DISCURS LA ȘEDINȚA CONSILIULUI EUROREGIUNII ”DUNĂREA DE JOS”

Aprilie 14, 2016

Cubreacov Euroregiunea Dunarea de Jos

Stimate domnule Președinte Teodorescu, doamnelor și domnilor membri ai Consiliului Euroregiunii ”Dunărea de Jos”, stimați colegi și prieteni,

Vă salut în numele Institutului ”Eudoxiu Hurmuzachi” pentru Românii de Pretutindeni din cadrul Ministerului Afacerilor Externe al României. Aș dori să exprim totodată ferma convingere că această ședință a Consiliului Euroregiunii ”Dunărea de Jos” va fi una rezultativă, contribuind în mod substanțial la intensificarea parteneriatului româno-moldo-ucrainean, în beneficiul cetățenilor din cele trei state ale noastre.

Institutul pe care îl reprezint este o structură guvernamentală care, alături de alte instituții guvernamentale partenere, are drept obiectiv asistarea culturală și identitară a conaționalilor noștri din afara granițelor. Comunitatea românească din regiunea Odesa este una dintre beneficiarele directe ale sprijinului cultural acordat de către Institutul nostru. Pentru înlesnirea acestei asistențe culturale Institutul dispune de un centru regional la Brăila, în Euroregiunea ”Dunărea de Jos”.  Sperăm ca astfel să răspundem mai bine cererilor și așteptărilor conaționalilor noștri vorbitori de limbă română din euroregiune și să cooperăm mai strâns atât cu autoritățile locale din județele Brăila, Galați și Tulcea, cât și cu cele din regiunea Odesa. Vreau să vă asigur de întregul nostru sprijin orientat către intensificarea cooperării pe plan cultural și al bunelor relații interetnice din regiune.

În acest context, Institutul ”Eudoxiu Hurmuzachi” a luat act cu satisfacție de recentele decizii ale autorităților ucrainene de desovietizare și decomunizare a societății, inclusiv pe plan cultural, educațional și identitar, ca un început al procesului de demantelare în faptă a moștenirii regimului totalitar comunist sovietic. Ca Institut care este preocupat de starea culturală a românilor de peste hotare, considerăm că, în această etapă a parteneriatului nostru este potrivit să ne gândim împreună asupra modalităților de a-i reda comunității românești din regiunea Odesa sentimentul de demnitate istorică, de siguranță și de confort social, precum și sentimentul că aceasta este înțeleasă, apreciată cum se cuvine și susținută de către autoritățile țării de reședință.

În acest sens, dorim să le facem cunoscut prietenilor și partenerilor noștri din regiunea Odesa că pentru anul în curs, 2016, am planificat un șir de activități de sprijinire culturală, educațională și identitară a conaționalilor noștri din regiune, ca și din întreaga Ucraină, indiferent dacă aceștia au fost înregistrați la recensăminte cu etnonimul Români sau cu alte infranime românești locale, cum ar fi cele de Moldoveni, Basarabeni, Volohi etc., subordonate semantic și juridic termenului generic de Român.

Activitățile planificate de Institutul ”Eudoxiu Hurmuzachi” vizează copii și tineret, instituții școlare și preșcolare, biblioteci publice, școlare și private, autorități publice și comunități locale pe care le dorim atât revenite la denumirile istorice de dinaintea regimului totalitar comunist, cât și înfrățite administrativ cu autorități și comunități locale din România, așezăminte religioase, organizații neguvernamentale, unități culturale și formații artistice locale, instituții de presă scrisă și audiovizuală în limba română. Avem în vedere donații de carte în limba română, cursuri de studiere a limbii, istoriei și culturii române, excursii și vizite de cunoaștere, proiecții de film, concerte și spectacole de teatru, înfrățiri între localități de pe cele două maluri ale Dunării, activități editoriale și mediatice în limba română, precum și reabilitarea și restaurarea unor monumente istorice lăsate uitării și supuse distrugerii în perioada totalitarismului comunist.

În aceste demersuri firești ale noastre, realizate în spiritul european al cooperării și bunei vecinătăți, mizăm nu doar pe înțelegerea prietenească, ci și pe concursul direct și deplin al autorităților de orice nivel din regiunea Odesa.

Vă stăm, cu toată bunăvoința, la dispoziție pentru orice precizări sau detalii suplimentare cu privire la activitățile Institutului ”Eudoxiu Hurmuzachi” pentru Românii de Pretutindeni în Euroregiunea ”Dunărea de Jos”. Mult succes în dezbaterile ce urmează!

Mulțumesc pentru atenție!

Tulcea, 14 aprilie 2016


PARTENERIAT CHIȘINĂU-ISMAIL PENTRU TRADIŢIE, IDENTITATE, LIMBĂ ŞI CULTURĂ ROMÂNEASCĂ

Iunie 17, 2014

Sigla RR cu tricolor

A C O R D

Animate de dorinţa de realizare a unităţii de acţiune pentru păstrarea şi afirmarea identităţii naţionale a românilor din Ucraina şi a celor din Republica Moldova, în conformitate cu documentele internationale în materie, Asociaţia Naţional-Culturală „Basarabia” a Românilor din regiunea Odesa şi Asociaţia „Răsăritul Românesc” din Republica Moldova (denumite în continuare Parteneri) stabilesc

PARTENERIATUL

PENTRU TRADIŢIE, IDENTITATE,

LIMBĂ ŞI CULTURĂ ROMÂNEASCĂ

În acest sens:

Partenerii vor organiza împreună o serie de acţiuni de interes cultural, formativ, instructiv, şcolar şi studenţesc, ştiinţific şi de cercetare, de utilitate publică şi se vor informa reciproc în domeniile de interes comun, respectând graficul de acţiune convenit.

Partenerii vor promova dezvoltarea şi exprimarea identităţii etnice, culturale, lingvistice şi religioase a românilor din Ucraina şi Republica Moldova, indiferent de etnonimul, exonimul sau infranimul folosit de către ei înșiși sau atribuit lor de către alții. În acest sens, partenerii se vor baza pe faptul că Declarația de Independență a Republicii Moldova din 27 august 1991 menționează ”limba română ca limbă de stat” și că această prevedere se aplică prioritar în raport cu Constituția și oricare alte legi ale Republicii Moldova, precum se vor baza și pe faptul că în Republica Moldova singura limbă de predare în școala națională de toate gradele este limba română. De asemenea, partenerii se vor baza și pe faptul că legislația Republicii Moldova privind funcționarea limbilor statuează ”unitatea lingvistică moldo-română realmente existentă”. Totodată, partenerii se vor baza pe faptul că Legea României nr. 299 din 2007, prin articolul 1, alineatul (1) litera a) drepturile persoanelor care își asumă în mod liber identitatea culturală română, se referă la ”persoanele de origine română și cele aparținând filonului lingvistic și cultural românesc, care locuiesc în afara frontierelor României, indiferent de modul în care aceștia sunt apelați (armâni, armânji, aromâni, basarabeni, bucovineni, cuțovlahi, daco-români, fărșeroți, herțeni, istro-români, latini dunăreni, macedoromâni, macedo–români, maramureșeni, megleniți, megleno-români, moldoveni, moldovlahi, rrămâni, rumâni, valahi, vlahi, vlasi, volohi, macedo-armânji, precum și toate celelalte forme lexicale înrudite semantic cu cele de mai sus), denumite în continuare români de pretutindeni”.

Partenerii vor sprijini cursul european și euroatlantic al Ucrainei și Republicii Moldova, precum și cooperarea transfrontalieră în cadrul euroregiunii ucraineano-moldo-române Dunărea de Jos.

Partenerii vor contribui la formarea unei atitudini constructive faţă de problemele comunităţilor româneşti din partea administraţiilor centrale şi locale de stat din Ucraina şi din Republica Moldova.

