PARTENERIAT CHIȘINĂU-ISMAIL PENTRU TRADIŢIE, IDENTITATE, LIMBĂ ŞI CULTURĂ ROMÂNEASCĂ

Iunie 17, 2014

Sigla RR cu tricolor

A C O R D

Animate de dorinţa de realizare a unităţii de acţiune pentru păstrarea şi afirmarea identităţii naţionale a românilor din Ucraina şi a celor din Republica Moldova, în conformitate cu documentele internationale în materie, Asociaţia Naţional-Culturală „Basarabia” a Românilor din regiunea Odesa şi Asociaţia „Răsăritul Românesc” din Republica Moldova (denumite în continuare Parteneri) stabilesc

PARTENERIATUL

PENTRU TRADIŢIE, IDENTITATE,

LIMBĂ ŞI CULTURĂ ROMÂNEASCĂ

În acest sens:

Partenerii vor organiza împreună o serie de acţiuni de interes cultural, formativ, instructiv, şcolar şi studenţesc, ştiinţific şi de cercetare, de utilitate publică şi se vor informa reciproc în domeniile de interes comun, respectând graficul de acţiune convenit.

Partenerii vor promova dezvoltarea şi exprimarea identităţii etnice, culturale, lingvistice şi religioase a românilor din Ucraina şi Republica Moldova, indiferent de etnonimul, exonimul sau infranimul folosit de către ei înșiși sau atribuit lor de către alții. În acest sens, partenerii se vor baza pe faptul că Declarația de Independență a Republicii Moldova din 27 august 1991 menționează ”limba română ca limbă de stat” și că această prevedere se aplică prioritar în raport cu Constituția și oricare alte legi ale Republicii Moldova, precum se vor baza și pe faptul că în Republica Moldova singura limbă de predare în școala națională de toate gradele este limba română. De asemenea, partenerii se vor baza și pe faptul că legislația Republicii Moldova privind funcționarea limbilor statuează ”unitatea lingvistică moldo-română realmente existentă”. Totodată, partenerii se vor baza pe faptul că Legea României nr. 299 din 2007, prin articolul 1, alineatul (1) litera a) drepturile persoanelor care își asumă în mod liber identitatea culturală română, se referă la ”persoanele de origine română și cele aparținând filonului lingvistic și cultural românesc, care locuiesc în afara frontierelor României, indiferent de modul în care aceștia sunt apelați (armâni, armânji, aromâni, basarabeni, bucovineni, cuțovlahi, daco-români, fărșeroți, herțeni, istro-români, latini dunăreni, macedoromâni, macedo–români, maramureșeni, megleniți, megleno-români, moldoveni, moldovlahi, rrămâni, rumâni, valahi, vlahi, vlasi, volohi, macedo-armânji, precum și toate celelalte forme lexicale înrudite semantic cu cele de mai sus), denumite în continuare români de pretutindeni”.

Partenerii vor sprijini cursul european și euroatlantic al Ucrainei și Republicii Moldova, precum și cooperarea transfrontalieră în cadrul euroregiunii ucraineano-moldo-române Dunărea de Jos.

Partenerii vor contribui la formarea unei atitudini constructive faţă de problemele comunităţilor româneşti din partea administraţiilor centrale şi locale de stat din Ucraina şi din Republica Moldova.

Partenerii vor monitoriza modul în care sunt respectate drepturile românilor în ţările de reşedinţă sau de adopţie şi vor realiza documentare, studii şi cercetări juridice şi etno-sociologice privind comunităţile româneşti din cele două ţări.

Partenerii vor iniţia demersuri necesare şi vor formula propuneri pentru crearea, completarea sau modificarea cadrului legislativ din cele două ţări astfel încât interesele românilor din Ucraina şi Republica Moldova să devină o prioritate constantă a politicii interne a celor două state.

Partenerii vor emite note, rapoarte şi recomandări către instituţiile centrale şi locale din cele două state, precum şi către organismele europene şi internaţionale specializate, referitoare la situaţia şi problemele comunităţilor româneşti din Ucraina şi din Republica Moldova.

Partenerii vor pune în valoare realizările şi contribuţiile românilor la cultura şi civilizaţia celor două ţări sau a altor popoare, vor tipări studii, monografii, dicţionare şi enciclopedii, albume şi articole de presă în acest domeniu.

Partenerii vor colabora cu alte asociaţii, instituţii, organizaţii şi fundaţii din Ucraina şi Republica Moldova, precum şi din alte ţări în interesul şi beneficiul comunităţilor române din cele două ţări.

Partenerii vor sprijini eforturile comunitare locale de reactivare, organizare şi afirmare în Ucraina a vieţii religioase în parohiile ortodoxe româneşti, prin mijloace proprii, împreună cu reprezentanţii Mitropoliei Basarabiei (Biserica Ortodoxă Română), cu respectarea legislaţiei europene şi internaţionale în materie la care Ucraina şi Republica Moldova sunt parte.

Partenerii vor organiza împreună manifestări culturale, vor sprijini participarea ansamblurilor şi artiştilor la manifestări organizate în cele două state.

Partenerii vor derula programe comune, tipărind şi difuzând carte românească, promovând cursuri de limbă, cultură şi civilizaţie românească, prin mijloacele pe care le au la dispoziţie, inclusiv prin atragerea de sprijin european şi internaţional.

Partenerii vor contribui în mod colegial la alcătuirea şi completarea unei bănci de date comune şi vor monitoriza felul în care se respectă drepturile omului în general şi în special în cazul persoanelor aparţinând comunităţilor româneşti din Ucraina şi Republica Moldova.

Partenerii vor încuraja şi vor înlesni înfrăţirea oficială, în baza unor acorduri de parteneriat, între administraţiile locale de nivelul întâi şi doi ale unităţilor administrative din Ucraina şi Republica Moldova.

Prezentul Acord se va aplica cu respectarea prevederilor documentelor europene şi internaţionale în materie culturală, educaţională, precum şi a celor referitoare la drepturile omului, libertăţile fundamentale şi minorităţile naţionale.

Prezentul Acord este încheiat astăzi, 15 iunie 2014, în limba română, în municipiul Ismail, în două exemplare identice, câte unul pentru fiecare parte semnatară, pe termen nelimitat, şi se completează prin înţelegeri, precum şi prin acordul de voinţă exprimat prin acţiunile comune derulate în beneficiul comunităţilor româneşti din Ucraina şi Republica Moldova.

Pentru Asociaţia Naţional-Culturală „BASARABIA” a Românilor din regiunea Odesa

Anatol POPESCU – Președinte

 

Pentru Asociaţia „RĂSĂRITUL ROMÂNESC” din Republica Moldova

Vlad CUBREACOV – Preşedinte

 

Ismail, 15 iunie 2014


SUDUL BASARABIEI (REGIUNEA ISMAIL), SUPRAFAȚĂ ȘI POPULAȚIE

Iunie 16, 2014

Regiunea Ismail harta rusa

Bugeacul, adică Sudul Basarabiei istorice (fostele judeţe Ismail, Cetatea Albă şi părţi ale judeţelor Cahul şi Tighina) are o suprafaţă de 13 106 kilometri pătraţi între faţada basarabeană a Mării Negre şi fluviile Dunărea şi Nistru.

Populaţia din această regiune istorică a Basarabiei, ataşată arbitrar şi artificial regiunii Odesa, reprezintă, potrivit datelor ultimului recensământ general al populaţiei din Ucraina, un total de 481 014 locuitori grupaţi în 176 de primării organizate, la rândul lor, în 9 raioane: Arciz, Bolgrad, Cetatea Albă, Chilia, Ismail, Reni, Sărata, Tarutin şi Tatarbunar.

