterii din autoproclamata republică moldovenească transnistreană, care de-facto deţin jurisdicţia în aceste teritorii. Se motivează şi prin faptul că lipsa acestor relaţii ar conduce la o scindare a Mitropoliei Moldovei, ar pune la dispoziţia elementelor extremiste de la Tiraspol o dovadă în plus în Citește în continuare »


24 august 1994. CONGRESUL MONDIAL ROMÂNESC către PAPA IOAN PAUL AL II-LEA (english)

Septembrie 26, 2009

ROMANIAN WORLD CONGRESS

CONGRESUL MONDIAL ROMÂNESC

RUMÄNISHER WELTKONGRESS

LE CONGRES MONDIAL ROUMAIN

P.O. Box 58031

3089 Dufferin Street

Toronto, Ontario

Canada M6A 3C8

Secretary General

Postfach 10 31 10

4300 Essen 1

Germany

August 24, 1994

His Holy Father Pope John Paul II

Vatican City

Rome

Italy

Your Holiness,

Please allow me to address this letter to Your Holiness, with all my deep love and respect for You, both as a catholic and a Romanian, and to bring to Your attention an important matter to most Romanians. Since the Romanian World Congress represents the interest of many Romanians outside Romania, including many Romanians from the Republic of Moldova and Northern Bukovina, I have to kindly bring to Your Holiness’ attention the nomination of Monsegnore Angelo Acerbi, the Papal Nuncio for Hungary, as Your representative in Moldova as well.

Your Holiness’ intimate comprehension of the history of that region of Europe, and the sensitivity of the Romanian-Hungarian, and Romanian-Russian relationships, will allow Your Holiness to understand our deep concerns regarding the above nomination.

We are all witnessing a successful Russian attempt to rebuild their empire. At the same time there are visible signs of a strong Russian, Ukrainian, and Hungarian revisionism, far from being conducive to World peace. Russia is constantly doing its utmost to Citește în continuare »


INEDIT: Gheorghe Armaşu către Preşedintele Mircea Snegur, 26 septembrie 1995

Septembrie 26, 2009

SERVICIUL DE STAT PENTRU PROBLEMELE CULTELOR

PE LÎNGĂ GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

Chişinău, 277001, str. Ştefan cel Mare  124

26.09.95, Nr. 135

Domniei sale

Domnului Mircea Snegur

Preşedinte al Republicii Moldova

Guvernul Republicii Moldova

Parlamentul Republicii Moldova

Copia: P.S. Petru (Păduraru) Episcop de Bălţi

Stimate Domnule Preşedinte,

Referitor la memoriului grupului de clerici care se autointitulează Mitropolia Basarabiei, Vă comunicăm că nu e prima tentativă de a dezinforma conducerea republicii şi opinia publică mondială. Susţinem în cunoştinţă de cauză că cererea cu privire la recunoaşterea statutului acestei formaţiuni bisericeşti este lipsită de temeiul juridic respectiv.

Potrivit prevederilor art. 14 din Legea Despre Culte (nr. 979-XII din 24 martie 1992) prin decizie guvernamentală Statul recunoaşte cultele religioase. Cultul Ortodox în persoana Bisericii Ortodoxe din Moldova a fost recunoscut de către Stat prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 719 din 17.11.1993.

Or, aşa-zisa Mitropolie a Basarabiei nu constituie un cult, ci o componentă extremistă de sciziune a Cultului Ortodox, alcătuită dintr-un mic grup de clerici, în frunte cu Petru, Episcop de Bălţi, toţi fiind lipsiţi de dreptul de a exercita serviciul divin pentru încălcări canonice.

Întrucât legislaţia cu privire la cultele religioase nu reglementează ordinea de Citește în continuare »


15 iunie 1992. PS Teofan Sinaitul către Vlad Cubreacov

Septembrie 26, 2009

P A T R I A R H I A  R O M Â N Ă

ADMINISTRAŢIA PATRIARHALĂ

SECTORUL COMUNITĂŢI EXTERNE

Nr. 3456 Data 15.VI.1992

STR. ANTIM NR.29 SECTOR V

70666 BUCUREŞTI

TEL 31.56.07

Domniei Sale,

Domnului VLAD CUBREACOV

Şeful Departamentului Culte

– Republica Moldova –

STIMATE DOMNULE CUBREACOV,

Confirmăm primirea scrisorii dvs. 04.13/487/1992 şi vă mulţumim pentru datele furnizate în legătură cu prezenţa românească în ţările Federaţiei Ruse.

