PRIMA ȘCOALĂ PUBLICĂ ROMÂNEASCĂ LA CRIHANA (1865-1878)

Aprilie 17, 2016

Alexandru Ioan Cuza

Revenită la sânul Principatului Moldovei în 1856, și participând cu întreaga regiune basarabeană a Prutului de Jos și a Dunării de Jos (județele Cahul, Bolgrad și Ismail) la procesul de unificare și propășire națională, Crihana a beneficiat, alături de toate celelalte comune și orașe basarabene aflate în componența Statului național român (1856-1878), de învățământ obligatoriu și gratuit în limba română.

Este mai mult ca sigur că în 1865 la Crihana a fost înființată o școală românească de stat. Aceasta avea patru clase pentru băieții și fetele cu vârsta între 8 și 12 ani. Școală, finanțată în cea mai mare parte de la Bugetul Ministerului Instrucțiunii Publice și al Cultelor din București, dar și de la bugetul comunei, a fost înființată în conformitate cu prima lege românească modernă în domeniul învățământului (Legea nr. 1150/1864 asupra instrucțiunii a Principatelor Unite Române) promulgată de Domnitorul Alexandru Ioan Cuza la 25 decembrie 1864 și pusă în aplicare din 1865.

În școala publică românească de la Crihana s-au studiat cel puțin 9 materii: 1) Citirea şi scrierea, 2) Gramatica, 3) Aritmetica, 4) Istoria României, 5) Geografia,  6) Catehismul ortodox, 7) Igiena,  8) Dreptul administrativ român, 9) Sistemul legal al măsurilor şi greutăților. Manualele și salariile învățătorului și ale celuilalt personal (minimum trei angajați) erau asigurate de Stat, prin Ministerul Instrucțiunii Publice și al Cultelor din România.

Abecedar sau Manual de scriere și citire după care au învățat copiii din Crihana.

Abecedar sau Manual de scriere și citire după care au învățat copiii din Crihana. Iași, 1868. Printre autori este și Ion Creangă.

Părinții care nu-și înscriau copiii la școală sau cei care îi împiedicau să frecventeze școala din sat erau supuși, de către consiliul comunei, la o amendă de 10 parale pentru fiecare zi de lipsă nemotivată legal, amendă care se încasa în favoarea școlii. În caz de recidivă amenda se dubla, constituind 20 de parale pentru fiecare zi de lipsă.

Manual de gramatică a limbii române

Manual de gramatică a limbii române, pentru clasa a III-a primară. Galați, Tipografia Comercială, 1876.

Nu cunoaștem deocamdată în mod sigur cine au fost învățătorii care au predat în școala publică românească de la Crihana între 1865 și 1878, dar cert este că o bună parte a populației din localitate nu doar că era știutoare de carte, dar și semna sub a doua ocupație țaristă (1878-1918) în limba română, cu alfabet latin, așa cum se vede dintr-un șir de acte de arhivă, inclusiv registrele metricale ale parohiei ortodoxe din sat. Doamna profesoară Veronica Popa, originară din Crihana Veche și care este și muzeograf la Cahul, ne-a comunicat numele uneia dintre învățătoarele care ar fi predat la școala românească de la Crihana Veche între 1865 și 1878: Elena Mancaș. De asemenea, nu cunoaștem deocamdată nici localul care a găzduit prima școală românească din sat. Cercetările ulterioare ar putea vărsa lumină asupra acestor aspecte.

Georgrafia Romaniei 1878

Manual de Georgrafia Romaniei (cunoștințe pentru uzul Școalelor). Galați, Tipografia Română, 1878.

Odată cu reanexarea celor trei județe românești din sudul Basarabiei la Rusia țaristă (1878) școala publică românească de la Crihana a fost desființată, după 13 ani de activitate, iar învățământul, deja neobligatoriu, a putut fi continuat, de această dată în limba rusă, doar prin școala parohială nesubvenționată de către administrația imperială rusă.

Pentru o bună înțelegere a contextului acelor vremuri prezentăm mai jos extrase din Legea instrucțiunii publice din 1864 promulgată de Domnitorul Alexandru Ioan I al Principatelor Unite Române.

* * *

Legea nr. 1150/1864 asupra instrucţiunii a Principatelor Unite Române

Alexandru Ioan I.

cu mila lui Dumnezeu şi vointia naţională Domn Principatelor Unite Române.

La toţi de faţă şi viitori sănătate.

Asupra raportului Ministrului Nostru Secretar de Stat la Departamentul Justiţiei, Cultelor şi Instrucţiunii publice, No. 52,014, pe lângă care Ne supune spre aprobare Proiectul de Lege asupra Instrucţiunii publice;

Văzând deciziunea luată de Consiliul Nostru de Miniștri prin jurnalul încheiat în şedinţa de la 16 Octomvrie;

Ascultând şi opiniunea Consiliului Nostru de Stat;

În virtutea Statutului din 2/14 Iulie trecut;

Am sancţionat şi sancţionăm, promulgat şi promulgăm ce urmează:

Dispoziţiuni generale

Art. 1. Instrucţiunea se împarte în publică şi privată.