Regiunea Ismail

Până în anul 1954 localitățile din Sudul Basarabiei au fost organizate în regiunea Ismail. La 15 februarie 1954, printr-un Decret al Sovietului Suprem al URSS, regiunea Ismail a fost desființată, iar teritoriul ei a fost anexat regiunii Odesa. Decretul de desființare a regiunii Ismail a avut următorul cuprins (originalul rusesc și traducerea noastră românească): ”ОБ УПРАЗДНЕНИИ ИЗМАИЛЬСКОЙ ОБЛАСТИ УКРАИНСКОЙ ССР

Указ от 15 февраля 1954 г.
(«Ведомости Верховного Совета СССР» 1954 г. № 4)
Утвердить представление Президиума Верховного Совета Украинской Советской Социалистической Республики об упразднении Измаильской области и передаче ее территории в состав Одесской области.
DESPRE DESFIINȚAREA REGIUNII ISMAIL DIN RSS UCRAINEANĂ
Decret din 15 februarie 1954
(«Monitorul Sovietului Suprem al URSS» pe anul 1954, nr. 4)

Se aprobă propunerea Prezidiului Sovietului Suprem al Republicii Socialiste Ucrainene privind desființarea regiunii Ismail și transmiterea teritoriului acesteia în componența regiunii Odesa. ”

Decretul de desfiintare a regiunii Ismail

Principalele comunități etnice din Sudul Basarabiei sunt reprezentate de bulgari, români, ucraineni, ruși lipoveni și găgăuzi. Există și comunități mai mici de albanezi, greci, țigani și evrei. Niciuna dintre comunitățile etnice nu deține majoritatea în această regiune, ai cărei locuitori se remarcă prin cel mai ridicat nivel de toleranță etnică în Ucraina de astăzi. În cuprinsul fostei regiuni Ismail, populația românească deține o pondere de 18%. Vechea comunitate numeroasă a nemților basarabeni a fost aproape integral evacuată în Germania conform înțelegerilor sovieto-germane.

Sudul Basarabiei 1930

Ideea reînființării regiunii Ismail a fost formulată public de reprezentanți ai multor organizații neguvernamentale:

1. Asociația «Возрождение региона» («Renașterea regiunii») din Odesa (președinte cunoscutul politician Ruslan Bodelan, etnic ucrainean, fost primar al municipiului Odesa și guvernator al regiunii Odesa, originar din raionul Chilia), începând cu anul 2012;

2. Revista ”Країна” (”Țara”) din Kiev (materiale ale jurnalistului Ihor Lubyanov), începând cu anul 2013;

3. Asociația Naţional-Culturală ”Basarabia” a Românilor din regiunea Odesa (președinte Anatol Popescu), începând cu anul 2014;

4. Asociaţia Naţional-Culturală ”Valul lui Traian” a Românilor din raionul Tatarbunar (președinte Nicolae Moșu), începând cu anul 2014;

5. Alianța Creștin-Democrată a Românilor din Ucraina, filiala regională Odesa (predinte Petru Șchiopu),  începând cu anul 2014.

Există mai multe voci și în mijlocul comunității bulgare din zonă care și-au exprimat dorința ca regiunea Ismail să fie reînființată.

Propunerea unei noi organizări administrative a Ucrainei lansată de revista ”Країна” (”Țara”) din Kiev prevede existența unei regiuni distincte numite Basarabia, incluzând două raioane mari (Cetatea Albă și Ismail), și a unei regiuni numite Bucovina, incluzând actualele regiuni Cernăuți și Ivanofrankovsk (fosta Pocuție).

Organizare administrativa noua a Ucrainei, cu regiunile Basarabia si Bucovina incluzand Pocutia

 

Basarabia de Sud

Harta etnica a regiunii Ismail pe raioane 2001

Harta etnica a regiunii Ismail 2001

Doar ucraineni in 2001 in regiunea Ismail

Doar romani in 1989 in regiunea Ismail

Doar bulgari in 1989 in regiunea Ismail

Doar gagauzi in 2001 in regiunea Ismail

Toate etniile in 1989 in regiunea Ismail

 


REZOLUŢIILE FORUMULUI COMUNITĂŢII ROMÂNEŞTI DIN SUDUL BASARABIEI

Iunie 15, 2014

Regiunea Ismail

REZOLUŢIILE FORUMULUI COMUNITĂŢII ROMÂNEŞTI

DIN SUDUL BASARABIEI

ISMAIL, 15 iunie 2014

 

CĂTRE:

Preşedintele Ucrainei, Domnul PETRO POROŞENKO

Preşedintele României, Domnul TRAIAN BĂSESCU

Preşedintele Republicii Moldova, Domnul NICOLAE TIMOFTI

 

Guvernul Ucrainei, Domnului Prim-Ministru ARSENIY YAŢENIUK

Guvernul României, Domnului Prim-Ministru VICTOR PONTA

Guvernul Republicii Moldova, Domnului Prim-Ministru IURIE LEANCĂ

 

Rada Supremă a Ucrainei, Domnului Preşedinte OLEKSANDR TURCHYNOV

Senatul României, Domnului Preşedinte CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Camera Deputaţilor a Parlamentului României, Domnului Preşedinte VALERIU ZGONEA

Parlamentul Republicii Moldova, Domnului PreşedinteIGOR CORMAN

 

P R E A M B U L

Participanţii la Forumul Comunităţii Româneşti din Sudul Basarabiei, desfăşurat la Ismail, în data 15 Iunie 2014, iniţiat şi organizat de Asociaţia Naţional-Culturală „BASARABIA” a Românilor din regiunea Odesa, în urma unor dezbateri deschise asupra subiectelor de importanţă primordială şi vitală pentru comunităţile româneşti/românofone din Sudul Basarabiei, în prezenţa înalţilor demnitari şi ai distinşilor reprezentanţi ai societăţii civile şi ai instituţiilor de resort ale statului român din domeniul sprijinului acordat românilor de pretutindeni, în cadrul unui format de dialog constructiv şi cu reprezentanţii asociaţiilor româneşti din Republica Moldova prezenţi la manifestare,

ţinând cont de prevederile legislaţiei ucrainene în materia protecţiei drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, de legislaţia României şi a Republicii Moldova, în ceea ce priveşte sprijinul oferit românilor/conaţionalilor din străinătate, de acordurile interstatale bilaterale, precum şi de reglementările europene şi internaţionale în materia protecţiei drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale,

având în vedere experienţa acumulată de colaborare dintre state în cadrul Trilateralei Ucraina-România-Republica Moldova, dar şi perspectiva viitoare de integrare euroatlantică recent anunţată de nou-alesul preşedinte al Ucrainei domnul Petro Poroşenko,

acţionând în spiritul celor mai trainice tradiţii de convieţuire interetnică din Europa şi luând drept reper multiculturalitatea seculară, diversitatea culturală şi buna convieţuire paşnică a mai multor comunităţi naţionale din Sudul Basarabiei,

au convenit să adopte prezentele

R E Z O L U Ţ I I

Ismail 1

1. Rezoluția cu privire la integrarea europeană și euroatlantică a Ucrainei

Forumul Comunităţii Româneşti (FCR) din Sudul Basarabiei, convocat astăzi,15 iunie 2014, în municipiul Ismail, îşi exprimă în mod univoc sprijinul deplin pentru cursul anunţat de noul Preşedinte al statului, Petro Poroşenko, de integrare europeană şi cooperare euroatlantică a Ucrainei. FCR consideră că după semnarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană (UE), opţiunea aderării Ucrainei la UE şi la Alianţa Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) trebuie să devină opţiuni irevocabile, promovate în beneficiul întregii societăţi din Ucraina. Locul Ucrainei este în NATO şi UE. Astăzi Ucraina se învecinează nemijlocit cu patru state membre ale UE şi NATO, care în condiţiile unui război nedeclarat purtat împotriva Ucrainei de către Federaţia Rusă, s-au dovedit prieteni şi aliaţi de încredere ai Ucrainei. FCR din Sudul Basarabiei apreciază că UE şi NATO, ca instituţii internaţionale complemetare sunt capabile să asigure cadrul necesar pentru independenţa, unitatea teritorială, securitatea naţională, dezvoltarea durabilă, prosperiatea economică, funcţionarea insituţiilor democratice din Ucraina.

