APEL LA SOLIDARITATE. COLECTĂ DE CARTE PENTRU ROMÂNII DIN CRIHANA VECHE, CAHUL

Septembrie 5, 2014

Sigla RR cu tricolor

Asociația ”Răsăritul Românesc” din Chișinău în parteneriat cu Biblioteca publică Crihana Veche și Primăria Crihana Veche, Cahul, lansează o campanie de colectare a cărții în limba română pentru necesitățile culturale ale comunității românești de la Crihana Veche.

Facem apel la solidaritatea românilor din Țară și de pretutindeni pentru un efort de completare a fondurilor Bibliotecii publice Crihana Veche cu 36 212 exemplare de carte românească, cifră la care se ridică astăzi deficitul de carte în limba română din comună.

Comuna românească Crihana Veche, Cahul, situată pe malul stâng al Prutului, a fost atestată documentar la 16 mai 1425 și are în prezent o populație de 5400 de locuitori. Necesarul de carte în limba română este de 43 200 de exemplare, pornind de la norma biblioteconomică de 8 exemplare pe cap de locuitor.

Cu toate că în ultimii 25 de ani fondurile Bibliotecii publice Crihana Veche s-a completat continuu cu carte în limba maternă a locuitorilor, astăzi românii din această așezare basarabeană au la dispoziție doar 6 862 de exemplare de carte în limba lor maternă cu alfabet românesc. Totodată, Biblioteca publică Crihana Veche are în fondurile sale un balast sovietic constând în 5 938 de volume în limba rusă sau în limba română cu alfabet rusesc, rămase din perioada ocupației Basarabiei de către URSS.

Toate persoanele, asociațiile și instituțiile doritoare să participe la colectă cu donații de carte și reviste în limba română pentru Biblioteca publică Crihana Veche ne pot contacta la numărul de telefon 00373 79774477 sau ne pot scrie pe adresa electronică cubreacov@gmail.com.

Implică-te dacă ești român!

Donează o carte pentru consângenii tăi de la Crihana Veche!

Cu fiece carte donată clădim unitatea noastră românească!

Vlad Cubreacov, președinte al Asociației ”Răsăritul Românesc”
Maria Cudlenco, directoare a Bibliotecii publice Crihana Veche
Rodica Cucereanu, primar al comunei Crihana Veche, Cahul

Donațiile de cărți și reviste pot fi depuse la punctele de centralizare din:

BUCUREȘTI

Sediul Asociației Culturale Pro Basarabia și Bucovina,  situat în strada Blănari nr. 23, camera 103-104, sector 3, cod poștal: 030060, telefon de contact:  021-312.27.63, fax: 021- 312.27.63.

GALAȚI

Casa de Cultură a Studenților, situată în strada Științei nr. 115, telefon de contact: 0744676941, email: ccsgalati@yahoo.com.

CHIȘINĂU

Sediul Asociației Răsăritul Românesc, situat în strada Toma Ciorbă nr. 32/1A, telefon de contact: 079774477.

Vom reveni cu noi informații privind punctele de centralizare a donațiilor de cărți și reviste din Iași, Brăila și alte orașe din Țară.

______________________

Lista persoanelor și instituțiilor care au răspuns apelului nostru și au transmis donații de carte românească pentru Biblioteca publică Crihana Veche:

1. Institutul Patrimoniului Cultural al AȘM – 380 exemplare

2. Vlad Cubreacov, Chișinău – 140 exemplare

3. Eugenia Stârcea, Chișinău – 64 exemplare

4. Viorica Nagacevschi, Chișinău – 10 exemplare

5. Editura ”Gazeta”, Chișinău – 40 exemplare

6. Vitalie Dogaru, Chișinău – 67 exemplare

7. Eugenia Negru, Chișinău – 24 exemplare

8. preot Andrei Negară, Verona, Italia – 11 exemplare

9. Traian Vasilcău, Chișinău – 9 exemplare

10. Nicolae Fabian, Chișinău – 5 exemplare

11. Consiliul Unirii, Chișinău – 82 exemplare

12. Centrul de Cultură și Carte Românească, Chișinău – 475 exemplare

13. Mișcarea ”Tinerii Moldovei”, Chișinău – 42 exemplare

14. Senatorul Viorel Badea, București – 500 exemplare

15. Victor Popov, Chișinău – 122 exemplare

16. Aureliu Cornescu, Chișinău – 64 exemplare

17. Iurie Ciobanu, ONG CADMUS, Chișinău – 188 exemplare

18. Comunitatea Românilor din Strasbourg, Franța – 196 exemplare

19. Maria Harea, Chișinău – 55 exemplare

20. preot Andrei Deleu, Mitropolia Basarabiei – 136 exemplare

21. Biblioteca Națională pentru Copii ”Ion Creangă” – 315 exemplare

22. Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei – 25 exemplare

23. Marian Pavelescu, Timișoara – 101 exemplare

24. Asociația Pro Basarabia și Bucovina, București – 211 exemplare

25. Liceul de Arte „Constantin Brăiloiu”, Târgu-Jiu  – 112 exemplare

26. Euro Education Federation, filiala Târgu-Jiu – 109 exemplare

27. Elena Cîrlan, Asociația Équilibre Moldavie, Galați – 77 exemplare

28. Dan Ioan Mureșan, Ile-de-France, Paris, Franța – 47 exemplare

29. Editura CARTIER, Chișinău – 47 exemplare

30. Departamentul Politici pentru Relația cu Românii de Pretutindeni – 73 exemplare

31. Dumitru Ciorici, Chișinău – 4 exemplare

32. Ștefan Plugaru, Huși – 3 exemplare

33. Ștefan Secăreanu, Chișinău – 27 exemplare

34. Biblioteca Națională a Republicii Moldova – 413 exemplare

35. Valentina Caciur, Căușeni – 29 exemplare

36. Eugen Cotelea, Chișinău – 83 exemplare

37. Carolina Vizir – 53 exemplare

38. Mișcarea civică Tinerii Moldovei – 72 exemplare

Total donații la zi – 4 417 exemplare

Deficit restant – 31 795 exemplare


ACORDURI DE COLABORARE ÎNTRE COMUNELE ÎNFRĂȚITE CRIHANA VECHE ȘI SCÂNTEIEȘTI

Septembrie 4, 2014

IntelegereProtocol 1Protocol 2Protocol 3


„Salvatorii Galaţiului” sau cum lucrează comuniştii pentru Ghimpu, Filat, Lupu şi Urechean

Octombrie 27, 2010
Să vezi şi să nu crezi! Orbiţi de românofobie, comuniştii şi prietenii lor de presă lansează aberaţia anului: regimul şi guvernul în exerciţiu (AIE, Ghimpu, Filat, Lupu, Urechean şi compania) ar fi dispus aruncarea în aer a digului de la Nemţeni pentru a preveni inundarea oraşului Galaţi din România! Ploile şi inundaţiile din vara acestui an „au fost organizate”!

Site-ul Partidului Comuniştilor a preluat marţi, 26 octombrie, o ştire a agenţiei „Omega”, intitulată „Guvernarea este acuzată de inundarea intenţionată a satelor din lunca Prutului”. Nu am fost şi nu suntem avocaţii actualei guvernări. Dar nici nu putem asista indiferenţi la acest caz de manipulare grosolană a opiniei publice.

Să cităm puţin din respectiva ştire asumată de PCRM: „Inundaţiile din vara curentă, care au prejudiciat considerabil mai multe sate din raionul Hânceşti au fost provocate artificial de către actuala guvernare a ţării, formată din partidele conduse de Mihai Ghimpu, Marian Lupu, Serafim Urechean şi Vladimir Filat.

Localnicii din satul Cotul Morii, care de facto nu mai există pe harta Moldovei şi cei din satul Nemţeni, unde “a cedat“ digul de pe Prut, au declarat unanim pentru agenţia OMEGA că în noaptea spre 7 iulie, când au venit apele, au auzit un sunet puternic, care venea din partea Prutului, asemănător cu o explozie.