Partenerii vor monitoriza modul în care sunt respectate drepturile românilor în ţările de reşedinţă sau de adopţie şi vor realiza documentare, studii şi cercetări juridice şi etno-sociologice privind comunităţile româneşti din cele două ţări.

Partenerii vor iniţia demersuri necesare şi vor formula propuneri pentru crearea, completarea sau modificarea cadrului legislativ din cele două ţări astfel încât interesele românilor din Ucraina şi Republica Moldova să devină o prioritate constantă a politicii interne a celor două state.

Partenerii vor emite note, rapoarte şi recomandări către instituţiile centrale şi locale din cele două state, precum şi către organismele europene şi internaţionale specializate, referitoare la situaţia şi problemele comunităţilor româneşti din Ucraina şi din Republica Moldova.

Partenerii vor pune în valoare realizările şi contribuţiile românilor la cultura şi civilizaţia celor două ţări sau a altor popoare, vor tipări studii, monografii, dicţionare şi enciclopedii, albume şi articole de presă în acest domeniu.

Partenerii vor colabora cu alte asociaţii, instituţii, organizaţii şi fundaţii din Ucraina şi Republica Moldova, precum şi din alte ţări în interesul şi beneficiul comunităţilor române din cele două ţări.

Partenerii vor sprijini eforturile comunitare locale de reactivare, organizare şi afirmare în Ucraina a vieţii religioase în parohiile ortodoxe româneşti, prin mijloace proprii, împreună cu reprezentanţii Mitropoliei Basarabiei (Biserica Ortodoxă Română), cu respectarea legislaţiei europene şi internaţionale în materie la care Ucraina şi Republica Moldova sunt parte.

Partenerii vor organiza împreună manifestări culturale, vor sprijini participarea ansamblurilor şi artiştilor la manifestări organizate în cele două state.

Partenerii vor derula programe comune, tipărind şi difuzând carte românească, promovând cursuri de limbă, cultură şi civilizaţie românească, prin mijloacele pe care le au la dispoziţie, inclusiv prin atragerea de sprijin european şi internaţional.

Partenerii vor contribui în mod colegial la alcătuirea şi completarea unei bănci de date comune şi vor monitoriza felul în care se respectă drepturile omului în general şi în special în cazul persoanelor aparţinând comunităţilor româneşti din Ucraina şi Republica Moldova.

Partenerii vor încuraja şi vor înlesni înfrăţirea oficială, în baza unor acorduri de parteneriat, între administraţiile locale de nivelul întâi şi doi ale unităţilor administrative din Ucraina şi Republica Moldova.

Prezentul Acord se va aplica cu respectarea prevederilor documentelor europene şi internaţionale în materie culturală, educaţională, precum şi a celor referitoare la drepturile omului, libertăţile fundamentale şi minorităţile naţionale.

Prezentul Acord este încheiat astăzi, 15 iunie 2014, în limba română, în municipiul Ismail, în două exemplare identice, câte unul pentru fiecare parte semnatară, pe termen nelimitat, şi se completează prin înţelegeri, precum şi prin acordul de voinţă exprimat prin acţiunile comune derulate în beneficiul comunităţilor româneşti din Ucraina şi Republica Moldova.

Pentru Asociaţia Naţional-Culturală „BASARABIA” a Românilor din regiunea Odesa

Anatol POPESCU – Președinte

 

Pentru Asociaţia „RĂSĂRITUL ROMÂNESC” din Republica Moldova

Vlad CUBREACOV – Preşedinte

 

Ismail, 15 iunie 2014


APELUL FORUMULUI COMUNITĂȚII ROMÂNEȘTI DIN SUDUL BASARABIEI CĂTRE COMUNITATEA ROMÂNEASCĂ DIN UCRAINA

Iunie 17, 2014

Romanii din Ucraina 1989 si 2001

Către:

Uniunea Interregională “COMUNITATEA ROMÂNEASCĂ DIN UCRAINA”
și toate organizațiile – membri colectivi ai acesteia

Asociația Național-Culturală a Moldovenilor din Ucraina
și toate organizațiile – membri colectivi ai acesteia

Organizațiile național-culturale ale românilor/moldovenilor din Ucraina

Consiliile locale și raionale din unitățile administrativ-teritoriale cu populație majoritară românească/moldovenească (românofonă)
din regiunile Transcarpatia, Cernăuți și Odesa

Românii/Moldovenii din Ucraina

La solicitarea reprezentanților comunității românești din Basarabia Istorică, întruniți la Forumul Comunității Românești din Sudul Basarabiei azi, 15 Iunie 2014, la Ismail, în ziua comemorării a 125 de ani de la trecerea în eternitate a poetului nostru național Mihai Eminescu, liderii asociațiilor românești din regiune adresează tuturor românilor/moldovenilor din Ucraina prezentul

A P E L

Iubiți frați și surori, stimați conaționali,

Trăind în aceste clipe vremuri istorice, în urma cărora urmează ca statul nostru de cetățenie, Ucraina, să-și stabilizeze cursul de dezvoltare democratic și european și să îmbrățișeze deschis valorile statului de drept modern, comunitățile istorice românofone din Ucraina, aflându-se în mod statornic, de mii de ani, la intersecția celor mai importante căi de acces în spațiul european și balcanic și acumulând, adesea instinctiv, experiența de pașnică conviețuire cu toate etniile care înconjoară arealul românesc,

fiind o veritabilă punte de legătură și de prietenie în cadrul trilateralei interstatale Ucraina-România-Republica Moldova și având aceleași aspirații cu populația celor trei state, românitatea din Ucraina, divizată artificial, cu scopuri meschine, de autoritățile bolșevice sovietice în români și moldoveni, nu poate rămâne indiferentă față parcursul istoric al statului nostru.

Parte a poporului Ucrainei, oficial în număr total de peste 400.000 de cetățeni de naționalitate română și moldovenească, locuitorii băștinași vorbitori ai sumedeniilor de graiuri ale limbii române din Maramureșul Istoric, Nordul Bucovinei, ținutul Herța, Nordul și Sudul Basarabiei, Nordul regiunii Odesa, au în toate aceste teritorii sentimentul apartenenței la același neam, dând dovadă de unitate în port, tradiții și obiceiuri, credință strămoșească și valori spirituale și naționale comune.

În urma evenimentelor din iarna-primăvara anului curent cu aceleași sentimente am urmărit soarta și grijile românilor din Cernăuți, precum și confrații bucovineni au fost îngrijorați de soarta moldovenilor din Odesa. Ne-am susținut reciproc și în aceeași limbă ne-am rugat și încă ne mai rugăm pentru pace în țară și în familiile noastre.

Pentru implementarea reformelor statale și a sporirii procesului pașnic de democratizare a statului ucrainean avem nevoie de solidaritate în sânul societății. Pentru a fi cu adevărat parte a societății și a poporului Ucrainei avem, însă, nevoie de solidaritate între cei care sunt parte a aceluiași neam, statornici de sute de ani pe aceste pământuri.

În urma celor menționate solicităm tuturor celor a căror patrie spirituală este limba marilor înaintași Mihai Eminescu și Ștefan cel Mare să dea dovadă de cuget liber, de solidaritate și unitate națională, în beneficiul comunităților noastre istorice. Facem apel către comunitatea românilor/moldovenilor din regiunea Cernăuți, indiferent de cum se identifică aceștia, în vederea organizării la Cernăuți – capitala culturală a tuturor românilor din Ucraina, a unei reuniuni a comunităților românești/românofone din Ucraina. Indiferent de formatul întrunirii – forum/congres/conferință, manifestarea apare ca fiind una imperios de necesară mai ales în condițiile actuale de restructurare a raporturilor de coabitare dintre organele statului și societatea civilă și mai ales – reprezentanții minorităților naționale și a popoarelor băștinașe din Ucraina. Desfășurată pe parcursul verii anului 2014, manifestarea are nevoie de implicarea nemijlocită a mai multor factori organizatorici, în vederea distanțării de implicarea factorilor politici, în beneficiul tuturor destinatarilor. În acest sens, din punctul de vedere al organizării unei delegații reprezentative din regiunea Odesa, subsemnații, reprezentanți ai asociațiilor românești din regiune, vă stau la dispoziție.