2. Rezoluția cu privire la ocupația rusă din Crimeea şi fenomenul separatismului

Forumul Comunităşii Româneşti din Sudul Basarabiei condamnă vehement ocupaţia militară şi anexarea ilegală a Republicii Autonome Crimeea şi a municipiului Sevastopol de către Federaţia Rusă. Totodată, FCR dezaprobă violenţele declanşate în regiunile Doneţk şi Lugansk de către elementele separatiste inspirate şi susţinute tacit sau făţiş din Federaţia Rusă într-un adevărat război nedeclarat putat cu mijloace convenţionale şi neconvenţionale contra Ucrainei şi a populaţiei ei. Costatând şi în regiunea Odesa o serie de tendinţe separatiste inspirate dinafară pentru crearea aşa-zisei ”Novorosii”, Forumul Comunităţii Româneşti din Sudul Basarabiei atrage atenţia generală asupra necesităţii contracarării unor asemenea tendinţe. Sudul Basarabiei nu a fost, nu este şi nu va fi niciodată parte a aşa-numitei ”Novorosii”!

3. Rezoluția cu privire la intensificarea cooperării în cadrul Trilateralei Ucraina-România-Moldova

Ucraina, România şi Republica Moldova au aspiraţii și interese comune. Comunitatea Românească din Sudul Basarabiei este una dintre punţile de legătuă între cele trei state ale noastre. În acest context, FCR din Sudul Basarabiei consideră necesară intensificarea cooperării în cadrul Trilateralei Ucraina-România-Republica Moldova, ca mecanism eficient de promovare pe plan european a intereselor şi aspiraşiilor comune, în beneficiul locuitorilor din cele trei state.

4. Rezoluția cu privire la abolirea cultului personalității lui Lenin şi demantelarea moştenirii regimului totalitar comunist

Forumul Comunităţii Româneşti din Sudul Basarabiei, împărtășind valorile democratice europene, consideră că a sosit momentul ca monumentele şi busturile liderului bolşevic Vladimir Ilici Ulianov (Lenin) din diverse localităţi ale regiunii Odesa să fie demontate, în conformitate cu documentele Adunării Parlamentare a Consiliului Europei cu privire la demantelarea moştenirii regimurilor totalitate comuniste din Europa. Totodată, FCR din Sudul Basarabiei atrage atenţia factorilor decidenţi din administraţia locală din regiune asupra necesităţii schimbării tuturor denumirilor de străzi, pieţe publice, întreprinderi, instituţii, localităţi care poartă numele liderului bolşevic rus, prin aceasta demonstrându-se efortul practic al societăţii noastre de deideologizare şi decomunizare, ca formă de rupere cu trecutul totalitar şi dovadă a dorinţei sincere de a construi o societate nouă, europeană, democratică şi prosperă.

5. Rezoluția cu privire la statutul şi funcționarea limbilor regionale

Forumul Comunităţii Româneşti din Sudul Basarabiei apreciază înalt decizia de a menţine în vigoare Legea Ucrainei cu privire la principiile politicii lingvistice de stat, unul dintre instrumentele juridice de bază care are menirea de a transpune în legislaţia ucraineană principiile Cartei Europene a Limbilor Regionale şi Minoritare, ratificată de Rada Supremă. În acest context, Forumul Comunităţii Româneşti din Sudul Basarabiei încurajează aleşii locali din satele şi oraşele din Sudul Basarabiei şi din întreaga regiune Odesa în care persoanele de limbă română constituie majoritatea sau deţin un procent important, să adopte, în conformitate cu legea în vigoare, decizii privind statutul de limbă regională atribuit limbii române alături de limba ucraineană de stat. FCR apreciză faptul că Preşedintele Ucrainei, domnul Petro Poroşenko, originar din Sudul Basarabiei, este cunoscător al limbii române, care devine astfel un instrument de deschidere a şefului Statului faţă de comunitatea noastră, ca şi faţă de alte comunităţi.

6. Rezoluția cu privire la identitatea şi unitatea etno-lingvistică moldo-română

Forumul Comunităţii Româneşti din Sudul Basarabiei subliniază că persoanele considerate de naţionalitate şi limbă ”moldovenească”, precum şi persoanele considerate de naţionalitate şi limbă română fac parte din una şi aceeaşi comunitate etno-lingvistică. Termenul regional de ”moldovean” este complemenar termenului general de ”român”, tot aşa cum infranimele ”huţul”, ”galiţian” sau ”cazac zaporojean” sunt complementare etnonimului ”ucrainean”. Cei doi termeni complementari nu sunt opozabili. Termenul ”moldovean” este un infranim românesc şi înseamnă ”român din aria Moldovei istorice”, iar termenul ”român” este etnonimul adevărat care exprimă obiectiv identitatea membrilor comunităţii noastre. FCR din Sudul Basarabiei face apel către toţi membrii comunităţii să promoveze dezvoltarea identităţii etnice, culturale, lingvistice şi religioase a românilor din regiunea Odesa, indiferent de infranimul sau etnonimul folosit de către ei înşişi sau atribuit lor de către alţii. În acest context, ţinem să subliniem faptul că Declaraţia de independenţă a Republicii Moldova din 27 august 1991 menţionează ”limba română ca limbă de stat” şi că această prevedere se aplică prioritar în raport cu alte legi ale Republicii Moldova, după cum a statuat în 2013 Curtea Constituţională a Republicii Moldova. De asemenea, legislaţia Republicii Moldova privind funcţionarea limbilor consfinţeşte ”identitatea lingvistică moldo-română realmente existentă”, ceea ce înseamnă că în Republica Moldova şi România populaţia de bază vorbeşte una şi aceeaşi limbă. Totodată, atragem atenţia generală asupra faptului că în Republica Moldova singura limbă de predare în şcoala naţională de toate gradele este limba română. În acest moment, Ucraina este singurul stat din lume care s-a aliniat practicilor de inspiraţie sovietică din aşa-zisa ”republică moldovenească nistreană”, menţinând în învăţământ un paralelism steril moldo-român care dăunază intereselor vitale şi unităţii comunităţii noastre etno-lingvistice. Menţionăm în acest context că şi Legea României nr. 299 din 2007, prin articolul 1) alineatul (1) litera a) drepturile persoanelor care îşi asumă în mod liber identitatea culturală română, se referă la ”persoanele de origine română şi cele aparţinând filonului lingvistic şi cultural românesc, care locuiesc în afara frontierelor României, indiferent de modul în care aceştia sunt apelaţi (armâni, armânji, aromâni, basarabeni, bucovineni, cuţovlahi, daco-români, fărşeroţi, herţeni, istro-români, latini dunăreni, macedoromâni, macedo-români, maramureşeni, megleniţi, megleno-români, moldoveni, moldovlahi, rrămâni, rumâni, valahi, vlahi, vlasi, volohi, macedo-armânji, precum şi toate celelalte forme lexicale înrudite semantic cu cele de mai sus), denumite în continuare români de pretutindeni”. Academia de Ştiinţe a Moldovei, răspunzând unei interpelări a Uniunii Interregionale ”Comunitatea Românească din Ucraina”, a menţionat: ”denumirea corectă, ştiinţifică a limbii vorbite de românii din Basarabia istorică (inclusiv nordul şi sudul acesteia), din regiunea Cernăuţi şi cea Transcarpatică, este LIMBA ROMÂNĂ, fapt arhicunoscut de lingviştii contemporani şi confirmat în cadrul mai multor întruniri ştiinţifice, susţinut de altfel şi de lingviştii ucraineni, fiind suficient să amintim aici numele regretatului profesor Stanislav Semcinschi. Mai mult, savanţii Academiei de Ştiinţe a Moldovei şi-au expus opinia în problema denumirii corecte a limbii române de nenumărate ori. Astfel, în „Răspunsul la solicitarea Parlamentului Republicii Moldova privind istoria şi folosirea glotonimului „limbă moldovenească”, adoptat în şedinţa lărgită a Prezidiului Academiei de Ştiinţe a Moldovei din 9 septembrie 1994, se subliniază: „Convingerea noastră este aceea că articolul 13 din Constituţie trebuie să fie revăzut în conformitate cu adevărul ştiinţific, urmând a fi formulat în felul următor: „LIMBA DE STAT (OFICIALĂ) A REPUBLICII MOLDOVA ESTE LIMBA ROMÂNĂ”. Ulterior, la 28 februarie 1996, Adunarea Generală Anuală a Academiei de Ştiinţe a Moldovei a adoptat o declaraţie prin care a fost confirmată opinia ştiinţifică a specialiştilor filologi din republică şi de peste hotare, potrivit căreia limba de stat (oficială) a Republicii Moldova este LIMBA ROMÂNĂ. Din 1996 şi până în prezent, opinia savanţilor de la Academie în problema glotonimului „limbă română” a rămas aceeaşi, în pofida faptului că unii politicieni au ajuns să declare că sintagma „limbă română” e un termen ştiinţific, în timp ce sintagma „limbă moldovenească” ar fi un termen politic, acesta, în realitate, fiind un termen ideologic şi geopolitic.” FCR cere autorităţilor de stat din Ucraina să renunţe la vehicularea glotonimului regional ”limbă moldovenească”, care a fost operată în perioada ocupaţiei ţariste, precum şi în anii tolitarismului sovietic cu scopul deznaţionalizării românilor basarabeni. FCR face apel către membrii Comunităţii Româneşti din Sudul Basarabiei şi din întreaga regiune Odesa să conştientizeze faptul apartenenţei etnice şi lingvistice româneşti şi să promoveze activ această identitate.