  1. Instrucţiunea publică se împarte în primară, secundară şi superioară.
  2. Instrucţiunea primară cuprinde: școalele primare din comunele rurale şi urbane.

(…)

  1. Instrucţiunea primară elementară este obligătorie şi gratuită, după cum se legiuește la Partea I, Cap. II, Secţiunea I, din prezenta lege.
  2. Corpul învăţător se împarte în patru grade:

1° Învăţători sau învăţătoare pentru școalele primare rurale.

2° Institutori sau institutrice pentru școalele primare urbane.

3° Profesori de școale secundare.

4° Profesori de facultăţi.

(…)

CAP II

Despre organizaţiunea instrucţiunii primare

SECŢIUNEA I

Despre obligaţiunea instrucţiunii

  1. Instrucţiunea elementară este obligatorie pentru toţi copiii de amândouă sexele începând de la opt până la doisprezece ani împliniţi ai etăţii. Acestă îndatorire este impusă, sub penalităţile aici mai jos prescrise, părinţilor, tutorilor, stăpânilor, maeștrilor şi oricărei persoane ce ar avea sub îngrijire un copil. Copiii în etate de doisprezece ani la punerea în lucrare a acestei legi vor fi dispensaţi de învăţătura obligatorie.
  1. Instrucţiunea obligatorie va cuprinde următoarede obiecte de studiu: citirea şi scrierea, catehismul, noţiuni de igienă, de gramatică, de geografie, de istoria ţării, de drept admnistrativ al ţării, cele patru lucrări din aritmetică, sistema legală a măsurilor şi a greutăţilor.
  2. Se apără de îndatorirea de a trimite pe copii la școala publică acei cari vor dovedi că le dau învăţătură acasă sau în vreun institut privat.
  3. Nu se poate lua un copil de la școală mai înainte de a fi dobândit din partea învăţătorului un certificat de cunostinţele cuprinse în art. 32 de mai sus.
  4. Nicio cauză împedicătoare nu poate dispensa de îndatorirea instrucţiunii obligatorie impusă prin art. 32, de nu va fi judecată şi recunoscută ca atare de consiliul municipal sau comunal.
  5. Când părintele, tutorele sau stăpânul va lăsa pe copii a lipsi de la școală fără motiv legal, şi nu-i va trimite trei zile după avertismentul ce va primi de la învăţător, acesta sau revizorul ori subrevizorul va înstiinţa îndată pe consiliul local al comunei, care va supune pe părinte, tutore sau stăpân la o amendă de douăzeci parale la oraşe şi zece parale la sate pentru fiecare zi de lipsă. Amenda se va plăti în bani sau în lucru pentru comună. În caz de recidivă ea va fi îndoită.
  6. Nici un maestru, industriaş, arendaş, ori stăpân nu va primi în serviciul său un copil mai mic de doisprezece ani, decât după ce i se va arăta certificatul de învăţătură, sub osândă de a se supune de către consiliul local la o amendă de una sută lei şi la îndatorirea de a trimite şi a ţine pe copil în școală până la al paisprezecilea an.
  7. Amenda prescrisă prin articolele precedende se va împlini, de va cere trebuinţa, prin autorităţile administrative după cererea consiliului comunal.
  8. Toate amendele se vor vărsa în casa comunală în favoarea școalei.
  9. Preotul comunei, sau, în oraş, preotul de suburbie, sau autoritatea însărcinată cu ţinerea actelor civile va comunica în cea dintâi lună a fiecărui an, învăţătorului respectiv o listă de toţi copiii ocolului său, care au împlinit, în acel an, etatea de opt ani. În acea listă se va arăta numele copilului, satul sau oraşul, suburbia, numele familiei, anul şi ziua nașterii. Acestă listă va servi învăţătorului spre a-i face cunoscuți pe copiii care trebuiesc a fi adstrânşi la învăţătura obligată.
  10. La fiecare trecere a revizorului sau subrevizorului, se vor examina aceste liste, şi se vor controla măsurile ce se vor fi luat.
  11. Instrucţiunea obligătorie este în sarcina Statului întru tot ceea ce privește: 1) Personalul învăţător, administrator şi domestic; 2) Subvenţiunea pentru material de școală, cărţi, hârtie etc. la copiii cei fără mijloace; şi în sarcina comunelor, cât pentru local, mobilă şi lemne de încălzit. În caz când școala ar avea mijloace proprii provenite din donaţiuni, legaturi etc., acelea vor fi afectate la întreţinerea școlii, însă numai spre a comunei uşurare de sarcinele ce i se impun prin art. precedente.
  12. Comunele, îndeplinind sarcinile impuse lor pentru învăţătura obligătorie prin art. 42 vor putea să înfiinţeze școale cu învăţături mai întinse.
Semnătură Alexandru Ioan Cuza

Semnătura Domnitorului Alexandru Ioan Cuza al României.