Apreciem în mod deosebit permanenta dvs. preocupare pentru a ne oferi date cât mai complete cu privire la situaţia fraţilor noştri care vieţuiesc peste Prut şi alte meleaguri străine şi rugăm pe Bunul Dumnezeu să mângâie sufletul românesc cu binecuvântare cerească.

Cu arhiereşti binecuvântări,

EPISCOP

TEOFAN SINAITUL

Vicar Patriarhal

CONSILIER PATRIARHAL

Pr. Gheorghe Bogdan


20 iulie 1999. Prim-ministrul Ion Sturza către Vlad Cubreacov

Septembrie 25, 2009

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

Nr. 1104-1154                  Chișinău                        20 iulie 1999

Comisia parlamentară pentru Drepturile Omului,

Culte, Minorităţi Naţionale şi Comunităţi Externe

Dlui Vlad Cubreacov

Stimate domnule deputat Cubreacov,

După cum aţi fost informat anterior Guvernul Republicii Moldova, conform legislaţiei în vigoare, examinează şi aprobă statutele de organizare şi funcţionare a confesiilor religioase din republică şi nu a centrelor religioase (în cazul de faţă a mitropoliilor).

Formarea structurilor bisericeşti este o chestiune de ordin intern a fiecărui cult.

Mitropolia pe care Dvs. intenţionaţi s-o legalizaţi nu prezintă un cult aparte ci constituie o grupare schismatică în cadrul Bisericii Ortodoxe din Republica Moldova, statutul căreia a fost aprobat de către Guvernul Republicii Moldova prin Hotărârea nr. 719 din 17 noiembrie 1993.

Prin aprobarea de către Guvern a statutului Mitropoliei Basarabiei statul s-ar implica în problemele interne ale cultului ortodox.

Luând în considerare faptul că, începând cu anul 1995 între Patriarhia Rusă şi Patriarhia Română permanent se duc tratative în vederea aplanării conflictului canonic între cele două mitropolii, considerăm că, examinarea statutului Mitropoliei Basarabiei nu poate avea loc până nu va fi găsit un model reciproc acceptabil de soluţionare a conflictului existent, pe cale bisericească.

Prim-ministru al Republicii Moldova                          ION STURZA

––––––––––––––––––––––––––

Casa Guvernului, MD-2033, Chișinău, Republica Moldova

Telefon: +373-2-237795, Fax: +373-2-242696

Sturza


20 februarie 1996. Grigore Ojog către Petru Lucinschi

Septembrie 25, 2009

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

Index nr. 1104-134

or. Chişinău, 20 februarie 1996

Dlui Petru Lucinschi, Preşedinte al Parlamentului Republicii Moldova

Stimate domnule Preşedinte,

Guvernul Republicii Moldova a examinat interpelarea deputatului Vlad Cubreacov referitor la aşa-zisa Mitropolie a Basarabiei şi vă comunică următoarele.

Domnia Sa a primit răspunsuri oficiale şi motivate juridic la toate interpelările sale anterioare la problemă (se anexează).

Problema recunoaşterii statutului acestei „Mitropolii” nu a fost şi nici nu poate fi examinat în şedinţa Guvernului, deoarece această formaţiune ecleziastică nu constituie un cult aparte de Cultul Ortodox, ci o schismă în cadrul Bisericii Ortodoxe din Moldova, organizată de un grup de clerici, adepţi ai aşa-zisei Mitropolii a Basarabiei.

În conformitate cu art. 14 din Legea „Despre Culte” (nr. 979-XII din 24 martie 1992) prin decizie guvernamentală se efectuează Citește în continuare »


29 septembrie 1992. Mitropolitul Nestor Vornicescu al Olteniei către Vlad Cubreacov

Septembrie 25, 2009

MITROPOLIA OLTENIEI

CABINETUL  MITROPOLITULUI

STRADA LOTRU Nr. 3

C R A I O V A

PREA DINSTINSE ŞI PREA IUBITE

DOMNULE VLAD CUBREACOV,

Domnului Ministru Ion Ungureanu, Domniei Voastre şi colaboratorilor, Vă sunt adânc recunoscător pentru periodicele trimise în plic, care am început recent să le primesc.