Sinistraţii şi-au argumentat temerile şi prin faptul că în locul unde “s-a rupt digul“, acum este un crater de circa opt metri, care nu putea apare doar din surparea pământului. De asemenea, aceleaşi surse şi-au amintit că cu câteva zile până la inundaţii, un elicopter român a survolat spaţiul aerian moldovenesc, învârtindu-se de asupra satelor din Hânceşti. De asemenea, locuitorii satului Cotul Morii consideră că digul a fost rupt printr-o explozie pentru a salva (atenţie maximă! – nota noastră) oraşul Galaţi din România”.

Aşadar, logica strâmbă a xenofobului care a scris această ştire ar fi că Ghimpu şi Filat, Lupu şi Urechean, de mari români ce sunt, jertfelnici din fire de mama focului, mai întâi au organizat intenţionat inundaţiile, iar apoi au acţionat cu premeditare, în interesul României, ca soldaţi ai interesului românesc ce sunt, mai jertfind şi vieţile şi bunurile basarabenilor de pe malul Prutului, de dragul acestor profitori de români din „oraşul Galaţi din România”!

Ce ar trebui să înţeleagă omul de rând din această aberaţie? Şi mai ales ce ar trebui să înţeleagă alegătorul tânăr, cel instruit, vorbitor de limbă română sau cel care este deţinător al dublei cetăţenii moldo-române? Agenţia „Omega” şi PCRM le sugerează într-un mod hipertransparent, ba chiar direct, că Ghimpu, Filat, Lupu şi Urechean ar fi marii prieteni ai României şi că anume ei trebuie susţinuţi în actuala campanie parlamentară. Prezentându-i pe cei patru drept un fel de „salvatori ai Galaţiului”, autorii şi promotorii aberaţiei respective, vor să arate cât de rău este să fii „moldovean” şi cât de bine e să fii „român”, de vreme ce de „moldoveni” nu are grijă nici propriul guvern, iar de „români” au grijă tocmai două guverne – şi cel de la Bucureşti, şi cel de la Chişinău!

Am fi doar ironici în acest caz dacă paranoia xenofobă a celor de la „Omega” şi PCRM ar fi ţinut cont măcar de logica elementară. Dacă ar fi luat în calcul că cel mai mare port românesc pe Dunărea maritimă, Galaţiul, care este şi cel mai mare port al Moldovei istorice, este situat în amonte de gura Prutului, că Dunărea este cel mai mare fluviu din Europa şi are în zona Moldovei istorice un debit de vreo 30 de ori mai mare decât cel al Prutului, că relieful regiunii vizate este de aşa natură, încât apele curg singure de la deal la vale şi nicidecum invers, că, până la ipotetica şi vicleana inundare a Galaţiului, Prutul ar fi trebuit să inunde mai întâi toate localităţile de pe ambele sale maluri din aval de Nemţeni etc., etc., etc.

Credeţi că cei care au supt din peniţă ideea cu cei patru „salvatori ai Galaţiului” s-au uitat pe hartă înainte de a-i da glas prostiei? Este evident că nu. Puţin a lipsit ca cei de la „Omega” sau cei de la PCRM să spună, mimând puţin logica elementară, că cei patru crai de la Chişinău, de fapt, merită şi titlul de „salvatori ai Reniului” şi pe cel de „salvatori ai Ismailului”, întrucât ar fi acţionat cu premeditare şi în interesul Kievului, care, pentru a-şi proteja porturile dunărene din aval de gura Prutului, vechile noastre porturi basarabene, i-a invitat pe cei patru la complicitate antimoldovenească şi filokieveană! Hai că-i bună! Urechean – salvatorul României! Lupu – iubitorul de iredentişti români! Filat – apărătorul Ismailului şi al civilizaţiei dunărene (poate şi al Palancăi?)! Ghimpu – salvatorul Galaţiului şi al întregului neam românesc! Toţi patru numai buni de puşi la icoane, trecuţi în calendarul bisericesc al neamului şi aşteptaţi în panteonul naţiunii!

Nu are rost să irosim vorbe, argumente sau cifre pentru a arăta prostia celor care lansează asemenea aberaţii. Vrând-nevrând, comuniştii şi instrumentariul lor mediatic toarnă apă la moara celor patru „salvatori ai Galaţiului”, iar ideea unei concilieri politice în interesul naţional al Republicii Moldova pare să se ducă pe apa sâmbetei. A sâmbetei dinaintea alegerilor din duminica de 28 noiembrie.