Asemeni manifestărilor de solidaritate și reînnoire a ideei naționale de acum 25 de ani, odată cu revenirea la alfabetul latin al limbii române, la Cernăuți trebuie să se nască o nouă abordare a valorilor noastre naționale comune, un nou dialog dintre marile comunități istorice românofone și statul ucrainean, precum și cu statele înrudite – România și Republica Moldova.

Petru ȘCHIOPU
Președinte al Filialei regionale Odesa a Alianței Creștin-Democrate a Românilor din Ucraina

Zinaida PINTEAC
Vicepreședinte a Filialei regionale Odesa a ACDRU

Nicolae MOȘU
Președinte al Asociației Național-Culturale „VALUL LUI TRAIAN” a Românilor din raionul Tatarbunar

Anatol POPESCU
Președinte al Asociației Național-Culturale “BASARABIA” a Românilor din regiunea Odesa


LEGEA UCRAINEI DESPRE PRINCIPIILE POLITICII LINGVISTICE DE STAT (versiune românească în premieră absolută)

Decembrie 22, 2012

Asociația ”Răsăritul Românesc” din Republica Moldova prezintă, în premieră absolută, versiunea românească a Legii Ucrainei despre principiile politicii lingvistice de stat (nr. 5029-VI din 3 iulie 2012, promulgată la 8 august 2012), pentru o mai bună cunoaștere a cadrului legislativ din această țară vecină și pentru utilizarea legii de către reprezentanții Comunității Românești din Ucraina, în beneficiul consângenilor noștri.

romani-in-ucraina

LEGEA UCRAINEI

Despre principiile politicii lingvistice de stat

(Закон України «Про засади державної мовної політики»)

Conform prevederilor Constituției Ucrainei, ale Declarației despre drepturile naționalităților, ale Legii Ucrainei ”Despre ratificarea Cartei Europene a limbilor regionale și minoritare” etc.,

ținând cont de faptul că libera utilizare a limbilor în viața privată și cea socială în conformitate cu principiile proclamate de Pactul internațional al ONU cu privire la drepturile civile și politice, în spiritul Convenției Consiliului Europei cu privire la protecția drepturilor și libertăților fundamentale ale omului constituie un drept inalienabil al oricărei persoane;

acordând o importanță majoră consolidării statutului limbii ucrainene de stat, ca unul dintre factorii de primă importanță ai identității naționale a poporului ucrainean, precum și garantării suveranității sale național-statale;

pornind de la faptul că doar libera dezvoltare și egalitatea în drepturi a tuturor limbilor naționale, că doar o înaltă cultură lingvistică reprezintă temeiul pentru o înțelegere spirituală reciprocă, pentru o îmbogățire reciprocă și pentru consolidarea societăți,

prezenta Lege stabilește principiile politicii lingvistice de stat din Ucraina.

Capitolul I

NOȚIUNI GENERALE

Articolul 1. Definirea termenilor

1. Termenii folosiți în prezenta Lege au următoarea semnificație:

Limbă de stat – idiomul fixat în lege, a cărui utilizare este obligatorie în organele administrației publice de stat și în acte, în instituții și organizații, la întreprinderi, în instituțiile de învățământ, științifice, de cultură, din domeniul comunicațiilor și informaticii;

Grup lingvistic – grup de persoane care locuiesc în Ucraina și care au aceeași limbă maternă;

Minoritate lingvistică – grup de persoane care locuiesc în Ucraina, au aceeași limbă maternă distinctă de limba de stat, și care este inferior numeric în raport cu restul populației țării;

Grup lingvistic regional – grup de persoane care locuiesc într-o anumită regiune (localitate) și care au aceeași limbă maternă;

Regiune – unitate administrativ-teritorială autonomă care poate fi constituită de Republica Autonomă Crimeea, o regiune, un raion, un oraș, un orășel, un sat;

Limbă regională sau minoritară – idiom folosit în mod tradițional în limitele unui anumit teritoriu al statului de către cetățenii acestui stat, cetățeni care sunt numeric inferiori în raport cu restul populației statului și/sau care este distinct de limba oficială (limbile oficiale) ale acestui stat;

Teritoriu de răspândire a limbii regionale – teritoriul uneia sau al câtorva unități administrativ-teritoriale ale Ucrainei (Republica Autonomă Crimeea, o regiune, un raion, un oraș, un orășel, un sat) pe care limba regională reprezintă un mijloc de comunicare pentru un anumit număr de persoane în măsură să justifice aplicarea diverselor măsuri de protecție sau stimulative prevăzute în prezenta Lege;

Limbă maternă – prima limbă însușită de o persoană în fragedă copilărie;

Limbile minorităților naționale – limba unei minorități legate prin comunitatea originii sale etnice;

Articolul 2. Sarcinile politicii lingvistice de stat

Politica lingvistică de stat în Ucraina are drept scop: reglementarea raporturilor sociale în sfera dezvoltării multilateale și în cea a utilizării limbii ucrainene în calitate de limbă de stat, în cea a utilizării limbilor regionale sau a limbilor minorităților și a altor limbi folosite de populația țării în viața economică, politică, socială și de stat, în comunicarea interpersonală și internațională; protecția drepturilor constituționale ale cetățenilor în aceste domenii; cultivarea unei atitudini respectuoase față de demnitatea națională a persoanei, față de limba și cultura sa; consolidarea unității societății ucrainene.

Articolul 3. Dreptul la autoidentificare lingvistică

1. Orice persoană are dreptul să stabilească liber limba pe care o consideră maternă și să aleagă limba de comunicare, precum și să se declare bilingv sau multilingv și să-și schimbe preferințele lingvistice.

2. Orice persoană, indiferent de originea sa etnică, de autoidentificarea culturală și națională, de locul de trai, de convingerile sale religioase are dreptul să utilizeze orice limbă în viața privată sau publică, să studieze și să susțină orice limbă.

Articolul 4. Legislația Ucrainei în domeniul lingvistic

1. Legislația Ucrainei în domeniul lingvistic se compune din Constituția Ucrainei, Declarația cu privire la drepturile minorităților din Ucraina, prezenta Lege, legile Ucrainei ”Despre ratificarea Cartei Europene a lmbilor regionale și minoritare”, ”Despre minoritățile naționale”, ”Despre ratificarea Confenției cadru a Consiliului Europei cu privire la protecția minorităților naționale” și alte legi ale Ucrainei, precum și tratatele internaționale care reglementează domeniul utilizării limbilor, tratate în privința obligativității cărora Rada Supremă a Ucrainei și-a exprimat acordul.

Principiile de bază ale politicii lingvistice de stat sunt stabilite de Constituția Ucrainei, iar modul de aplicare a limbilor în Ucraina este stabilit în mod exlusiv de prezenta Lege, din ale cărei norme trebuie să decurgă alte acte juridice care vor stabili particularitățile utilizării limbilor în diverse domenii ale vieții sociale.

2. Dacă un tratat internațional în privința obligativității căruia Rada Supremă a Ucrainei și-a exprimat acordul stabilește alte norme decât cele prevăzute de legislația Ucrainei, se aplică normele care cuprind prevederile cele mai favorizante în domeniul drepturilor omului.

