CONGRESLU ARMÂNESCU, TIRANA, 17-19.XI.2009

Noiembrie 20, 2009

Congreslu Armânescu, Tirana
Congreslu Armânescu, Tirana, 17-19.XI.2009

În zilele de 17-19 noiembrie, în capitala Albaniei, Tirana, şi-a ţinut lucrările cel de-al treilea Congres internaţional al aromânilor: Congreslu Armânescu, cu genericul „Armâni tu Uniunea Evropeanâ, azâ ş-tu chirolu di mâni” (Aromânii în Uniunea Europeană, prezent şi perspective).

Unul dintre participanţii la eveniment, Ilaron Ţiu, ne anunţă pe blogul său că:

“Participanţii la eveniment, care reprezentau asociaţii ale aromânilor din România, Albania, Macedonia şi Serbia au adoptat o rezoluţie, prin care se arată îngrijorați faţă de dezinteresul statelor de origine a aromânilor faţă de drepturile culturale şi etnice ale acestei comunităţi. De asemenea, participanţii au combătut proliferarea la scară internaţională a unor entităţi „neo-aromâniste“, despre care susţin că au falsă legitimitate, cum ar fi: Fara Armânească (România), Uniunea Vlahilor din Albania, Asociaţia Vlahilor din Albania etc. Conducătorii acestor organizaţii sunt acuzaţi că promovează artificial drepturile aromânilor (pe care-i descriu ca un popor diferit decât cel român), fiind interesaţi de fapt să obţină unele beneficii materiale personale.

Rezoluţia cere statului român să-şi asume răspunderea pe care o are faţă de românitatea balcanică; să-şi asume public, prin acţiuni cu relevanţă diplomatică şi internaţională, interesul pentru românii din afara graniţelor; să continue şi să intensifice demersurile de susţinere a aromânilor de pretutindeni pentru ca aceştia să beneficieze, în statele de origine a aromânilor din spaţiul balcanic de drepturi şi libertăţi consacrate în documentele europene în materie; să continue şi să intensifice sprijinirea în ţară a păstrării şi a cultivării dialectului, culturii şi tradiţiilor aromâneşti, pentru a nu se alimenta frustrările ce ar putea fi speculate şi instrumentalizate de „neo-aromânişti“.

De asemenea, participanţii la congres au decis ca, prin rezoluţie, să solicite forurilor europene şi internaţionale să Citește în continuare »


Rezoluţia APCE cu privire la situaţia minorităţilor naţionale din Voievodina şi a minorităţii etnice române din Serbia

Octombrie 1, 2008

Vlad Cubreacov la APCE

Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei
________________________________________

Situaţia minorităţilor naţionale din Voievodina şi a minorităţii etnice române din Serbia

Rezoluţia 1632 (2008)[1]

1.       Adunarea parlamentară ia notă că societăţile europene de astăzi sunt în esenţa lor multiculturale şi multietnice.

2.       Adunarea apără cu tărie diversitatea culturală, a cărei importanţă este subliniată în multiple instrumente ale Consiliului Europei şi în mod particular în Convenţia-cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale (STCE nr. 157) şi în Carta europeană a limbilor regionale sau minoritare (STCE nr. 148).

3.       Diversitatea nu trebuie percepută ca o ameninţare, ci ca o sursă de îmbogăţire. Ea trebuie respectată şi apărată ca o componentă de bază a oricărei societăţi democratice. Or, respectarea principiilor în materie de drepturi ale omului, preeminenţa dreptului şi democraţia constituie cea mai bună garanţie a respectării diversităţii.

4.       Serbia, ca şi orice regiune din Balcani, este una din ţările cele mai multiculturale ale Europei. Ea trebuie să releve provocările inerente oricărei societăţi multiculturale, veghind la promovarea unei viziuni asupra societăţii bazate pe respectarea diversităţii, combătând totodată orice formă de intoleranţă şi de discriminare.