7. Rezoluția cu privire la denunțarea planurilor moscovite de creare a așa-zisei ”republici Bugeac”

Forumul Comunităţii Româneşti din Sudul Basarabiei a luat act cu îngrijorare de planurile unor reprezentanţi ai intereselor Moscovei în regiune de creare sub tutela Federaţiei Ruse a aşa-zisei ”republici Bugeac”, care ar urma să includă Unitatea Teritorial-Administrativă Găgăuzia şi raionul Taraclia din Republica Moldova şi unele raioane din Sudul Basarabiei. Vehicularea unor asemenea idei coincide cu invadarea şi ocuparea Republicii Autonome Crimeea şi cu agresiunea militară rusă în regiunile Doneţk şi Lugansk, în intenţia creăzii aşa-zisei ”Novorosii” din Donbas până la Dunăre. FCR din Sudul Basarabiei denunţă asemenea planuri şi face apel către populaţia din regiune să nu cadă pradă provocărilor lansate de agenţii de influenţă ai Moscovei din Republica Moldova şi Ucraina.

8. Rezoluția cu privire la necesitatea reînființării regiunii Ismail

În vederea combaterii tendinţelor separatiste manifestate tot mai frecvent şi violent de către elemente din oraşul şi regiunea Odesa, precum şi pentru a stabili o legătură administrativă directă între Sudul Basarabiei şi guvernul de la Kiev, Forumul Comunităţii Româneşti din Sudul Basarabiei consideră oportună examinarea posibilităţii reînfiinţării regiunii Ismail, care a existat până în anul 1954. O asemenea decizie ar scuti regiunea noastră, una cu cel mai ridicat nivel de toleranţă interetnică, de orice influenţă a curentelor separatiste din Ucraina, asigurând pacea şi climatul de bună înţelegere dintre comunităţile naţionale din regiune. Decizia de reînfiinţare a regiunii Ismail s-ar înscrie şi într-o reformă de descentralizare administratvă anunţată de şeful Statului, fiind o premisă esenţială pentru dezvoltarea durabilă a Sudului Basarabiei, în beneficiul tuturor locuitorilor săi, indiferent de apartenenţa etnică, lingvistică, religioasă sau de alt ordin.

9. Rezoluția cu privire la învățământul în limba română

Forumul Comunităţii Româneşti din Sudul Basarabiei îşi exprimă îngrijorarea legitimă în legătură cu îngustarea continuă a sferei de instruire în limba română în instituţiile de învăţământ de stat de toate gradele: preşcolar, primar, gimnazial, liceal, profesional, universitar şi postuniversitar. Constatăm că în prezent numărul instituţiilor de învăţământ cu predare în limba noastră maternă s-a redus semnificativ în raport cu perioada totalitarismului sovietic. FCR din Sudul Basarabiei consideră că promovarea limbii ucrainene ca limbă oficială a statului nu trebuie să se facă în detrimentul limbii române ca limbă de predare în instituţiile de învăţământ care au o tradiţie istorică de funcţionare pentru membrii comunităţii noastre. Cu atât mai mult, promovarea limbii ucrainene nu trebuie să urmărească asimilarea parţială sau completă a etnicilor români din Sudul Basarabiei, ca popor autohton în regiune. În acest context, reînnoim cererile noastre oficiale adresate autorităţilor de stat ale Ucrainei privind:

a)      renunţarea la practicile şi presiunile autorităţilor ucrainene la toate nivelurile de divizare artificială între români şi moldoveni în regiunea Odesa;

b)      respectarea la nivel oficial şi mai ales în domeniul învăţământului din Ucraina a adevărului ştiinţific conform căruia există o singură denumire a limbii literare – limba română, din care, printre altele, face parte şi graiul moldovenesc al acestei limbi, fapt constatat şi repetat în nenumărate rânduri de academicieni şi savanţi de renume mondial din România, Republica Moldova şi Ucraina;

c)      respectarea angajamentelor asumate de Ucraina la nivel european şi bilateral în ceea ce priveşte protecţia persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, cu accent pe Carta Europeană a limbilor regionale şi minoritare şi Convenţia cadru privind protecţia persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale;

d)     reluarea cadrului de colaborare în baza celor două acorduri de învăţământ dintre Ucraina şi România, şi Ucraina şi Republica Moldova;

e)      finanţarea corespunzătoare a şcolilor cu predare în limba română din regiunea Odesa, mai ales pentru creşterea calităţii procesului de învăţământ;

f)       dotarea cu manuale pentru disciplinele cu predare în limba română şi cu literatură metodică, artistică, beletristică;

g)      asigurarea şi finanţarea abonamentelor de presă de specialitate din Republica Moldova şi România pentru şcolile cu învăţământ în limba română din regiunea Odesa;

h)      simplificarea procedurii de nostrificare (echivalare) a diplomelor pentru absolvenţii instituţiilor de învăţământ din Republica Moldova şi România. Respectarea acordurilor interstatele bilaterale în acest domeniu;

i)        garantarea posibilităţii susţinerii examenelor de absolvire a şcolii în limba maternă pentru elevii din şcolile cu învăţământ în limba română;

j)        reluarea efectuării şi recunoaşterea cursurilor de perfecţionare a profesorilor de limbă română şi a profesorilor de alte discipline din cadrul şcolilor cu predare în limba maternă la institutele de perfecţionare a cadrelor didactice din Republica Moldova şi România. Recunoaşterea diplomelor obţinute la cursurile de perfecţionare din Republica Moldova şi România şi decontarea cheltuielilor întreprinse de către profesorii, învăţătorii din şcoli şi educatorii din cadrul grădiniţelor de copii;

k)      conceperea şi omogenizarea unei noi programe de învăţământ la disciplinele limbă română şi literatură română pentru toate şcolile cu învăţământ în limba maternă din regiunile Transcarpatică, Cernăuţi şi Odesa. Încetarea practicii de separare a programei de învăţământ pentru şcoli cu predare în limbă română şi „limbă moldovenească”;

l)        introducerea în programul de învăţământ pentru şcolile cu predare în limba maternă a disciplinei „Istoria ţinutului natal”;

m)    deideologizarea învăţământului;

n)      efectuarea unui studiu privind starea materială şi dotarea şcolilor cu învăţământ în limba română din regiunea Odesa, analizarea şi publicarea studiului.

10. Rezoluția cu privire la trecerea fluvială peste Dunăre

Având în vedere situaţia geografică a Sudul Basarabiei, din vecinătatea imediată a României, dar şi a Republicii Moldova, Forumul Comunităţii Româneşti din Sudul Basarabiei atrage atenţia autorităţilor centrale şi regionale ale Ucrainei asupra necesităţii stringente de deschidere a planificatei treceri cu bacul peste fluviul Dunărea, între localităţile Orlovka (raionul Reni) şi Isaccea (judeţul Tulcea). Realizarea acestui proiect strategic de infrastructură de transport pentru ambele părţi va înlesni considerabil accesul în spaţiul balcanic şi european pentru cetăţenii din sudul Ucrainei, inclusiv pentru cetăţenii ucraineni de etnie română, locuitori băştinaşi din Sudul Basarabiei.