Articolul 5. Scopurile și principiile politicii lingvistice de stat

1. Politica lingvistică de stat a Ucrainei se bazează pe recunoașterea și dezvoltarea multilaterală a limbii ucrainene ca limbă de stat și pe garantarea liberei dezvoltări a limbilor regionale sau minoritare, a altor limbi, precum și pe dreptul fiecărei persoane la autodeterminare lingvistică și la preferințe lingvistice.

2. În realizarea politicii lingvistice de stat, Ucraina respectă următoarle scopuri și principii:

1) recunoașterea tuturor limbilor care sunt folosite în mod tradițional în cuprinsul statului sau în cuprinsul unui anume teritoriu al său drept patrimoniu național, neadmiterea privilegiilor sau îngărdirilor pe criterii lingvistice;

2) asigurarea dezvoltării multilaterale și a funcționarii limbii ucrainene în calitate de limbă de stat în toate domeniile vieții publice pe întreg teritoriul statului cu crearea posibilității utilizării în paralel a limbilor regionale sau minoritare pe acele teritorii și în acele cazuri în care acest fapt este îndreptățit;

3) susținerea utilizării limbilor regionale sau minoritare în formă orală sau scrisă în domeniul învățământului, în mediile de informare în masă și crearea posibilității pentru utilizarea lor în activitarea organelor puterii de stat și în cea a organelor administrației publice locale, în cadrul procedurilor judiciare, în activitatea economică și socială, în timpul desfășurării activităților culturale și în alte domenii ale vieții sociale, în cuprinsul teritoriilor în care aceste limbi sunt folosite, ținând cont de situația fiecăreia dintre aceste limbi;

4) susținerea și dezvoltarea relațiilor culturale între diverse grupuri lingvistice;

5) asigurarea condițiilor pentru studierea limbii ucraine în calitate de limbă de stat, a limbilor regionale sau minoritare, a altor limbi și predarea în aceste limbi, ținând cont de situația fiecărei limbi la nivelurile corespunzătoare ale educației în instituțiile de învățământ de stat sau comunale;

6)  susținerea studiilor științifice în domeniul politicii lingvistice;

7) dezvoltarea schimburilor internaționale în domeniul care face obiectul prezentei Legi, în domeniul privind limbile utilizate în două sau mai multe state;

8) respectarea granițelor arealului de răspândire a limbilor regionale sau minoritare, cu scopul asigurării ca actuala sau o nouă organizare administrativ-teritorială să nu creeze piedici pentru dezvoltarea acestor limbi;

9) aplicarea acestui principiu plurilingvismului, când fiecare persoană din societare posedă câteva limbi, spre deosebire de situația în care unele grupuri lingvistice posedă doar limbile lor;

3. Statul contribuie la dezvoltarea multilingvismului, la studierea limbilor de comunicare internațională, întâi de toate a celora care au statut de limbi oficiale în cadrul ONU, UNESCO și al altor organisme internaționale.

Articolul 6. Limba de stat a Ucrainei

1. Limba de stat a Ucrainei este limba ucraineană.

2. Limba ucraineană în calitate de limbă de stat se folosește obligatoriu pe întreg teritoriul Ucrainei în îndeplinirea atribuțiilor organelor puterii legislative, executive și judecătorești, în tratatele internaționale, în procesul educativ din înstituțiile de învățământ în limitele și în ordinea stabilite de prezenta Lege. Statul facilitează utilizarea limbii de stat în mijloacele de informare în masă, știință, cultură și în alte domenii ale vieții publice.

3. Obligativitatea folosirii limbii de stat sau facilitarea utilizării ei într-un domeniu sau altul al vieții publice nu trebuie interpretate ca negare sau restângere a dreptului de utilizare a limbilor regionale sau minoritare în domeniile respective și pe teritoriul lor de răspândire.

4. Normele limbii ucrainene sunt stabilite de dicționarele limbii ucrainene și de ortografia ucraineană. Modul de aprobare a dicționarelor limbii ucrainene și a îndreptarelor ortografice ucrainene ca îndreptare general obligatorii de utilizare a limbii ucrainene, precum și modul de publicare oficială a cestor îndreptare sunt stabilite de Cabinetul de Miniștri al Ucrainei. Statul facilitează utilizarea formei normative a limbii ucrainene în mijloacele de informare în masă, precum și în alte domenii ale vieții publice.

5. Nicio prevedere din prezenta Lege nu poate fi interpretată ca fiind îndreptată spre îngustarea sferei de utilizare a limbii de stat.

Articolul 7. Limbile regionale și minoritare din Ucraina

1. Principiile politicii lingvistice de stat expuse în articolul 5 al prezentei Legi li se aplică tuturor limbilor regionale și minoritare din Ucraina folosite în cuprinsul său.

2. În contextul Cartei Europene a limbilor regionale sau minoritare, limbile regionale sau minoritare cărora li se aplică măsurile îndreptate spe utilizarea limbilor regionale sau minoritare prevăzute de prezenta Lege sunt limbile: rusă, bielorusă, bulgară, armeană, găgăuză, idiș, krâm-tătară, moldovenească, germană, neogreacă, polonă, romanes, română, slovacă, maghiară, ruteană, karaimă, krâmceacă.

3. Fiecăreia dintre limbile stabilite de alineatul doi al prezentului articol i se aplică măsurile îndreptate spre utilizarea limbilor regionale sau minoritare prevăzute de prezenta Lege, cu condiția ca numărul persoanelor purtătoare ale limbii regionale care locuiesc pe teritoriul de răspândire al acestei limbi constituie 10 procente sau mai mult din numărul total al populației acestui teritoriu.

Prin decizia consiliului local, în cazuri aparte, ținând cont de situația concretă, asemenea măsuri pot fi aplicate și față de limba unui grup lingvistic regional care constituie mai puțin de 10 procente din numărul total al populaiei respectivului teritoriu.

Dreptul de introducere a inițiativei privind aplicarea măsurilor îndreptate spre utilizarea limbilor regionale sau minoritare aparține, de asemenea, locuitorilor teritoriului de răspândire a respectivei limbi.

În cazul colectării semnăturilor unui număr de persoane care depășește 10 procente din locuitorii unui anumit teritoriu, consiliul local este obligat să adopte decizia corespunzătoare într-un termen de 30 de zile din momentul prezentării listelor cu semnături. Acțiunile sau inacțiunea consiliului local pot fi atacate în instanță, în procedură de contencios administrativ.

Modul de formare a grupurilor de inițiativă și de întocmire a listelor de semnături este determinat în asemenea cazuri de legislația cu privire la referendumuri.

4. Numărul unui grup lingvistic regional de pe un anumit teritoriu este determinat pe baza datelor recensământului general al populației din Ucraina despre componența lingvistică a populației în limita unităților administrativ-teritoriale (Republica Autonomă Crimeea, regiuni, raioasne, orașe, orășele, sate).

5. În chestionarele folosite în timpul recensământului general al populației din Ucraina, în scopul stabilirii apartenenței persoanelor fizice la un grup lingvistic concret, trebuie să figureze întrebarea despre limba identificată ca limbă maternă a persoanei și întrebarea despre apartenența la un grup lingvistic sau altul.

6. Limba (limbile) regională sau minoritară care întrunește condițiile prevăzute în alineatul trei al prezentului articol este utilizată în cuprinsul respectivului teritoriu al Ucrainei în activitatea oganelor puterii locale de stat, a organelor Republicii Autonome Crimeea și a organelor administrației publice locale, este utilizată și studiată în insituțiile de învățământ de stat sau în cele comunale, fiind, de asemenea, utilizată în alte domenii ale vieții publice în limtele și în ordinea stabilite de prezenta Lege.