PRIMA LISTĂ A BIRNICILOR DIN CRIHANA SUB OCUPAȚIA ȚARILOR RUȘI

Februarie 29, 2016

Am descoperit în fondurile Arhivei Naționale a Republicii Moldova – și ne grăbim să o publicăm – lista completă a plătitorilor de biruri din Crihana Veche întocmită în primii ani ai ocupației țariste de după 1812, mai exact în anul 1817. Lista cuprinde nume schimonosite fonetic, ajustate la pronunția și ortografia rusă a timpului, dar pot fi lesne recunoscute, întrucât majoritatea dintre ele sunt purtate și astăzi în sat. În acea vreme Crihana număra 106 familii/gospodării supuse birurilor către Imperiul rus.

????????????????????????????????????

????????????????????????????????????

Iată legenda la listă (tradusă din rusă) și lista birnicilor propriu-zisă:

Numele și prenumele fiecărui bărbat însurat care alcătuiește o familie aparte sau ale văduvilor, precum și ale văduvelor care au fii în stare să se îndeletnicească cu muncile câmpului.

Satul Crihana. Birnici

  1. Efrem Gavriliță
  2. Lazarin Bulgaru
  3. Nicolae Dragomir
  4. Gheorghe Cozma
  5. Ion Mocanu
  6. Mihai Chiriță
  7. Toadere Chiriță
  8. Sandu Chiriță
  9. Vasile Buga
  10. Eustratie Nicula
  11. Ion Eustratie
  12. Ion Danda
  13. Vasile Țurcanu
  14. Radu Munteanu
  15. Gheorghe Stamu
  16. Nicolae Zgârcibabă
  17. Ion Zgârcibabă
  18. Dănilă Cozma
  19. Ștefan Andoni
  20. Gheorghe Țurcanu
  21. Niculiță Chebac
  22. Tănase Flioștor
  23. Constantin Duia
  24. Gavrilă Duia
  25. Ioniță Duia
  26. Nicolae Ioan
  27. Ion Negrea
  28. Ioniță Nărea
  29. Constantin Tihaie
  30. Sandu Tihaie
  31. Dimitrie Duia
  32. Grigore Țurcanu
  33. Ioniță Țurcanu
  34. Anghel Țurcanu
  35. Paraschiv Niță
  36. Ieremia Gaju
  37. Gavrilă Ion
  38. Ene Danda
  39. Manole Țurcanu
  40. Vasile Vatamanu, de 40 de ani, calic
  41. Toadere Gareț
  42. Ștefan Mogorda
  43. Alexandru Grețu
  44. Grigoraș Grețu
  45. Antohie Racoviță
  46. Ștefan Racoviță
  47. Ion Grețu
  48. Ion Zlatu
  49. Mihai Eremei
  50. Toadere Lazăr
  51. Văduva Măriuța Cozmuleasa cu fii săi Vasile și Șerban
  52. Ion Cozma
  53. Lupașcu Musăițanu
  54. Andrei Flioștor
  55. Timotei Chiriță
  56. Ștefan Todor
  57. Andrei Gavriliță
  58. Alexandru Ion
  59. Ștefan Băiuș
  60. Constantin Grețu
  61. Gheorghe Iancu
  62. Grigoraș Chiriță
  63. Cozma Chistol
  64. Ion Olteanu
  65. Chiriță Vicol
  66. Constantin Barbălată
  67. Gavrilă Barbălată
  68. Șerban Trofim
  69. Ștefan Buga
  70. Ștefănache Buga
  71. Anton Vintilă
  72. Ștefan Popa
  73. Ion Popa
  74. Toadere Crăciun
  75. Vasile Buga
  76. Ilie Pascu
  77. Ștefan Vintilă
  78. Toadere Dogaru
  79. Ilie Tofan
  80. Ion Buga
  81. Ștefan Buga
  82. Dumitrșcu Flioștor
  83. Alexandru Flioștor
  84. Constantin Gorea
  85. Dima Chiriac
  86. Nicolae Chistol
  87. Ioniță Iacob
  88. Ioniță Chiriac
  89. Ene Chiriac
  90. Costache Barbălată
  91. Ioniță Tinică
  92. Ion Flioștor
  93. Ștefan Tinică
  94. Apostu Ieremei
  95. Dimitrie Crăciun
  96. Grigoraș Chiriac
  97. Vasile Crăciun
  98. Nicolae Chiriță
  99. Ene Tudorel
  100. Apostolu Șoltun
  101. Ioniță Gavriliță
  102. Văduva Maria Todorcea și fiul ei Iordache
  103. Nicolae Țurcanu
  104. Văduva Vasilca Niță și fiul ei Matei
  105. Nicolae Racoviță
  106. Trandafir Popa

De tot birnici 106

(urmează iscăliturile celor trei membri ai comisiei de cenzori care au întocmit lista)

????????????????????????????????????