Eram la Bucureşti, când am aflat despre „Frăţia Ştefan cel Mare şi Sfânt”, ne-am înscris ca membri în această Frăţie şi eu şi Înaltul Antonie şi acum câteva clipe am vorbit la Galaţi pentru Înaltul Antim Nica.

Suntem născuţi pe acele meleaguri şi avem tot dreptul să ne spunem cuvântul privitor la situaţia actuală şi viitoare a Eparhiei Chişinăului.

Fiţi amabil şi mă ţineţi la curent şi cu această problemă, în interesul nostru general, comun.

Cu frăţească dragoste,

ACADEMICIAN DR. NESTOR VORNICESCU

MITROPOLITUL OLTENIEI

29 septembrie 1992

C r a i o v a

DOMNIEI SALE,

DOMNULUI VLAD CUBREACOV

Casa Guvernului – CHIŞINĂU –

REPUBLICA MOLDOVA – 277033


27 iulie 1992. Mitropolitul Antonie Plămădeală al Ardealului către Vlad Cubreacov

Septembrie 25, 2009

27 iulie 1992

Dr. ANTONIE PLĂMĂDEALĂ

Arhiepiscop al Sibiului şi Mitropolit al Transilvaniei

C A B I N E T

Str. Mitropoliei 24

2400 – SIBIU – ROMÂNIA

D-lui Vlad Cubreacov

Şeful Departamentului Cultelor

Casa Guvernului

277033 – Chişinău

Republica Moldova

Stimate d. Cubreacov,

N-am apucat să vă răspund la vreme şi să vă mulţumesc pentru scrisoarea din 18 mai 1992 şi pentru anexele ei. O fac acum, mai mult pentru a vă asigura că am primit scrisoarea şi că am discutat-o cu P.F. Patriarh şi cu membrii Sinodului.

Cât şi ce s-a făcut până acum, desigur ştiţi!

Cred din ce în ce mai mult că soluţia, aşa cum am scris şi în Scrisoarea către Dl. Anatol Ciocanu (publicată în „Glasul  naţiunii”), este în mâinile Bisericii din Basarabia, şi e chiar foarte simplă. Îmi vine greu să înţeleg „dificultăţile” care se pretextează! Ne aflăm în faţa unui nod gordian. Oare e aşa de greu să găsim o sabie să-l tăiem? E mai simplu decât în politică şi în diplomaţie. În viaţa spirituală graniţele sunt spirituale, nu din sârmă sau din apă. Acestea sunt ca şi cum n-ar fi, dacă vrem noi, toţi.

Cu doriri de bine. Multe salutări d. Ministru Ungureanu.

Dr. Antonie Plămădeală

MITROPOLITULUI ARDEALULUI


20 noiembrie 1998. Ion Ciubuc către Ala Mîndîcanu

Septembrie 10, 2009

G U V E R N U L   R E P U B L I C I I   M O L D O V A

Index nr. 1104-1277                    or. Chişinău, 20 noiembrie 1998

Stimată doamnă Mîndîcanu,

Examinînd interpelarea Domniei Voastre, Guvernul Republicii Moldova comunică următoarele.

în conformitate cu art. 16 din Legea despre culte, organul de stat pentru culte este Serviciul de Stat pentru Problemele Cultelor pe lîngă Guvernul Republicii Moldova. El exercită controlul asupra respectării legislaţiei privind cultele şi este un centru consultativ, informaţional şi de expertizare.

La propunerea serviciului nominalizat, Guvernul Republicii Moldova (conform art. 14 din Legea despre culte) examinează şi aprobă statutele de organizare şi funcţionare a cultelor religioase, dar nu a centrelor religioase şi altor părţi componente ale cultelor.

Statutul Bisericii Ortodoxe din Moldova (Mitropolia Moldovei), a fost aprobat prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr. 719 din 17 noiembrie 1993 (iniţial, în noiembrie 1992 a fost aprobat Statutul provizoriu al Eparhiei Ortodoxe a Chişinăului şi întregii Moldove).

Potrivit Statutului Bisericii Ortodoxe din Moldova (Mitropolia Chişinăului şi a întregii Moldove), unităţile bisericeşti se formează de către Biserică. Deci, nici o altă autoritate bisericească ori statală nu este în drept să întreprindă acţiuni de divizare a Bisericii. Prin urmare, formarea structurilor bisericeşti este o chestiune de ordin intern a Bisericii.