7. În raza teritoriului de răspândire a limbii regionale sau minoritare care întrunește condițiile alineatului trei al prezentului articol realizarea activitățlor prevăzute de prezenta Lege pentru dezvoltarea, utilizarea și protecția limbii regionale sau minoritare este obligatorie pentru organele puterii locale de stat, pentru organele administrației publice locale, asociațiile obștești, instituții, întreprinderi, pentru pesoanele cu funcții de răspundere sau persoanele din serviciul public, precum și pentru persoanele fizice și persoanele care au statut de subiecți ai activității de antreprenoriat.

8. Limba regională poate fi liber folosită dincolo de limitele teritoriului său de răspândire, în modul stabilit de prezenta Lege.

9. Nicio prevedere din prezenta Lege despre dezvoltarea, utilizarea sau protecția limbilor regionale sau minoritare nu trebuie să fie interpretată în sensul împiedicării folosirii limbii de stat.

Articolul 8. Protecția drepturilor și libertăților lingvistice ale omului și ale cetățeanului

1. Umilirea publică sau lipsa de respect, distorsionarea intenționată a limbii de stat, a limbilor regionale sau minoritare în actele sau în textele oficiale, de natură să împiedice sau să îngrădească utilizarea lor, încălcarea drepturilor omlui, precum și ațâțarea vrajbei pe motive lingvistice atrage răspunderea stabilită prin articolul 161 al Codului Penal al Ucrainei.

2. Orice persoană are dreptul să-și apere drepturile și libertățile lingvistice, prin orice mijloace neinterzise de lege, împotriva încălcării acestor drepturi și libertăți și împotriva ilegalității de atentare la ele.

3. Oricărei persoane îi este garantat dreptul de apărare în organele corespunzătoare ale statului și în instanța de judecată a drepturilor sale lingvistice și a intereselor legitime ale copiilor săi, dreptul de contestare în instanță a deciziilor, acțiunilor sau inacțiunii organelor puterii de stat și ale organelor administrației publice locale, ale persoanelor cu funcții de răsundere sau persoanele din serviciul public, ale persoanele juridice și fizice care încalcă drepturile și libertățile lingvistice ale omului și ale cetățeanului.

4. Orice persoană are dreptul să ceară apărarea drepturilor și libertăților sale lingvistice de către Împuternicitul Radei Supreme a Ucrainei pentru drepturile omului.

5. Orice persoană are dreptul ca după utilizarea tuturor formelor și mijloacelor de apărare juridică la nivel național să ceară apărarea drepturilor și libertăților sale lingvistice în instanțele judecătorești internaționale corespubnzătoare sau în organele corespunzătoare ale organismelor internaționale din care Ucraina face parte.

Capitolul II

LIMBA DE LUCRU A ORGANELOR PUTERII DE STAT, A ORGANELOR ADMINISTRAȚIEI PUBLICE LOCALE, A INSTANȚELOR JUDECĂTOREȘTI, ÎN DOMENIUL ACTIVITĂȚII ECONOMICE ȘI SOCIALE

Articolul 9. Limba în care se țin ședințele Radei Supreme a Ucrainei

1. Ședințele Radei Supreme a Ucrainei, a comitetelor și comisiilor acesteia se țin în limba de stat. Vorbitorul poate lua cuvântul în altă limbă. Taducerea intervenției acestuia în limba de stat este asigurată, în caz de necesitate, de către Aparatul Radei Supreme a Ucrainei.

2. Proiectele de legi, proiectele altor acte normative i se prezintă Radei Supreme a Ucrainei spre examinare în limba de stat.

Articolul 10. Limba actelor organelor de stat și ale organelor administrației publice locale

1. Actele organelor supreme ale puterii de stat se adoptă în limba de stat și se publică în versiune oficială în limba de stat, în limba rusă și în alte limbi regionale sau minoritare.

2. Actele organelor locale ale puterii de stat și cele ale organelor administrației publice locale se adoptă și se publică în limba de stat. În cuprinsul teritoriului de răspândire a limbii (limbilor) regionale sau minoritare care întruncesc condițiile alineatului trei al articolului 8 din prezenta Lege actele organelor locale ale puterii de stat și cele ale organelor administrației publice locale se adoptă în limba de stat sau în această limbă (aceste limbi) regională sau minoritară și se publică în versiune oficială în aceste limbi.

Articolul 11. Limba de lucru, a actelor și documentației organelor puterii de stat și a organelor administrației publice locale

1. Limba de lucru de bază, a actelor și documentației organelor puterii de stat și a organelor administrației publice locale este limba de stat. În cuprinsul teritoriului de răspândire a limbii (limbilor) regionale sau minoritare care întruncesc condițiile alineatului trei al articolului 8 din prezenta Lege, în activitatea, actele și documentația organelor locale ale puterii de stat și ale administrației publice locale poate fi folosită limba (limbile) regională sau minoritară. În corespondența acestor organe cu organele puterii de stat de nivel superior se permite folosirea acestei (acestor) limbi regionale sau minoritare.

2. Statul le garantează celor care apelează la organele puterii de stat și la organele administrației publice locale acordarea de servicii în limba de stat, iar în cuprinsul teritoriului de răspândire a limbii (limbilor) regionale sau minoritare care întruncesc condițiile alineatului trei al articolului 8 din prezenta Lege și în limba (limbile) regională respectivă. Necesitatea sigurării unei asemenea garanții trebuie luată în calcul la selectarea funcționarilor.

3. Persoanele cu funcții de răspundere și persoanele din serviciul public sunt obligate să posede limba de stat, să comunice în ea cu vizitatorii, iar în cuprinsul teritoriului de răspîndire a limbii (limbilor) regionale sau minoritare care întrunesc condițiiile alineatului trei al articolului 8 din prezenta Lege sunt obligate, în comunicarea cu vizitatorii care folosesc limba (limbile) regională, să posede și să comunice în lim această limbă (aceste limbi) regională. Persoanelor care utilizează limba (limbile) regională le este asigurat dreptul de a prezenta cereri verbale sau scrise și de a primi răspunsuri la ele în această limbă (limbi) regională.

4. Limba de lucru a conferințelor, întrunirilor și a altor reuniuni oficiale organizate de organele puterii de stat și de către organele administrației publice locale, de către organizațiile neguvernamentale este limba de stat. În cuprinsul teritoriului în care, potrivit condițiilor alineatului trei al articolului 8 din prezenta Lege, este răspândită limba (limbile) regională, la conferințe, ntruniri și alte reuniuni oficiale poate fi utilizată și această limbă (limbi) regională. În caz de necestiate este asigurată traducerea corespunzătoare.

5. Textele anunțurilor oficiale, ale comunicatelor se redactează în limba de stat. În cuprinsul teritoriului în care, potrivit condițiilor alineatului trei al articolului 8 din prezenta Lege, este răspândită limba (limbile) regională, în baza deciziei consiliului local, acest gen de texte pot fi difuzate în această limbă (limbi) regionale sau în limba rusă.

6. Denumirea organelor puterii de stat și a organelor administrației publice locale, a asociațiilor neguvernametale, a întreprinderilor, instituțiilor și organizațiilor, înscrisurile pe ștampilele acestora, pe foile cu antet și firmele lor se redau în limba de stat. În cuprinsul teritoriului de răspândire a limbii (limbilor) regionale sau minoritare care întrunesc condițiile alineatului trei al articolului 8 din prezenta Lege, în baza deciziei consiliului locale, ținând cont de situația limbii regionale, denumirea și înscrisurile pot fi redate în limba de stat și în limba (limbile) regională.