11. Rezoluția cu privire la reprezentarea românilor în administraţia locală din regiunea Odesa şi în organele de conducere de la Kiev

Forumul Comunităţii Româneşti din Sudul Basarabiei, reieşind din experienţa mai multor state europene de garantare a reprezentativităţii în organele de stat a persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, în spiritul ralierii legislaţiei ucrainene la modele europene de guvernare consacrate, apreciem ca fiind oportună preluarea practicilor democratice de reprezentare garantată, pe cote părţi, a minorităţilor naţionale în administraţiile centrale, regionale şi locale ale Ucrainei. Acest fapt se impune mai ales din perspectiva descentralizării puterii şi a reformelor constituţionale şi administrativ-teritoriale ce urmează a fi implementate de statul ucrainean în viitorul apropiat.

12. Rezoluția cu privire la necesitatea organizării primei ediţii a Congresului Românilor de Pretutindeni

Forumul Comunităţii Româneşti din Sudul Basarabiei, luând act de scrisoarea deschisă a Asociaţiei Naţional-Culturale „Basarabia” a Românilor din regiunea Odesa către autorităţile statului român, aderă cu fermitate la prevederile acesteia şi solicită Camerei Deputaţilor şi Senatului – Parlamentului României, prin birourile permanente reunite, în colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe, prin Departamentul Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni convocarea Congresului Românilor de Pretutindeni, în baza art. 8 din Legea nr. 299/2007. Considerăm că viitoarea instituţie a Congresului Românilor de Pretutindeni va constitui temelia şi va crea posibilităţi reale de relansare şi îmbunătăţire a dialogului României cu românii din jurul actualelor hotare ale Ţării şi cu românii din diaspora, inclusiv cu românitatea din Sudul Basarabiei.

În numele participanţilor la Forumul Comunităţii Româneşti din Sudul Basarabiei, în total 55 de persoane din localităţile:

  • Cartal/Orlovka, raionul Reni;
  • Barta/Plavni, raionul Reni;
  • Babele/Al. Averescu/Oziornoe, raionul Ismail;
  • Hagi-Curda/Kamâşovka, raionul Ismail;
  • Erdek-Burnu/Utkonosovka, raionul Ismail;
  • Nekrasovka Veche/Staraya Nekrasovka, raionul Ismail;
  • Dumitreşti/Dmitrovka, raionul Chilia;
  • Ciamaşir/Prioziornoe, raionul Chilia;
  • Borisăuca/Borisovka, raionul Tatarbunar;
  • Eschipolos/Glubokoe, raionul Tatarbunar;
  • Satu Nou/Novosiolovka, raionul Sărata;
  • Frumuşica Veche/Staroselie, raionul Sărata;
  • Ismail;
  • Tatarbunar;
  • Sărata.

Anatol POPESCU,  Preşedinte al Asociaţiei Naţional-Culturale „BASARABIA” a Românilor din regiunea Odesa

Nicolae MOȘU, Preşedinte al Asociaţiei Naţional-Culturale „VALUL LUI TRAIAN” a Românilor din raionul Tatarbunar

Zinaida PINTEAC, Vicepreşedinte al Alianţei Creştin-Democrate a Românilor din Ucraina, Filiala Regională Odesa

Petru ŞCHIOPU, Preşedinte al Alianţei Creştin-Democrate a Românilor din Ucraina, Filiala Regională Odesa

Ismail, 15 iunie 2014

 

РЕЗОЛЮЦІЇ ФОРУМУ РУМУНСЬКОЇ СПІЛЬНОТИ
ПІВДЕННОЇ БЕСАРАБІЇ
ІЗМАЇЛ, 15 Червня 2014

АДРЕСОВАНО:
Президенту України, Пану ПЕТРУ ПОРОШЕНКО,
Президенту Румунії, Пану ТРАЯНУ БЕСЄСКУ,
Президенту Республіки Молдова, Пану НІКОЛАЄ ТІМОФТІ,

Уряду України, Пану АРСЕНІЮ ЯЦЕНЮКУ, Прем’єр-міністр,
Уряду Румунії, Пану ВІКТОРУ ПОНТА, Прем’єр-міністр,
Уряду Руспубліки Молдова, Пану ЮРІЮ ЛЯНКЕ, Прем’єр-міністр,

Голові Верховної Ради України, Пану ОЛЕКСАНДРУ ТУРЧИНОВУ,
Голові Сенату Парламента Румунії, Пану КЕЛІНУ ПОПЄСКУ-ТЕРІЧАНУ,
Голові Палати Депутатів Парламенту Румунії, Пану ВАЛЕРІЮ ЗҐОНЯ,
Голові Парламенту Республіки Молдова, Пану ІГОРУ КОРМАНУ

П Р Е А М Б У Л А

Учасниками Форуму Румунської Спільноти Південної Бессарабії, який відбувся у місті Ізмаїл Одеської області 15 червня 2014 року та був ініційований та організований Громадською організацією Одеська обласна національно-культурна румунська асоціація «БЕССАРАБІЯ», після тривалих публічних дебатів стосовно найвагоміших та життєвих для румунських/румуномовних бессарабських спільнот питань, у присутності високих посадовців та видатних представників громадськості та профільних відомств румунської держави у питаннях підтримки закордонних румунів, у форматі конструктивного діалогу у тому числі із присутніми представниками румунських асоціацій Республіки Молдова,
беручи до уваги передбачення українського законодавства у питаннях захисту прав осіб які належать до національних меншин та законодавство Румунії та Республіки Молдова стосовно підтримки румун/молдаван зарубіжжя, міждержавні двосторонні договори, а також європейські та міжнародні правила стосовно захисту прав осіб які належать до національних меншин,
маючі на увазі досвід, якій був отриманий у міждержавному тристоронньому співробітництві між Україною, Румунією та Республікою Молдова, а також маючи задекларовану новообраним Президентом України Петром Порошенко майбутню перспективу євроатлантичної інтеграції,
діючи у дусі найміцніших традицій міжетнічної злагоди Європи, та беручі за основу вікову багатокультурність, культурне розмаїття та мирне співжиття багатьох національних спільнот Південної Бесарабії,
узгодили прийняти ці

Р Е З О Л Ю Ц І Ї

1. Резолюція стосовно європейської та євроатлантичної інтеграції України

Форум Румунської Спільноти (надалі – ФРС) Південної Бессарабії, однозначно висловлює свою повну підтримку анонсованому новим Президентом нашої держави, Петром Порошенко, курсу на європейську інтеграцію та євроатлантичне співробітництво України. ФРС вважає що після підписання Договіру про Асоціацію із Європейським Союзом (ЄС), бажання приєднання України до ЄС та до Альянсу Північно-Атлантичного Договору (НАТО) мають стати незворотнім вибором країни, та мають бути продвинуті на благо усього українського суспільства. Місце України – у НАТО та ЄС. Сьогодні сусіди України – чотири країни та ЄС та НАТО, які за обставин незадекларованої війни яку проти України веде Російська Федерація, доказали що є дійсними друзями та партнерами України. ФРС Південної Бессарабії оцінює що ЄС та НАТО, у якості доповняльних міжнародних інститутів здатні забезпечити необхідне середовище щодо незалежності, територіальної цілісності, національної безпеки, тривалого розвитку, економічного процвітання, функціонування демократичних інститутів України.

2. Резолюція щодо російської окупації Криму та феномену сепаратизму

Форум Румунської Спільноти Південної Бессарабії засуджує військову окупацію та незаконну анексію Автономної Республіки Крим та міста Севастополь Російською Федерацією. Водночас, ФРС не схвалює розгорнуті сепаратиськими елементами Донеччини та Луганщини насильства, інспіровані та безмовно і явно підтриманні з Російської Федерації у справжню неоголошену війну, проведену традиційними та нетрадиційними засобами проти України та її населення. Констатуючи також і у Одеській області декілька сепаратистських тенденцій інспірованих ззовні задля створення так-званої «Новоросії», Форум Румунської Спільноти Південної Бессарабії звертає загальну увагу щодо необхідності протидії щодо подібних тенденцій. Південна Бессарабія не була, не є та ніколи не буде частиною так-званої «Новоросії»!