5.       Această regiune, inclusiv Serbia, rămâne marcată de tensiuni interetnice. Astăzi se mai înregistrează în Serbia incidente cu caracter etnic variabile ca nivel şi intensitate.

6.       Adunarea subliniază că dialogul intercultural şi respectarea diversităţii culturilor constituie garanţii ale păcii şi ale stabilităţi pe termen lung în regiune.

7.       În timp ce incidentele cu caracter etnic sunt în prezent puţin numeroase în provincia sârbă Voievodina,  provincie caracterizată printr-un amestec etnic dintre cele mai pronunţate în ţară, trebuie constatat că în anul 2004 – perioadă marcată de incidente interetnice numeroase şi alarmante – autorităţile au reacţionat cu prea multă întârziere.

8.      Adunarea îndeamnă cu insistenţă autorităţile sârbe să reacţioneze întotdeauna cu multă promptitudine şi hotărâre împotriva oricărei violenţe interetnice.

9.       Adunarea se felicită constatând adoptarea unui număr de iniţiative lăudabile, între care şi „pachetul” legislativ din anul 2002 şi noua Constituţie sârbă din 2006,  în favoarea drepturilor minorităţilor naţionale şi încurajează autorităţile să-şi continue eforturile în acest sens.

10.      În această privinţă Adunarea constată cu multă satisfacţie că după ultimele alegeri a fost restabilită funcţia de ministru pentru drepturile omului şi drepturile minorităţilor şi că reprezentanţii minorităţilor fac parte din guvernul de coaliţie ocupând funcţii ministeriale.

11. Aceste eforturi vor trebui conjugate de către autorităţile statului, instituţiile religioase precum şi mass-media printr-o politică a comunicării, în vederea promovării spiritului de toleranţă, a dialogului intercultural şi a combaterii discriminării.

12.       Adunarea se felicită să constate că un proiect de lege privind combaterea discriminării a fost pregătit şi prezentat spre comentare Comisiei de la Veneţia. Adoptarea rapidă şi aplicarea acestei legi sunt deosebit de importante pentru a preveni discriminările ulterioare îndreptate împotriva minorităţilor naţionale.

13.       Adunarea consideră că mediatorul  poate şi trebuie să joace un rol important în acest sens. Ea se felicită aşadar în legătură cu îndelung aşteptata desemnare, la 29 iunie 2007, a unui mediator al Republici Serbia.

14.       Între altele, autorităţile trebuie să-şi continue eforturile în vederea sporirii încrederii minorităţilor faţă de reprezentanţii autorităţilor şi pentru a combate prejudecăţile faţă de minorităţi, prejudecăţi care pot să persiste în sânul forţelor de ordine şi a puterii judecătoreşti. Adunarea se felicită în legătură cu existenţa unui program privind creşterea reprezentării membrilor minorităţilor în rândul forţelor de ordine şi a puterii judecătoreşti, şi  în special privind punerea în aplicare a unei forţe de poliţie multietnice în sudul Serbiei. Ea încurajează autorităţile să extindă şi să aplice această iniţiativă în alte regiuni şi mai cu seamă în Voievodina.

15.       Adunarea este totuşi îngrijorată să constate mari lacune în ceea ce priveşte punerea în aplicare a drepturilor minorităţilor. Autorităţilor naţionale, regionale şi locale le revine răspunderea unei depline şi complete puneri în aplicare a prevederilor legale pertinente.

16.       Anumite prevederi legale sunt defectuoase de mai mulţi ani, ceea ce împiedică o exploatare cât mai bună posibil, în beneficiul membrilor minorităţilor, a potenţialului oferit de cadrul legislativ dezvoltat în anul 2002.

17.       Adunarea consideră că aceste lacune ale legislaţiei pun la îndoială credibilitatea  şi voinţa politică a autorităţilor în materie de drepturi ale minorităţilor şi nu sunt prielnice consolidării încrederii membrilor minorităţilor naţionale în autorităţi.