Articolul 12. Limba documentelor privind alegerile și referendumurile

1. Documentația privind alegerea Președintelui Ucrainei, a deputaților poporului din Ucraina, a deputaților în Rada Supremă a Republicii Autonome Crimeea, a deputaților și persoanelor cu funcții de răspundere din administrația publică locală, documentația privind referendumurile naționale și locale din Ucraina sunt perfectate în limba de stat. În cuprinsul teritoriului de răspândire a limbii (limbilor) regionale sau minoritare care întrunesc condițiile alineatului trei al articolului 8 din prezenta Lege, documentația privind alegerile deputaților în Rada Supremă a Republicii Autonome Crimeea, a deputaților și persoanelor cu funcții de răspundere din administrația publică locală, în baza deciziei comisiei electorale teritoriale, iar documentația privind referendumurile locale, în baza deciziei consiliului local, este perfectată și în această limbă (limbi) regională.

2. Buletinele de vot se tipăresc în limba de stat. În cuprinsul teritoriului de răspândire a limbii (limbilor) regionale sau minoritare care întrunesc condițiile alineatului trei al articolului 8 din prezenta Lege, buletinele de vot pentru alegerile deputaților în Rada Supremă a Republicii Autonome Crimeea, a deputaților și persoanelor cu funcții de răspundere din administrația publică locală, în baza deciziei comisiei electorale teritoriale, pot fi tipărite și în respictiva limbă (limbi) regională.

3. Buletinele de vot pentru referendumul național sau local din Ucraina se tipăresc în limba de stat. . În cuprinsul teritoriului de răspândire a limbii (limbilor) regionale sau minoritare care întrunesc condițiile alineatului trei al articolului 8 din prezenta Lege, buletinele de vot pentru referendumul național sau local din Ucraina, în baza deciziei consiliului local, cuprinde, alături de textul în limba de stat, traducerea acestuia în respectiva limbă (limbi) regională.

4. Afișele electorale ale candidaților pentru funcția de Președinte al Ucrainei, ale candidaților la funcțiile de deputat al poporului din Ucraina, de deputat în Rada Supremă a Republicii Autonome Crimeea, de deputat și de persoane cu funcții de răspundere din administrația publică locală sunt tipărinte în limba de stat. În baza demersului respectivului subiect al procesului electoral, alături de textul în limba de stat este plasată traducerea lui în limba (limbile) regională.

5. Materialele electorale se perfectează în limba de stat sau în limba (limbile) regională, după cum consideră necesar însuși candidatul, partidul politic sau organizația sa locală care sunt subiecți ai procesului electoral.

Articolul 13. Limba documentelor de identitate sau a datelor despre identitatea persoanei

1. Pașaportul cetățeanului Ucrainei sau documentul echivalent, precum și datele despre posesorul acestuia cuprinse în acest document, se perfectează în limba de stat, iar alături, la alegerea cetățeanului, în una dintre limbile regionale sau minoritare din Ucraina. Acțiunea acestei prevederi se răspândește și asupra altor documente oficiale care atestă identitatea cetățeanului Ucrainei sau date despre acesta (înscrisurile din actele de stare civilă și documentele eliberate de organele de înregistrare a actelor de stare civilă, documentul de studii, carnetul de muncă, livretul militar și alte documente oficiale), precum și asupra documentelor care atestă identitate cetățeanului străin sau a apatridului, dacă persoana a formulat o cerere scrisă în acest sens.

2. Documentul despre studii, eliberat de isntituția de învățământ cu predare în limba regională, se perfectează, la cererea titularului, în două limbi – în limba de stat, iar alături – în respectiva limbă regională.

Articolul 14. Limba procedurilor judecătorești

1. În Ucraina, justiția în cauze civile, economice, administrative și penale este efectuată în limba de stat. În cuprinsul teritoriului de răspândire a limbii (limbilor) regionale sau minoritare care întrunesc condițiile alineatului trei al articolului 8 din prezenta Lege, în baza înțelegerii acordului părților, instanțele pot desfășura procedurile în această limbă (limbi) regională.

2. Un judecător profesionist trebuie să posede limba de stat. În cuprinsul teritoriului de răspândire a limbii (limbilor) regionale sau minoritare care întrunesc condițiile alineatului trei al articolului 8 din prezenta Lege, statul garantează posibilitatea desfășurării procedurilor judecătorești în această limbă (limbi) regională. Necesitatea asigurării unei asemenea garanții trebuie luată în considerație la selectarea cadrelor judecătorești.

3. Părțile în proces prezintă în judecată documente procesuale și probe expuse în limba de stat. În cuprinsul teritoriului de răspândire a limbii (limbilor) regionale sau minoritare care întrunesc condițiile alineatului trei al articolului 8 din prezenta Lege, se permite prezentarea în judecată a documentelor procesuale și probelor expuse în respectiva limbă (limbi) regională, însoțite, în caz de ncesitate, de traducerea în limba de stat, fără suportarea de către părțile în proces a cheltuielilor suplimentare.

4. Persoanelor participante în proces li se asigură dreptul de a susține acțiuni procesuale verbale (prezentarea de pledoarii, de prope și explicații, demersuri și contestații, întrebări etc.) în limba maternă sau ăn altă limbă pe care o posedă, folosind serviciile interpretului în ordinea stabilită de legislația procesuală.  În cuprinsul teritoriului de răspândire a limbii (limbilor) regionale sau minoritare care întrunesc condițiile alineatului trei al articolului 8 din prezenta Lege, serviciile interpretului din limba (limbile) regională sau minoritară se acordă, în caz de necesitate, fără suportarea de către aceste persoane a unor cheltuieli suplimentare.

5. Documentele de judecată sau de anchetă se perfectează în limba de stat.

6. Documentele de judecată sau de anchetă, potrivit ordinii stabilite de legislația procesuală, li se înmânează părților în proces (condamnatului într-un dosar penal) în limba de stat sau în traducerea în limba lor maternă sau în altă limbă pe care aceștia o posedă.

Articolul 15. Limba investigațiilor preliminare, a anchetei și supravegherii de către organele procuraturii

Limba de lucru și a actelor de investigare preliminară, a anchetei și supravegherii de către organele procuraturii în Ucraina este limba de stat. Alături de limba de stat, în timpul desfășurării investigațiilor preliminare, a anchetei și a supravegheri de către organele procuraturii, pot fi utilizate limbile regionale sau minoritare din Ucraina, precum și alte limbi. Orice presoană are dreptul să i se aducă neîntârziat la cunoștință, în limba pe care acesta o înțelege, motivele arestării sau reținerii, precum și natura și cauzele învinuirii îpotriva sa și să se apere, folosind această limbă, în caz de necesitate, primind asistența gratuită a unui interpret.

Articolul 16. Limba procedurilor notariale.

Procedurile notariale în Ucraina se desfășoară în limba de stat. Dacă persoana care a solicitat îndeplinirea unei acțiuni notariale nu posedă limba de stat, la cererea acesteiaa, textele perfectate trebuie traduse de către notar sau de către un traducător în limba pe care o posedă.

Articolul 17. Limba asistenței juridice

Avocatul acordă asistență juridică persoanelor fizice și juridice în limba de stat sau în limba acceptată de către client.

Articolul 18. Limba activităților economice și sociale

1. În activitatea econimică și socială a întreprinderilor de stat, a instituțiilor și organizațiilor, limba de bază este limba de stat, de asemenea, utilizându-se liber limba rusă și alte limbi regionale sau minoritare.

2. În activitatea economică și socială a asociațiilor obștești, a întreprinderilor private, a insituțiilor și organizațiilor, a cetățenilor care sunt subiecți ai activității de antreprenoriat și a persoanelor fizice se utilizează în mod liber limba de stat, limbile regionale și minoritare, precum și alte limbi.

3. Este interzisă ca regulele interne din întreprinderi, instituții și organizații cu orice formă de proprietate să cuprindă prevederi care să excludă sau să limiteze în comunitarea colaboratorilor utilizarea limbii de stat, a limbii ruse, a altor limbi regionale sau minoritare. În activitatea întreprinderilor pot fi folosite și alte limbi.