3. Резолюція відносно до інтенсифікації тристороннього україно-румуно-молдовського співробітництва

Україна, Румунія та Республіка Молдова мають спільні прагнення та інтереси. Румунська спільнота Південної Бессарабії є однім з мостів між трьома нашими країнами. У цьому контексті ФРС Південної Бессарабії вважає за необхідне інтенсифікацію тристороннього україно-румунсько-молдовського співробітництва, як механізму просування на європейському рівні спільних інтересів та прагнень, на благо мешканців усіх трьох держав.

4. Резолюція щодо необхідності скасування культу особистості Леніна і демонтажу спадщини комуністичного тоталітарного режиму

Форум Румунської Спільноти Південної Бессарабії, розділяючи європейські демократичні цінності, вважає що настав час видалити пам’ятники і статуї більшовицького вождя Володимира Ілліча Ульянова (Леніна) в різних населених пунктах Одеської області, згідно з документами Парламентської асамблеї Ради Європи стосовно демонтажу спадщини комуністичних тоталітарних режимів у Європі. Проте, ФРС Південної Бессарабії звертає увагу уповноважених осіб, від яких належать рішення в органах місцевого самоврядування в регіоні на необхідності зміни всіх назв вулиць, площ, підприємств, установ, населених пунктів, названі на честь російського більшовицького лідера, тим самим демонструючи практичне зусилля нашого суспільства щодо деідеологізації та декомунізації, як форми відокремлення від тоталітарного минулого і підтвердження щирого бажання побудувати нове європейське, демократичне та процвітаюче суспільство.

5. Резолюція стосовно статусу і функціонування регіональних мов

Форум Румунської Спільноти Південної Бессарабії цінує рішення на найвищому державному рівні зберегти в силі Закон України про засади державної мовної політики, одного з основних правових документів який прагне перенести в українське законодавство принципи Європейської хартії регіональних мов і мов меншин, ратифікованої Верховною Радою. У цьому контексті, Форум Румунської Спільноти Південної Бессарабії закликає місцевих чиновників у селах і містах Південної Бессарабії та всієї Одеської області у яких румуномовні мешканці становлять більшість, або встановлюють значну частку населення, прийняти, відповідно до чинного законодавства, рішення про надання статусу регіональної мови румунській мові поряд із українською державною мовою. ФРС цінує той факт, що Президент України, пан Петро Порошенко, уродженець Південної Бессарабії, є знавцем румунської мови, яка таким чином стає засобом більшого відкриття голови Держави до нашої спільноти, а також до інших громад.

6. Резолюція щодо етно-мовної молдавсько-румунської ідентичності та єдності

Форум Румунської Спільноти Південної Бессарабії підкреслює, що особи, яких визначено «молдовської» національності та рідна мова яких вважається «молдовською», а також особи, національність які вважаються румунської національності та рідна мова яких вважається румунською є частиною однієї і тієї ж етно-мовної спільності. Регіональний термін «молдованин» є взаємодоповнюючим з загальним терміном „румун”, так само, як інфранім (місцева назва) «гуцул», «галичанин» або «запорізький козак», доповнюють етнонім «українець». Ці два терміни є взаємодоповнюючими та не є взаємозаперечними. Термін «молдован» (рум.: „moldovean”) є румунськім інфранімом та означає „румун з історичної області Молдова”, а термін „румун” є дійсним етнонімом, який об’єктивно висловлює особистість членів нашої спільноти. ФРС Південної Бессарабії звертається до всіх членів спільноти сприяти розвиткові етнічної, культурної, мовної та релігійної самобутності румун в Одеській області, незалежно від того яким інфранімом або етнонімом вони себе називають або інші приписують їм. У цьому контексті відзначаємо, що в Декларації про незалежність Республіки Молдова від 27 серпня 1991 згадується „румунська мова як державна мова” і що це положення має пріоритет над іншими законами Республіки Молдова, як вирішив в 2013 році Конституційний Суд Республіки Молдова. Також законодавство Республіки Молдова у сфері функціонування мов закріплює „дійсно існуючу молдавсько-румунську мовну ідентичність”, що означає, що в Молдові та Румунії базові населення говорять однією і тією ж мовою. Крім того, звертаємо увагу, що в Республіці Молдова єдиною мовою навчання в національних школах всіх ступенів є румунська. У цей час, Україна є єдиною країною у світі, яка обійняла практику, інспіровану Радянськім Союзом з так званої „Придністровської Молдавської Республіки”, підтримуючи в освітньому процесі деякий стерильний молдавсько-румунський паралелізм, що зашкоджує життєвим інтересам і єдності нашої етно-мовної спільноти. Відзначимо в цьому зв’язку, що Закон Румунії №.299 від 2007 року, стаття 1) у пункті (1)а) права осіб які вільно вважають себе належними до румунської культурної спільноти, стосується «осіб румунського походження та ті що належать до румунської мовної та культурної спільноти, проживають за межами державних кордонів Румунії незалежно від того як іх називають (армини, арумуни, басарабяни, буковіняни, куцовлахи, дако-румуни, фаршероти, герцани, істро-румуни, дунайськи латини, македорумуни, македо-румуни, марамурешани, мегленити, меглено-румуни, молдовани, молдоволохи, влахи, мекедо-армуни, а також інші лексичні семантично-споріднені з вищеназваними формами), далі названими румунами з зарубіжжя». Академія Наук Республіки Молдова, відповідаючи на запит Міжрегіонального Об’єднання „Румунської Спільнота України”, заявила, що „правильна, наукова назва мови спілкування румун в історичній Бессарабії (у тому числі її північ і південь), Закарпатській та Чернівецькій областях є РУМУНСЬКА МОВА, загальновідомий факт, підтверджений сучасними лінгвістами у рамках багатьох наукових об’єднань, також підтверджений і українськими видатними лінгвістами серед яких буде достатньо зазначити ім’я покійного професора Станіслава Семчинського. Більше того, вчені Академії Наук Республіки Молдова неодноразово висловились стосовно правильної назви румунської мови. Таким чином, «Відповідь на прохання Парламенту Республіки Молдова стосовно історії та використання назви «молдавська мова», прийняту у розширеному засіданні Президії АНРМ від 9 вересня 1994 року, наголошує: «Ми віримо в те, що стаття 13 Конституції повинна бути переглянута відповідно до наукової істини, та повинна бути сформульована таким чином: „(ОФІЦІЙНОЮ) ДЕРЖАВНОЮ МОВОЮ РЕСПУБЛІКИ МОЛДОВА Є РУМУНСЬКА МОВА». Згодом 28 лютого 1996 року річні загальні збори АНРМ прийняли заяву, в якій було підтверджено наукову думку профільних філологічних спеціалістів республіки та зарубіжжя, відповідно до якого (офіційна) державна мова Республіки Молдова є РУМУНСЬКА МОВА. З 1996 по теперішній час, бачення вчених Академії з питання терміну «румунська мова» не змінилася, незважаючи на те, що деякі політики заявляли, що термін „румунська” є науковим терміном, в той час як термін «молдавська мова» є політичним терміном, коли насправді останній є ідеологічною та геополітичною назвою.” Форум Румунської Спільноти Південної Бессарабії звертається до державних органів України відмовитися від вживання регіональної назви „молдавська мова”, який був штучно впроваджений у період царської окупації і в роки радянського тоталітаризму з метою денаціоналізації бессарабських румун. ФКР звертається до членів румунської спільноти Південної Бессарабії та зі всієї Одеської області з проханням визнати та усвідомити румунську етнічну та мовну належність та активно популяризувати свою ідентичність.