O carte de zile mari: “Mitropolitul Visarion Puiu: viaţa şi opera sa bisericească”

Iunie 30, 2010

Prin bunăvoinţa părintelui protoiereu Ioan Lisnic, paroh al bisericii din comuna Putineşti, Floreşti, am primit la redacţie cartea sfinţiei sale “Mitropolitul Visarion Puiu: viaţa şi opera sa bisericească”, apărută anul acesta la editura „Labirint” din Chişinău. Răsfoind-o, ne-am putut convinge că această lucrare, cuprinzătoare şi densă în mesajul ei, demnă de o teză de doctorat în istoria Bisericii Ortodoxe Române, îi face cinste nu doar eruditului şi laboriosului ei autor, dar şi întregii pleiade de tineri preoţi cărturari din Basarabia de astăzi, preocupaţi îndeaproape de trecutul nostru bisericesc şi naţional.

Într-un cuprins de 145 de pagini, cartea părintelui Ioan Lisnic, continuatorul unei dinastii de preoţi basarabeni, pune în valoare figura monumentală a mitropolitului Visarion Puiu, lăsând la o parte orice umbră de îndoială, părtinire sau criticism. Lucrarea părintelui Ioan Lisnic, apărută pe spezele autorului, într-un tiraj modest de doar 500 de exemplare, face dovada unei temeinice (aproape exhaustive) documentări asupra subiectului, a unei admirabile capacităţi de sistematizare şi sinteză, dar, mai cu seamă, a apropierii cu multă dragoste sufletească de personalitatea unuia dintre cei mai energici, mai mari şi mai harnici ierarhi ai Ortodoxiei noastre româneşti, care „închinându-şi viaţa slujirii Bisericii şi intereselor neamului său, a trebuit să primească de la Dumnezeu darul martirajului exilului”.

Pentru a ne da seama de anvergura şi profunzimea acestei cărţi, este suficient să parcurgem cuprinsul celor şase capitole ale ei. Găsim util şi potrivit să le lăsăm cititorilor noştri libertatea de a înţelege valoarea monografiei din chiar titlurile capitolelor şi subcapitolelor acestei lucrări de pionierat în istoriografia bisericească din Basarabia. Aşadar, iată titlurile valoroasei lucrări: 1. Studiile şi începutul activităţii bisericeşti (cu subcapitolele: Elev la Seminariile Teologice din Roman şi Iaşi, Studiile la facultate şi serviciul la Ministerul Cultelor, Primirea călugăriei şi desăvârşirea studiilor la Academia Teologică din Kiev,  Începutul activităţii în Episcopia Dunării de Jos), 2. Director al Seminarului Teologic „Sfântul Andrei” din Galaţi (cu subcapitolele: Condiţiile necesare pentru instruirea şi educaţia seminariştilor, Străduinţa arhimandritului Visarion – un local pentru Seminar, Realizările în organizarea procesului de învăţământ, Activitatea editorială, Administrarea Seminarului în timpul războiului), 3. Director al Seminarului Teologic din Chişinău şi Exarh al mănăstirilor din Basarabia (cu subcapitolele: Director al Seminarului, Exarh al mănăstirilor, Activitatea obştească şi cea editorială), 4. Slujirea arhierească în episcopiile Argeşului şi Hotinului (cu subcapitolele: Episcop la Curtea de Argeş, Alegerea şi instalarea în funcţia de episcop al Hotinului, Începutul organizării centrului eparhial, Realizările din centrul episcopiei, Realizări în cuprinsul eparhiei, Activitatea clerului din eparhie şi opera de binefacere, Iniţiativele şi activitatea editorială spre îmbunătăţirea vieţii bisericeşti, Organizarea şi desfăşurarea solemnităţilor de sfinţire a Catedralei din Bălţi), 5. Mitropolit al Bucovinei. Şef al Misiunii Ortodoxe din Transnistria (cu subcapitolele: Reorganizarea Fondului Bisericesc al Bucovinei, Reînfiinţarea Episcopiei Maramureşului şi realizările bisericeşti, Finanţări de interes social şi opera de binefacere, Misiunea Ortodoxă din Transnistria în primul an de activitate, Instalarea mitropolitului Visarion la conducerea Misiunii, Activitatea Misiunii Ortodoxe din Transnistria sub conducerea mitropolitului Visarion), 6. Anii exilului. Fondator al Episcopiei Ortodoxe Române pentru Europa Occidentală (cu subcapitolele: Lungul drum al exilului, Condamnarea şi caterisirea, Organizarea bisericească. Înfiinţarea Episcopiei Ortodoxe Române din Europa Occidentală, Ultimii ani de viaţă. Reabilitarea post mortem).