18.       Mai mult, Adunarea este îngrijorată să constate divergenţele de la o regiune la alta în ceea ce priveşte punerea în aplicare şi accesul efectiv al membrilor minorităţilor la drepturile lor. Adunarea constată în special că membrii minorităţilor naţionale din estul Serbiei sunt într-o situaţie categoric mai puţin favorabilă decât cei din Voievodina.

19.       Cât despre chestiunea identităţii minorităţilor, şi în special având în vedere dezbaterile din jurul minorităţilor română şi valahă, Adunarea aminteşte principiul enunţat în articolul 3 al Convenţiei-cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale şi reafirmă că orice încercare privind impunerea unei identităţi unei persoane, sau unui grup de persoane, este inadmisibilă.

20.      Adunarea încurajează aşadar membrii minorităţilor română şi valahă din estul Serbiei să-şi unească eforturile şi să depăşească neînţelegerile lor interne în interesul lor înşişi şi pentru păstrarea trăsăturilor specifice care constituie identităţile lor. Autorităţile sârbe sunt răspunzătoare în acest caz să nu împiedice, ci dimpotrivă să susţină iniţiativele în acest sens.

21.       Adunarea este conştientă de îngrijorările exprimate de Comisia pentru Democraţiei prin Drept (Comisia de la Veneţia) în legătură cu Legea din anul 2006 privind Bisericile şi organizaţiile religioase din Republica Serbia şi se asociază recomandării acesteia prin care cere o definire mai exactă a statutului dreptului canonic şi a hotărârilor instanţelor bisericeşti. Pe de altă parte, Adunarea roagă insistent autorităţile sârbe să coopereze deopotrivă cu Biserica Ortodoxă Sârbă şi cu Biserica Ortodoxă Română pentru găsirea unei soluţii practice de natură să facă efectivă libertatea religiei în partea de răsărit  a ţării, aşa cum este deja în cazul Voievodinei.

22.       În sfârşit, conştientă de faptul că cooperarea dintre statul de reşedinţă şi statul înrudit, prin intermediul acordurilor bilaterale, prezintă un interes real în scopul garantării stabilităţii în Europa, Adunarea cheamă autorităţile sârbe să-şi intensifice relaţiile de bună vecinătate cu statele înrudite (România, Ungaria, Croaţia şi «fosta republică iugoslavă a Macedoniei») aplicând integral acordurile bilaterale semnate de acestea.

23.       Prin urmare, Adunarea invită autorităţile competente ale Republicii Serbia :

23.1.      să acorde o atenţie sporită plângerilor privind violenţa interetnică şi să reacţioneze cu promptitudine, hotărâre şi eficienţă la acestea, mai cu seamă prin anchete ale poliţiei şi printr-o urmărire penală eficientă;

23.2.      să vegheze asupra punerii efective în aplicare a legislaţiei în materie de drepturi ale minorităţilor şi în special a legilor adoptate în anul 2002;

23.3.       să aloce cât de repede posibil fonduri pentru promovarea socială, economică, culturală şi pentru dezvoltarea generală a minorităţilor naţionale, alocare prevăzută de articolul 20 din legea-cadru din anul 2002 privind protecţia drepturilor şi libertăţilor minorităţilor naţionale;

23.4.       să adopte neîntârziat o lege privind combaterea discriminării, ţinând cont de remarcile formulate de Comisia de la Veneţia;

23.5.       să adopte în regim prioritar textele legislative privind alegerea şi finanţarea Consiliilor naţionale pentru minorităţile naţionale, ţinând cont de comentariile experţilor Consiliului Europei pe marginea proiectului de lege privind alegerile;

23.6.       să definească cu mai multă precizie competenţele şi obligaţiile Consiliilor naţionale pentru minorităţile naţionale, dotându-le cu fondurile necesare realizării misiunilor lor;