7. Резолюція стосовно виявлення московських планів щодо створення так-званої „республіки Буджак”

Форум Румунської Спільноти Південної Бессарабії висловлює стурбованість відносно до планів представників інтересів Москви в регіоні щодо створення, під російською опікою, так званої „республіки Буджак”, який включатиме адміністративно-територіальної одиниці Гагаузії і Тараклійського району Республіки Молдова і деякі райони Південної Бессарабії. Тираж таких ідей збігається з вторгненням і окупацією Автономної Республіки Крим та російською військовою агресією в Донецькій і Луганській областях, з метою створення так-званої «Новоросії» від Донбасу до Дунаю. ФРС Південної Бессарабії також засуджує такі плани і закликає до жителів регіону не становитися жертвами викликів агентів впливу Москви з Республіки Молдова та з України.

8. Резолюція стосовно необхідності відтворення Ізмаїльської області

З метою боротьби зі зростаючими сепаратистськими тенденціями, все частіше та жорсткіше проявлених деякими елементами міста Одеса та Одеської області, а також з метою встановити прямий адміністративний зв’язок між Південною Бессарабією і урядом України в місті Києві, Форум Румунської Спільноти Південної Бессарабії визнає доцільним вивчити можливість відтворення Ізмаїльської області, яка проіснувала до 1954 року. Таке рішення звільнить наш регіон, один з найвищим рівнем міжетнічної толерантності, від будь-якого впливу сепаратистських тенденцій в Україні, забезпечить мир і клімат взаєморозуміння між національними громадами в регіоні. Рішення відродити Ізмаїльську область також впишеться і до адміністративно-територіальної реформи та децентралізації влади, оголошених головним Президентом України, в якості найголовнішої умови для сталого розвитку Південної Бессарабії, на благо всіх її мешканців, незалежно від етнічної приналежності, мови, релігії або ін…

9. Резолюція щодо освіти румунською мовою

Форум Румунської Спільноти Південної Бессарабії висловлює законну стурбованість з приводу триваючого звуження сфери навчання в румунських державних освітніх установах на всіх рівнях: дошкільній, початковій, середній, професійно-технічній, університетський та післядипломній. Констатуємо, що даний число навчальних закладів з викладанням рідною мовою значно скоротилося порівняно з періодом радянського тоталітаризму. ФРС Південної Бессарабії вважає, що заохочування української мови в якості офіційної мови держави не повинно бути за рахунок румунської мови навчання в освітніх установах що мають історичну традицію функціонування для представників нашої спільноти. Більш за це – сприяння українській мові не повинна мати за ціль проведення часткової або повної асиміляції етнічних румун Південній Бессарабії, у якості корінного народу регіону. У цьому контексті ми відновлюємо наші офіційні вимоги до державних органів влади України стосовно:
а) припинення практики і тиску українських органів влади всіх рівнів щодо штучного поділу на румунів та молдован в Одеській області;
б) дотримання на офіційному рівні і особливо в галузі освіти в Україні наукової істини згідно з яким є одна єдина назва літературної мови – румунська, в якій, серед багатьох інших, є частиною молдавський говір цієї мови – багаторазово підтверджений факт, підтриманий та повторений науковцями світового рівня з Румунії, Республіки Молдова та України;
в) дотримання зобов’язань, взятих Україною на європейському рівні і на двосторонній основі щодо захисту осіб які належать до національних меншин, з акцентом на Європейській хартії регіональних мов або мов меншин та Рамкової конвенції про захист національних меншин;
г) відновлення співробітництва в рамках двох угод щодо співробітництва в області освіти між Україною та Румунією і Україною та Республікою Молдова;
е) адекватне фінансування навчальних закладів з викладанням румунською мовою в Одеській області, особливо задля підвищення якості освіти;
е) забезпечення підручниками для предметів, які викладаються румунською мовою та методичною, мистецькою, художньою літературою;
г) забезпечення підписки та фінансування абонементів для профільної преси з Республіки Молдова та Румунії в галузі освіти в румунських школах Одеської області;
ч) спрощення процедури нострифікації (визнання) дипломів випускникам навчальних закладів з Республіки Молдова та Румунії. Дотримання міждержавних двосторонніх угод у цій галузі;
я) гарантування можливості складення випускних іспитів рідною мовою для випускників навчальних закладів з румунською мовою навчання; гарантування можливості складення вступних іспитів рідною мовою у навчальні заклади вищого рівня для випускників шкіл з навчанням румунською мовою;
к) відновлення можливості проходження та визнання курсів з підвищення кваліфікації вчителів румунської мови та викладачів з інших предметів з шкіл в яких навчання ведеться румунською мовою в інститутах з підвищення кваліфікації вчителів з Республіки Молдова та Румунії. Визнання дипломів, отриманих на навчальних курсах в Республіці Молдова та Румунії та повернення витрат, здійснюваних вчителями та вихователями дитячих садків;
к) проектування та об’єднання в одне ціле нової навчальної програми з румунської мови та літератури для всіх шкіл з рідною мовою навчання Закарпатської, Чернівецької та Одеської областей. Припинення практики поділу навчального плану для шкіл з навчанням румунською мовою та «молдавською»;
л) введення у навчальну програму для шкіл з викладанням рідною мовою предмету „Історія рідного краю”;
м) деідеологізації освіти;
п) здійснення дослідження стосовно матеріального становища та забезпечення шкіл з румунською мовою навчання Одеської області, проведення аналізу та публікації дослідження.

10. Резолюція відносно до вікриття річної паромної переправи через Дунай

Враховуючи географічне положення Південної Бессарабії, у безпосередній близькості до Румунії та Республіки Молдова, Форум Румунської Спільноти Південної Бессарабії звертає увагу центральних та регіональних влад України на негайну необхідність відкриття запланованої поромної переправи через Дунай між селом Орлівка (Ренійський район) та селищем Ісакча (повіт Тульча). Реалізація цього стратегічного, для обох сторін, проекту транспортної інфраструктури значно полегшить доступ до балканського та європейського простору для громадян південної України, у тому числі для українських громадян румунського походження, корінних жителів Південної Бессарабії.

11. Резолюція стосовно представлення румун в органах місцевого самоврядування Одеської області та в центральних органах влади України

Форум Румунської Спільноти Південної Бессарабії, враховуючи досвід ряду європейських країн щодо забезпечення репрезентативності в державних органах влади національних меншин, в дусі адаптації українського законодавства до сталих європейських моделей управління, вважає за доцільне прийняття демократичних практик пропорційного гарантованого представництва національних меншин в центральних, регіональних та місцевих органах влади України. Це особливо необхідно в плані децентралізації влади і конституційних та адміністративно-територіальних реформ, які будуть здійснені Ураїнською Державою в найближчому майбутньому.

12. Резолюція щодо необхідності скликання першого Конгресу румун з зарубіжжя

Форум Румунської Спільноти Південної Бессарабії, враховуючи відкритий лист Одеської обласної національно-культурної румунської асоціації «Бессарабія» до представників профільних органів державної влади Румунії та підтримуючи основні тезиси листа, просить Палату депутатів і Сенат – Парламент Румунії у возз’єднаному постійному засіданні, у співпраці з Міністерством Закордонних Справ Румунії та Департаментом політики для закордонних румунів скликати Конгрес румун з зарубіжжя, згідно ст.8 Закону Румунії №. 299/2007. Ми вважаємо, що майбутній заклад Конгресу румун з зарубіжжя стане основою і створить реальні можливості для відновлення та покращення діалогу Румунії з румунами навколо нинішніх кордонах країни і румунською діаспорою, в тому числі з румуномовним населенням Південної Бессарабії.

Від імені учасників Форуму Румунської Спільноти Південної Бессарабії, в цілому 55 осіб з населених пунктів:
• Орлівка, Ренійський район;
• Плавні Ренійський район;
• Озерне Ізмаїльський район;
• Комишівка, Ізмаїльський район;
• Утконосівка, Ізмаїльський район;
• Стара Некрасівка, Ізмаїльський район;
• Дмитрівка Кілійський район;
• Приозерне, Кілійський район;
• Борисівка, Татарбунарський район;
• Глибоке, Татарбунарський район;
• Новоселівка, Саратський район;
• Старосілля Саратський район;
• Ізмаїл;
• Татарбунари;
• Сарата.