Mitropolitul de luminoasă amintire Visarion Puiu este singurul ierarh român care a avut privilegiul şi onoarea, dar, într-un sfârşit şi nenorocirea, de a-şi purta toiagul ostenelilor şi păstoriei sale în întreg spaţiul de jurisdicţie primordială a românităţii moldovene: vatra vechii Moldove dintre Carpaţi şi Prut, Moldova dintre Prut şi Nistru, Moldova transnistreană până la Bug, Maramureşul şi Bucovina voievodală. Însă mitropolitul Visarion a rămas mare şi neegalat în conştiinţa noastră nu doar prin vasta geografie a spaţiului românesc de răsărit în care s-a ostenit, ci prin rodnicia faptelor sale creştineşti, prin abnegaţia slujirii sale, prin curajul şi nobleţea sa de prinţ al Bisericii Române. Oamenii şi timpurile i-au arătat nedreptate. Cartea părintelui Ioan Lisnic constituie o contribuţie basarabeană importantă în efortul nostru naţional şi bisericesc de reabilitare completă a mitropolitului Visarion Puiu.

În Încheierea acestei cărţi, părintele Ioan Lisnic spune, cu o modestie caracteristică oricărui suflet cinstitor şi iubitor de neam şi de Biserică: „m-am străduit să pun în valoare faptele ierarhului, în special din perioada activităţii sale „în această latură de ţară””, adăugând pe bună dreptate că „faptele şi realizările sale de ctitorie merită să fie cunoscute, deşi, la noi, puţin s-a vorbit şi s-a scris despre marele ierarh”. Crezul autorului acestei lucrări s-a sprijinit, după cum ne mărturiseşte chiar sfinţia sa, pe îndemnul sfântului Apostol Pavel: „Aduceţi-vă aminte de mai-marii voştri, care v-au grăit vouă cuvântul lui Dumnezeu, priviţi cu luare aminte cum şi-au încheiat viaţa şi urmaţi-le credinţa” (Evrei, 13,7).

Această carte valoroasă merită a fi republicată într-un tiraj mai mare, astfel încât să devină un bun al cât mai multor iubitori de istorie creştină, al cât mai multor iubitori de Hristos.


Pe când vom avea din nou extensiuni universitare din România?

Octombrie 22, 2009

Chiar dacă Ministerul Educaţiei de la Chişinău a anunţat de principiu că va semna cu Ministerul Educaţiei şi Cercetării de la Bucureşti un Protocol de colaborare bilaterală în domeniul învăţământului, nu există nici un fel de indicii că negocierile asupra unui asemenea document ar fi demarat.

Semnarea unui asemenea Protocol este importantă nu doar pentru reglementarea situaţiei studenţilor din Republica Moldova, bursieri ai Statului Român, dar, mai ales, pentru redeschiderea în Republica Moldova a celor 4 extensiuni ale instituţiilor de învăţământ superior din România care au fost închise în ultimii ani. Acestea sunt: 1. Filiala Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi în cadrul Universităţii „Alecu Russo” din Bălţi, 2. Filiala Universităţii „Gheorghe Asachi” din Iaşi în cadrul Universităţii Tehnice a Moldovei, 3. Filiala Universităţii „Dunărea de Jos” din Galaţi în cadrul Universităţii de Stat „Bogdan Petriceicu Haşdeu” din Cahul şi 4. Filiala Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) din Bucureşti în cadrul Universităţii de Stat din Moldova.

Cele 4 extensiuni universitate din România au fost deschise în Republica Moldova începând cu anul de studii 1999-2000 şi au fost închise în timpul Citește în continuare »