Articolul 19. Limba tratatelor internaționale ale Ucrainei

Limba tratetelor internaționale ale Ucrainei, precum și a acordurilor dintre întreprinderi, instituții și organizații din Ucraina și întreprinderi, instituții și organizații din alte state este limba de stat și limba celeilalte (celorlalte) părți, dacă însuși acordul internațional nu prevede altfel.

Capitolul III

LIMBA ÎNVĂȚĂMÂNTULUI, ȘTIINȚEI, INFORMATICII ȘI CULTURII

Articolul 20. Limba învățământului

1. Libera alegere a limbii de instruire constituie un drept inalienabil al cetățeanului Ucrainei, drept care se realizează în cadrul prezentei Legi, cu condiția studierii obligatorii a limbii de stat într-un volum suficient integrării în societatea ucraineană.

2. Cetățenilor Ucrainei li se garantează dreptul de a primi studii în limba de stat și în limbile regionale sau minoritare. Acest drept este asigurat prin rețeaua de instituții preșcolare, de instituții extrașcolare și școlare de învățământ mediu general, tehnic profesional și superior de stat și comunal în limba ucraineană sau în ale limbi regionale de studiu, rețea creată în conformitate cu necesitățile cetățenilor și potrivit legislației Ucrainei despre învățământ.

3. Necesitatea cetățenilor privind limba de studiu se stabilește în mod obligatoriu în baza cererii privind limba de instruire depuse de către elevi (în cazul minorilor – de către părinți sau de către tutori), de către studenți la admiterea în instituțiile de învățământ de stat sau comunale, precum și, în caz de necesitate, în orice timp pe parcursul studiilor.

4. Instituțiile de învățământ de stat sau comunale instituie, în ordinea stabilită, clase sau grupe separate, în care instruirea se desfășoară în altă limbă decât în instituția respectivă de învățământ în general, dacă există un număr suficient de cereri respective privind limba de instruire depuse de către elevi (în cazul minorilor – de către părinți sau de către tutori), de către studenți, în conformitate cu legislația Ucraiei despre învățământ.

5. În scopul susținerii grupurilor lingvistice puțin numeroase, se stabilesc, în ordinea stabilită de lege, norme pentru formarea de instituții de învățământ, clase și grupe incomplete și se asigură condițiile pentru funcționarea lor.

6. Limba de instruire în instituțiile private de învățământ de orice grad este stabilită de către fondatorii (proprietarii) acestor instituții.

7. În toate instituțiile de învățământ mediu de cultură generală este asigurată studierea limbii de stat și a uneia dintre limbile regionale sau minoritare. Volumul de studiu al limbilor regionale sau minoritare este stabilit de către consiliile locale în conformitate cu legislația despre învățământ, ținându-se cont de gradul de răspândire a acestor limbi în teritoriul respectiv.

8. În instituțiile de cultură generală, de stat sau comunale, cu predare în limbile regionale studierea materiilor se face în limbile regionale (cu excepția limbii și literaturii ucrainene, care sunt studiate în limba ucraineană).

9. Testele pentru evaluarea externă a calității învățământului se întocmesc în limba de stat. La dorința persoanei, testele se prezintă în traducerea în limba regională sau minoritară (cu excepția testului la limba și literatura ucraineană).

10. Convorbirea sau alte forme de evaluare, dacă sunt prevăzute ca atare la admiterea într-o insituție de învățământ, se desfășoară în limba de stat sau, la dorința candidatului,  în limba de predare din această instituție.

11. Statul asigură pregătirea cadrelor didactice pentru instituțiile de învățământ cu limbile de instruire regionale sau minoritare și realizează asigurarea metodică a unei asemenea pregătiri.

12. Instituțiile de învățământ pot forma clase și grupe cu predarea în limbile străine.

Articolul 21. Limba în domeniul științei

Cetățenilor Ucrainei li se garantează dreptul liberei utilizări în domeniul activității științifice a limbii de stat, a limbilor regionale sau minoritare, a altor limbi. Statul facilitează crearea infrastructurii lingvistice corespunzătoare, cuprinzând posibilitatea utilizării n activitatea științifică a libii de stat, a limbilor regionale sau minoritare, a altor limbi, inclusiv a celor străine, cuprinzând posibilitatea studierii literaturii științifice, a desfășurării activităților științifice, a publicării rezultatelor lucrărilor de cercetare științirică și de desfășurarea oricăror asemenea activități în aceste limbi. Rezultatele lucrărilor de cercetare științifică se redactează în limba de stat, în limba regională sau minoritară ori în altă limbă, la alegerea autorilor lucrărilor.

În publilcațiile periodice cu caracter științific editate în limba de stat se prezintă anumite puncte ale rezultatelor științifice în limbile regionale sau minoritare ori în alte limbi. În publicațiile periodice cu caracter științifi editate în limbile regionale sau minoritare ori în alte limbi, expunerea rezultatelor științifice de bază se face în limba de stat.

Articolul 22. Limba în domeniul informaticii

1. Limbile de bază ale informaticii în Ucraina sunt ucraineana, rusa și engleza. Sistemele computaționale și programele electronice utilizte de către organele puterii de stat și de către orgameșe administrației publice locale, de către întreprinderile, instituțiile și organizațiile de stat trebuie să asigure posibilitatea prelucrării textelor în limbile ucraineană, rusă și engleză. Sistemele computaționale de stat și programele electronice utilizate de ele pot folosi în mod liber și alte limbi.

2. Limba sistemelor computaționale private și programele electronice tulizate de ele este stabilită de proprietarii acestor sisteme.

Articolul 23. Limba în domeniul culturii

1. Statul, subliniind importanța dialogului intercultural și a multilingvismului, este preocupat de dezvolarea formelor ucrainofone ale vieții culturale, garantează libera folosire a limbilor regionale și minoritare în domeniul culturii, neamestecul în activitatea de creație a oamenilor de cultură și asigură realizrea drepturilor și intereselor culturale ale tuturor gruprulor lingvistice din Ucraina.

2. În scopul unei largi cunoașteri de către cetățenii Ucrainei a realizărilor culturale ale altor popoare ale lumii, în Ucraina este asigurată traducerea și publicarea în limba ucraineană, în limbile regionale sau minoritare ori în alte limbi a  literaturii artistice, politice, științifice sau de altă natură.

3. Impresariatul și anunțurile privind concertele și ale activități culturale desfășurate de către persoane aparținând unor diverese grupruri lingvistice, privind evoluarea artiștilor de peste hotare pot fi făcute în limba de stat, în limbile regionale sau minoritare, în alte limbi, la alegerea organizatorilor acțiunii.

4. Efectuarea de copii ale filmelor de producție străină difuzate în cinematografe sau în rețele publice de televiziune sau în condiții casnice în Ucraina se face în limba originalului sau cu dublarea sau sonorizare sau sutitrarea în limba de stat sau în libile regionale sau minoritare, la comanda distribuitorilor și beneficiarilor, ținându-se cont de necesitățile lingvistice ale consumatorilor.

Capitolul IV

LIMBA ÎN DOMENIUL INFORMAȚIEI ȘI COMUNICAȚIILOR

Articolul 24. Limba mijloacelor de informare în masă și a editurilor

1. Oricărei persoane i se garantează dreptul de a consuma produse informaționale oferite de mijloacele de informare în masă în orice limbă. Acest drept, în respect față de principiul independenței mass-media, este asigurat prin crearea condițiilor pentru difuzarea informației în diferite limbi și libera alegere a limbii acestui tip de consum. Statul facilitează editarea și difuzarea operelor de artă audio și audiovizuale, a tipăriturilor în limba de stat, în limbile regionale sau minoritare.