Анатол ПОПЕСКУ, президент Одеської обласної національно-культурної румунської асоціації «БЕССАРАБІЯ»

Ніколає МОШУ, голова Татарбунарської районної національно-культурної асоціації румунів «ТРАЯНСЬКИЙ ВАЛ»

Зінаїда ПІНТЯК, заступник голови Одеської обласної філії Християнсько-Демократичного Альянсу Румун України

Пєтру ШКЬОПУ, голова Одеської обласної філії Християнсько-Демократичного Альянсу Румун України

Ізмаїл, 15.06.2014


MOSCOVA RÂVNEȘTE GURILE DUNĂRII

Aprilie 10, 2014

Foto Chisinau Post

Interviu Exclusiv cu Vlad Cubreacov. Viziunea asupra situației geopolitice.

1. Ucraina reprezintă problema nr.1 pentru cele mai mari puteri ale lumii. SUA și UE susțin și consideră noua conducere din Ucraina legitimă, fără a avea dovezi, iar Rusia aduce argumente contra legitimității acesteia. Pe care din ele o considerați a fi „prietena” Ucrainei”?

– Avem, în Republica Moldova, toate temeiurile să recunoaștem legitimitatea actualei puteri executive (Cabinet de Miniștri și Președinte interimar) de la Kiev. Cât privește puterea legislativă (Rada Supremă), și puterea judecătorească din țara vecină, situația nu s-a schimbat deloc, continuitatea acestor ramuri ale puterii politice și de stat fiind o realitate netulburată. Nu numai SUA și UE, dar întreaga comunitate internațională recunoaște legitimitatea guvernului ucrainean, cu câteva excepții celebre cum ar fi, bunăoară, Rusia, Coreea de Nord, Venezuela, Siria sau Zimbabwe. Dintre toate statele vecine Ucrainei, doar Rusia face notă distinctă în ceea ce privește recunoașterea guvernului de la Kiev. Consider că Republica Moldova procedează corect recunoscând noul guvern al Ucrainei și colaborând cu el.

2. Situația care s-a creat în Ucraina și anume dezinformarea populației, interzicerea posturilor TV ruse și proruse, ignorarea opiniei majorității populației, „vânarea” cetățenilor proruși… Aceasta este politica noului guvern ucrainean, ori e punctul lor slab?

– Din respect pentru adevăr mă văd obligat să vă contrazic. Ucraina este victimă a agresiunii Federației Ruse, fapt recunoscut oficial și de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite. Autoritățile de la Kiev au acționat adecvat, respingând propaganda antiucraineană și agresiunea mediatică la care s-au dedat și se dedau în continuare instituțiile de presă aservite Kremlinului. Nu știu ce aveți în vedere prin ”ignorarea opiniei majorității populației” și „”vânarea” cetățenilor pro-ruși”. Cel puțin, nu am observat asemenea reflexe în cazul guvernului de la Kiev, care trebuie să facă față unei situații complexe determinate de intervenția militară rusă în Crimeea și anexarea peninsulei, ingerințele Moscovei în viața internă a Ucrainei și amenințările crescânde venite din partea Rusiei.

3. Ce opinie aveți referitor la politica îndreptată împotriva Rusiei?

– Nu pot avea nicio opinie despre ceea ce nu există. Kievul nu promovează o politică împotriva Moscovei. Dimpotrivă, fostul centru imperial de putere, dorind să mențină Ucraina cu forța în sfera sa de influență și control politic, promovează nu doar o politică împotriva Ucrainei, ci a recurs la intervențiune în Ucraina.

4.Situația s-a agravat atunci când a fost declarat faptul că Crimeea trece sub conducerea Federației Ruse. Ce opinie aveți despre referendumul care a avut loc pe 16 martie în Crimeea, în urma căruia 97% din alegători (supravegheați de soldații rușii înarmați) au fost pro alipirii peninsulei la Rusia?

– Ceea ce numiți dumneavoastră ”referendumul care a avut loc pe 16 martie în Crimeea” a fost un simulacru plebiscitar, nerecunoscut de autoritățile centrale de la Kiev și nici de comunitatea internațională, care nu l-a monitorizat. În viziunea Kremlinului, menirea acestui pseudoplebiscit a fost de a crea aparențele democratice ale anexării Crimeii, care a fost concepută ca un prim pas pentru anexarea altor teritorii din cuprinsul Ucrainei și ale Republicii Moldova.

5.Cum credeți, ceea ce se întâmplă cu Crimeea ar putea afecta relațiile Chișinăului cu Transnistria?

– Ortografia geopolitică din ultimele două decenii și jumătate ne obligă să citim și să înțelegem Moscova când scriem sau spunem Tiraspol. Moldova transnistreană reprezintă teritoriul nostru național aflat sub ocupația și controlul efectiv al armatei și serviciilor secrete ale Federației Ruse, care a purtat în 1992 un război împotriva Republicii Moldova. Anexarea Crimeii de către Federația Rusă a dezlănțuit un proces care are ca mize anexarea altor regiuni din estul și sudul Ucrainei, precum și a Transnistriei, a raionului Ștefan Vodă, care să asigure conexiunea cu sudul Basarabiei istorice (fosta regiune Ismail), precum și a UTA Găgăuzia. Moscova râvnește nu doar întreg litoralul nordic al Mării Negre, ci și gurile Dunării. În ecuația geopolitică a regiunii, nu Tiraspolul, ci Moscova este actorul care ne dă de furcă, iar Moscova, a devenit evident, dorește dezghețarea conflictului moldo-rus din Transnistria.

Planul rusesc al Transnistriei extinse.

Planul rusesc al Transnistriei extinse.

6. Cât de veridic credeți că informează mass-media din Moldova despre situația politică și socială din Ucraina și despre țările implicate în conflict?

– În general, posturile de televiziune și cele de radio, precum și ziarele de mare audiență de la noi se mențin pe linia corectitudinii și obiectivității, reflectând onest evoluțiile din Ucraina.

7. Anterior Rogozin a afirmat că „Dacă Moldova intră în UE – uitați de Transnistria”, apoi , în discuția telefonică dintre liderii Casei Albe și a Kremlinului, s-a discutat despre Transnistria. Ce întorsătură pot lua lucrurile vis-a-vis de conflictul transnistrean?

– Gura păcătosului vorbește ce-i trece acestuia prin minte. Reprezentantul oficial al Moscovei a proferat amenințări care confirmă existența unui plan geopolitic al Moscovei de anexare a Moldovei din stânga Nistrului. Mai mulți observatori politici și experți în problemele regiunii noastre sunt de părere că acest plan vizează și anexarea raionului Ștefan Vodă și a UTA Găgăuzia din interfluviul pruto-nistrean, asigurându-și astfel un continuum de peste 1000 de kilometri liniari al noului său spațiu de control. Avertismentele americane, dar și europene privind abținerea Moscovei de la aplicarea acestui plan privind Moldova transnistreană sau părți ale Moldovei basarabene sunt binevenite. Nu știm însă dacă Moscova le ia cu seriozitate în considerație. Situația cunoaște în regiune, de la o zi la alta, schimbări amețitor de rapide. Ne putem aștepta la surprize neplăcute pe care ni le pregătește Kremlinul. Cred că acum revine tot mai insistent în actualitate ideea Liniei Nistrului, ca linie de apărare, în raporturile Chișinăului cu Moscova.

8. Care este prognoza dvs. referitor la integrarea Republicii Moldova în UE și urmările acestui pas?

– Integrarea europeană este un proces în plină desfășurare. Pe termen lung, Republica Moldova are toate șansele să revină în contextul din care a fost smulsă în 1940. Actualele turbulențe geopolitice din regiunea noastră sunt provocate de Moscova tocmai pentru a zădărnici parcursul european al Ucrainei și Republicii Moldova. Putem miza în procesul de integrare europeană pe solidaritatea și sprijinul natural al Bucureștiului.

Interviu realizat de Verginia Mîțu, pentru Publicația CHIȘINĂU POST.

10 aprilie 2014