23.7.      să introducă un mecanism de control din partea Consiliilor naţionale pentru minorităţi a actelor executivului în materie de drepturi ale minorităţilor;

23.8.       să convoace reuniuni mai numeroase şi cu o mai mare regularitate ale Consiliului naţional pentru minorităţile naţionale;

23.9.       să prevadă desemnarea unui mediator adjunct însărcinat cu problemele ce ţin de drepturile minorităţilor;

23.10.      recunoscând progresele marcate de dispoziţiile noii Constituţii în această privinţă, să consolideze în continuare stabilitatea bugetelor provinciilor autonome;

23.11.       să ia măsuri pozitive în favoarea persoanelor aparţinând tuturor minorităţilor şi să vegheze asupra eradicării oricărei discriminări împotriva membrilor lor;

23.12.       să-şi intensifice eforturile pentru dezvoltarea iniţiativelor privind promovarea spiritului de toleranţă şi a dialogului intercultural;

23.13.       să accelereze iniţiativele privind pregătirea unor cadre didactice calificate să predea limbile minoritare şi să predea în aceste limbi;

23.14.       să continue să dezvolte şcolile bilingve şi şcolile în limba maternă;

23.15.    să suprime diferenţele regionale existente în ceea ce priveşte garantarea efectivă a drepturilor minorităţilor (în special privind folosirea limbilor minoritare în administraţie, învăţământul în limbile minoritare, libertatea religiei etc.) punând integral în aplicare, şi pe întreg teritoriul, legislaţia în vigoare în acest domeniu;

23.16.       să ia măsurile necesare pentru a le înlesni valahilor/românilor care locuiesc în estul Serbiei (pe văile Timocului, Moravei şi Dunării) accesul la învăţământ, la presă şi la administraţie publică în limba lor maternă şi să le ofere acestora  mijloacele de a-şi ţine serviciile religioase în această limbă;

23.17.       să identifice şi să aplice soluţii tehnice care să le permită persoanele din estul Serbiei să recepţioneze emisiunile în limba română difuzate în Voievodina;

23.18.      să prevadă excepţiile de la procedurile de privatizare în domeniul presei în favoarea presei în limbile minoritare în scopul de a asigura viabilitatea acesteia;

24.       Adunarea cheamă de asemenea Serbia şi statele înrudite vizate să convoace cât mai repede posibil Comisiile interguvernamentale mixte prevăzute de acordurile bilaterale privind cooperarea în domeniul  protecţiei minorităţilor naţionale încheiate de acestea.

25.       Adunarea invită Comisia sa pentru respectarea obligaţiilor şi angajamentelor statelor membre ale Consiliului Europei (Comisia de monitorizare) să ia în consideraţie îndeaproape propunerile cuprinse
în această rezoluţie în cadrul dialogului său cu autorităţile sârbe.

Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei
________________________________________

Situaţia minorităţilor naţionale din Voievodina şi a minorităţii etnice române din Serbia

Recomandarea 1845 (2008)[2]

1.       Adunarea parlamentară, referindu-se la Rezoluţia sa 1632 (2008) privind situaţia minorităţilor naţionale din Voievodina şi a minorităţii etnice române din Serbia, invită Comitetul de Miniştri să ţină cont, în cadrul monitorizării sale regulate, de recomandările pe care li le-a adresat autorităţilor sârbe în respectiva rezoluţie şi să ţină cont de acestea în cadrul următorului său ciclu de monitorizare în virtutea Convenţiei-cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale.

2.       Adunarea le recomandă de asemenea Comitetului de Miniştri şi autorităţilor sârbe să prevadă lansarea unor noi programe de asistenţă cu ţintă fixă în vederea sprijinirii elaborării unor planuri de acţiune concrete privind promovarea spiritului de toleranţă şi a dialogului intercultural şi în special privind sporirea încrederii minorităţilor în instituţiile statului şi pentru combaterea prejudecăţilor îndreptate împotriva minorităţilor care pot să mai persiste în sânul forţelor de ordine şi al puterii judecătoreşti.