Luînd în considerare faptul că statul nu are dreptul să se amestece în activitatea religioasă a cultelor (art. 32 din Legea despre culte), Guvernul Republicii Moldova nu este în drept să examineze şi să aprobe Statutul Mitropoliei Basarabiei, deoarece, în acest caz s-ar Citește în continuare »


9 septembrie 1993. Iacob Burghiu către Patriarhul Alexei II (rusă, română)

Septembrie 10, 2009

МИНИСТЕРСТВО КУЛЬТУРЫ И КУЛЬТОВ РЕСПУБЛИКИ МОЛДОВА

277033, гор. Кишинев, Пиаца Марий Адунэрь Национале, 1

09.09.1993

СРОЧНО

ФАКС 8.095/2302619

или 8.095/2302431

Россия, Москва, Чистый переулок 5

Московская Патриархия

Его Святейшеству, Святейшему

Патриарху Московскому и всея Руси

Алексию II-му

Ваше Святейшество!

В связи с поступившим в наше министерство новым Уставом „Православной Церкви Молдовы” для представления официального отзыва и в связи с официальной письменной декларацией митр. Владимира о том, что „уже сейчас мы ведем переговоры с Константинопольской Патриархией для разрешения проблемы в изначальном варианте и для перехода под ее прямую юрисдикцию. Думаем что этим летом, с благословления всемилостивого Бога, эти наши усилия получат и благословления Константинопольской Патриархии” (дословный перевод с румынского „Литература ши Арта” № 23(2495) от 03 июня 1993 года), Министерство Культуры и Культов вынуждено обратиться к Вашему Святейшеству как предстоятелю братской Русской Православной Церкви в целях прояснения сложившейся ситуации относительно структуры Московской Citește în continuare »


21 iunie 2001. Vlad Cubreacov către Vladimir Voronin

Septembrie 10, 2009

Nr. 377 din 21 iunie 2001

Preşedinţia Republicii Moldova

Domniei Sale,

Domnului Preşedinte Vladimir VORONIN

Stimate domnule Preşedinte,

După cum bine cunoaşteţi, în data de 7 iunie curent înalta Curte Europeană a Drepturilor Omului de la Strasbourg a examinat în şedinţa secţiei I Cererea nr. 45701/99 „MITROPOLIA BASARABIEl ŞI EXARHATUL PLAIUNILOR ŞI 12 ALŢII contra Moldovei”, pronunţând o Decizie de admisibilitate (se anexează) şi stabilind data audierilor pe fond pentru 2 octombrie 2001, la orele 9.30.

Grefierul Curţii Europene, dl Michael O’Boyle, ne-a comunicat oficial că înalta Curte este la dispoziţia părţilor în vederea reglementării amiabile a cazului (art. 38, paragraf l.b al Convenţiei Europene a Drepturilor Omului şi art. 62 al Regulamentului Curţii) şi aşteaptă cu interes orice propunere pe care părţile Citește în continuare »


27 decembrie 1994. ÎPS Petru către Gheorghe Armaşu

Septembrie 10, 2009

Şefului  Serviciului  de Statpentru Culte

de pe lângă Guvernul Republicii Moldova

Dlui  Gheorghe  F.  Armaşu

Stimate Domnule Gheorghe Armaşu,

Socot de   datoria   mea,   ca   locţiitor   de   Mitropolit   al   Basarabiei,   să   vă   aduc   la cunoştinţă cele ce urmează:

1.         Respectuos Vă rugăm să încetaţi a mă învinui de necanonicitate la radio, televiziune şi  în  presă.   Dreptul  canonic  este  o  noţiune  pur  bisericească,   iar  canoanele  sunt  ale Bisericii lui Hristos, de aceea a discuta normele canonice şi a le aplica are drept numai ierarhia bisericească. Implicarea autorităţilor civile în problemele canonice este un amestec deschis în viaţa interioară a Bisericii.

2.         Pot  să   Vă   comunic  şi   să   Vă   confirm,   că   sunt   ierarh   canonic  recunoscut   de Patriarhia  Română  şi de Patriarhia  Ecumenică  de  la Constantinopol.  Mai pot adăuga că sunt membru cu  toate drepturile al Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române.

3.         În timpul vizitei sale la Chişinău, Mitropolitul Chiril, Preşedintele Departamentului pentru relaţiile externe al Patriarhiei Moscovei, în faţa a trei Citește în continuare »