[1] Dezbătută de către Adunarea Parlamentară la 1 octombrie 2008 (cea de-a 33-a şedinţă) (a se vedea DOC. 11528, Raportul Comisiei Juridice şi Drepturi ale Omului, raportor dl Herrmann). Text adoptat de Adunare la 1 octombrie 2008. A se vedea Recomandarea 1845 (2008).

[2] Dezbătută de către Adunarea Parlamentară la 1 octombrie 2008 (cea de-a 33-a şedinţă) (a se vedea DOC. 11528, Raportul Comisiei Juridice şi Drepturi ale Omului, raportor dl Herrmann). Text adoptat de Adunare la 1 octombrie 2008.

Traducere după originalele francez și englez – Vlad Cubreacov, inițiator al proiectelor de Rezoluție și Recomandare


Violation of the human rights of the Romanian ethnic minority in Serbia

Ianuarie 13, 2008
Doc. 10726
17 October 2005
Violation of the human rights of the Romanian ethnic minority in Serbia

Motion for a resolution
presented by Mr Cubreacov and others

Considering its rapporteurs’ periodic reports for Serbia and Montenegro on the functioning of democratic institutions in that country;

Observing that the Romanian ethnic minority inhabits 39 ethnic Romanian or mixed localities in the province of Vojvodina and 154 ethnic Romanian localities and 48 mixed localities between the Danube, the Timok and the Morava (eastern Serbia);

Regretting that Serbia applies double standards by creating an artificial separation between the Romanians of Vojvodina and the Romanians of eastern Serbia by refusing to recognise the latter group’s self-designated ethnic identification (Romanians) and imposing the ethnic tag of „Vlachs” on them;

Noting that since 1833 the Romanians of eastern Serbia have not been able to enjoy the most rudimentary ethnic rights in schools and churches, owing to the refusal of the Serbian State and the Serbian Orthodox Church to accept the Romanian language in those institutions;

Noting the escalation of xenophobic acts and persecution on the part of Serbia’s civil and ecclesiastical authorities towards Romanian Orthodox parishes of the Dacia Ripensis diaconate of the Romanian Historic Diocese for Serbia and Montenegro, as well as the administrative decisions concerning the dismantling of new churches built by the Romanian community in eastern Serbia;
Finding that this situation does not comply with the norms and standards of the Council of Europe,

The Assembly,

Invites the authorities of Serbia and Montenegro to guarantee respect for the fundamental rights and freedoms of members of the Romanian ethnic minority in eastern Serbia as enshrined in the European Convention on Human Rights and particularly their linguistic, cultural and religious rights, including in state schools and churches, along the lines of the model operating in Vojvodina;
Asks the Serbian Government to respect the right of the Romanians of eastern Serbia to designate their own ethnic identity in accordance with the principles of the Council of Europe;

Urges the Serbian authorities concerned to cease proceedings against church-goers and clergymen freely associated with the Romanian Orthodox Church in Serbia and their communities;

Instructs its competent committee to place on the agenda of its next visit to Serbia and Montenegro a meeting with the representatives of the Romanians in eastern Serbia and closely monitor developments regarding this issue.

Signed:

CUBREACOV, Vlad, Moldova, EPP/CD
ALITI, Rafis, „the former Yugoslav Republic of Macedonia”, SOC
BRANGER, Jean-Guy, France, EPP/CD
CILEVIČS, Boriss, Latvia, SOC
de ZULUETA, Tana, Italy, SOC
DIACOV, Dumitru, Moldova, NR
GEDEI, József, Hungary, SOC
ILAŞCU, Ilie, Romania, NR
LEAHU, Angela, Moldova, EPP/CD
NAKASHIDZÉ, Nino, Georgia, ALDE
STĂNOIU, Rodica Mihaela, Romania, SOC
SZALAY, Gábor, Hungariy ALDE
VAREIKIS, Egidijus, Lithuania, EPP/CD
WIELOWIEYSKI, Andrzej, Poland, EPP/CD

Doc. 10726
17 octobre 2005


Violation des droits de l’homme de la minorité nationale roumaine en Serbie

Proposition de résolution
présentée par M. Cubreacov et plusieurs de ses collègues

Considérant les rapports périodiques de ses rapporteurs pour la Serbie-Monténégro sur le fonctionnement des institutions démocratiques dans le pays concerné ;

Constatant que la minorité nationale roumaine habite 39 communes roumaines ou mixtes de la province de Vojvodine, ainsi que 154 communes roumaines et 48 communes mixtes entre le Danube, le Timok et la Morava (Serbie orientale) ;

Regrettant que la Serbie applique des doubles standards en séparant, artificiellement, les Roumains de Vojvodine des Roumains de Serbie orientale en refusant de reconnaître dans le cas de ces derniers leur nom d’auto-identification ethnique (Roumains) et en leur imposant comme identification ethnique le nom de « valaques » ;

Constatant que depuis 1833 les Roumains de Serbie orientale ne peuvent pas jouir des plus élémentaires droits ethniques dans les écoles et les églises, à cause du refus de l’Etat serbe et de l’Eglise orthodoxe serbe d’accepter la langue roumaine dans ces institutions;

Prenant acte de l’escalade des manifestations xénophobes et des persécutions de la part des autorités civiles et ecclésiastiques serbes à l’encontre des paroisses orthodoxes roumaines du décanat de Dacia Ripensis du Diocèse historique roumain pour la Serbie et Monténégro, ainsi que des décisions administratives concernant le démantèlement des nouvelles églises bâties par la communauté roumaine de Serbie orientale ;

Appréciant que cette situation n’est pas conforme avec les normes et standards du Conseil de l’Europe,

L’Assemblée,

Invite les autorités de Serbie-Monténégro à garantir le respect des droits et des libertés fondamentales des personnes appartenant à la minorité roumaine de Serbie orientale tels qu’inscrits dans la Convention européenne des Droits de l’Homme et notamment des droits linguistiques, culturels et religieux, y compris dans les écoles publiques et les églises, selon le modèle fonctionnant en Vojvodine ;

Demande au Gouvernement serbe de respecter le droit de l’auto-désignation des Roumains de Serbie orientale conformément aux principes du Conseil de l’Europe ;

Lance un appel pressant aux autorités serbes concernées pour qu’elles abandonnent les poursuites contre les fidèles et le clergé librement associés à l’Eglise orthodoxe roumaine en Serbie et leurs communautés ;

Charge sa commission compétente d’inscrire à l’ordre du jour de sa prochaine visite en Serbie-Monténégro une réunion avec les représentants des Roumains de Serbie orientale et de suivre de près l’évolution de cette question.

Signé:

CUBREACOV, Vlad, Moldova, PPE/DC
ALITI, Rafis, „l’ex-République yougoslave de Macédoine”, SOC
BRANGER, Jean-Guy, France, PPE/DC
CILEVIČS, Boriss, Lettonie, SOC
de ZULUETA, Tana, Italie, SOC
DIACOV, Dumitru, Moldova, NI
GEDEI, József, Hongrie, SOC
ILAŞCU, Ilie, Roumanie, NI
LEAHU, Angela, Moldova, PPE/DC
NAKASHIDZÉ, Nino, Géorgie, ADLE
STĂNOIU, Rodica Mihaela, Roumanie, SOC
SZALAY, Gábor, Hongrie, ADLE
VAREIKIS, Egidijus, Lituanie, PPE/DC
WIELOWIEYSKI, Andrzej, Pologne, PPE/DC