2. Informația oficială despre activitatea organelor puterii de stat și a organelor administrației publice locale este difuzată în limba de stat, iar în cuprinsul teritoriului de răspândire a limbii (limbilor) regionale sau minoritare care întrunesc condițiile alineatului trei al articolului 8 din prezenta Lege – de asemenea, în această limbă (limbi) regională. În cazul difuzării informației oficiale într-o limbă care este diferită de limba oficială, difuzorul trebuie să asigure traducerea autentică în limba de stat din limba în care este difuzată această informație.

3. Instituțiile de radio și televiziune din Ucraina pot, la discreția lor, emite în limba de stat, în limbile regionale și minoritare, în limbile de comunicare internațională și în alte limbi, atât într-una dintre aceste limbi, cât și în câteva dintre ele. Volumul emisiei la nivel național, regional și local în limba de stat, în limbile regionale sau minoritare trebuie să corespundă ponderii numerice a grupurilor etnice și este stabilit în mod independent de către difuzori.

4. Transmisiunea operelor audiovizuale se face în limba originalului sau cu dublaj, sonorizare sau subtitrare în limba de stat, în limbile regionale sau minoritare, la discreția instituțiilor de radio și televiziune.

În cazul existenței posibilităților tehnice, instituțiile de radio și televiziune efectuează transisiuni ale operelor audiovizuale în câteva limbi, cu asigurarea liberei alegeri de către consumatori a limbii acestor opere.

5. Statul garantează libertatea recepționării directe a emisiunilor radio și de televiziune din țările vecine, emisiuni transmise în aceeași limbă sau în limbi asemănătoare cu limba de stat sau în limbile regionale sau minoritare din Ucraina și nu împiedică retransmisia prin unde a emisiunilor de radio și televiziune din țările vecine în aceste limbi și asigură, de asemenea, libertatea exprimării opiniilor și libera răspândire a informației în aceste limbi prin intermediul publicațiilor tipărite. Realizarea acestor libertăți poate fi fi limitată, în condițiile legii.

6. Limba mijloacelor de informae în masă tipărite este stabilită de către fondatori în conformitate cu actele de constituire.

7. Tipăriturile destinate uzului de serviciu și scopurilor practice (blachete, formulare,chitanțe, bilete etc.) sunt difuzate de către organele puterii de stat și de către organele administrației publice locale, de către întreprinderile, instituțiile și organizațiile de stat în limba de stat. În cuprinsul teritoriului de răspândire a limbii (limbilor) regionale sau minoritare care întrunesc condițiile alineatului trei al articolului 8 din prezenta Lege, în baza deciziei consiliului local, asemenea tipărituri pot fi difuzate și în respectiva limbă (limbi) regională. În cazul editării tipăriturilor destinate scopurilor practice și difuzate de către întreprinderile, instituțiile și organizațiile privare, precum și de către întreprinzătorii individuali și de către cetățeni, sunt folosite liber limba de stat, limbile regionale sau minoritare și alte limbi.

Articolul 25. Limba în domeniul comunicațiilor poștale și telecomunicațiilor

1. În domeniul acordării serviciilor de comunicații poștare și de telecomunicații din Ucraina sunt utilizate limba de stat și limbile regionale sau minoritare.

2. Adresele expeditorului și destinatarului expedițiilor poștale, ale telegramelor expediate în cuprinsul Ucrainei trebuie completate în limba de stat. Textul telegramelor poate fi scris în orice limbă, utilizând literele alfabetului chirilic sau ale alfabetului latin.

3. Expedițiile poștale internaționale și informațiile transmise prin intermediul rețelelor de telecomunicații de uz oștesc sunt prelucrate folosind limbile prevăzute în acordurile internaționale ale Ucrainei.

Articolul 26. Limba publicității și a marcajului comercial

1. Anunțurile publicitare, anunțurile și alte forme ale producției publicitare audiovizuale se fac în limba de stat sau în orice altă limbă la alegerea furnizorului de publicitate.

2. Mărcile comerciale și semnele serviciilor sunt redate în anunțurile publiciate în forma în care li se acordă acestora protecția juridică în Ucraina, în conformitate cu legislația.

3. Mărcile comerciale, instrucțiunile privind folosirea lor etc. se redau în limba de stat și în limba regională sau minoritară. La decizia producărotului de mărfuri, alături de textul redat în limba de stat poate fi plasată traducerea lui în alte limbi. Marcarea mărfurilor pentru export poate fi făcută în orice limbă.

Capitolul V

LIMBA TOPONIMELOR ȘI A NUMELOR CETĂȚENILOR

Articolul 27. Limba toponimelor

1. Toponimele (denumirile geografice) – denumirile unităților administrativ-teritoriale, ale stațiilor de cale ferată, ale străzilor și piețelor etc. – se formează și sunt redate în limba de stat. În cuprinsul teritoriului de răspândire a limbii (limbilor) regionale sau minoritare care întrunesc condițiile alineatului trei al articolului 8 din prezenta Lege, alături de toponimul în limba de stat este redat echivalentul lui în respectiva limbă (limbi) regională. În caz de necesitate, este redat corespondentul în alfabet latin (transliterarea) al toponimului din limba de stat.

2. Redarea toponimelor ucrainene într-o limbă (limbi) regională sau minoritară se face în conformitate cu tradițiile limbii în care sunt redate. Redarea lor în alte limbi se face prin transliterarea din liba de stat.

3. Toponimele din afara Ucrainei se redau în limba de stat în transcripție din limba originalului.

4. Edițiile cartografice destinate folosirii în Ucraina se elaborează și sunt tipărite în limba ucraineană.

Articolul 28. Limba numelor cetățenilor Ucrainei

1. Numele cetățenilor Ucrainei se redau în limba de stat în conformitate cu ortografia ucraineană.

2. Numele cetățenilor Ucrainei se redau în limbile regionale și în alte limbi în conformitate cu normele stabilite.

3. Orice cetățean al Ucrainei are dreptul să-și utilizeze numele de familie și prenumele (patronimicul) în limba maternă, potrivit tradițiilor limbii respective, precum și dreptul la recunoașterea lor oficială. La folosirea acestui drept, înscrierea numelui de familie și a prenumelui (patronimicului) în pașaportul cetățeanului Ucrainei, în pașaportul cetățeanului Ucrainei pentru călătorii peste hotare și în alte acte oficiale se face prin transliterare din ucraineană, rusă sau din altă limbă, la alegerea cetățeanului.

4. Înscrierea numelui de familie și a prenumelui (patronimicului) în pașapoarte și în alte acte oficiale se face cu acordul prealabil al deținătorului.

5. Orice cetățean al Ucrainei dispune de dreptul la corectarea înscrisurilor greșire ale numelui său de familie și prenumelui (patronimicului) său din pașapoarte sau din alte acte oficiale, inclusiv a celor care s-au produs ca urmare a încălcării exigențelor alineatelor trei și patru ale prezentului articol.

Capitolul VI

LIMBA FORȚELOR ARMATE ALE UCRAINEI ȘI A ALTOR FORMAȚIUNI ARMATE

Articolul 29. Limba Forțelor Armate ale Ucrainei și a altor formațiuni armate

Limba Regulamentelor militare, a documentației, a activităților de birou, a formlării ordinelor și comenzilo și a altor tipuri de comunicare regulanetară în Forțele Armate ale Ucrainei și a alte formațiuni armate create în conformitate cu legislația Ucrainei este limba ucraineană.

Capitolul VII

SPRIJINIREA DEZVOLTĂRII LIMBII ȘI CULTURII UCRAINENE PESTE HOTARELE UCRAINEI

Articolul 30. Sprijiirea dezvoltării limbii și cuturii ucrainene peste hotarele Ucrainei

Statul sprijină, în conformitate cu normele internaționale și acordurile interstatale, dezvoltarea limbii și culturii ucrainene peste hotare, facilitează satisfacerea necesităților național-culturale ale ucrainenilor de peste hotare, acordă, în conformitate cu normele dreptului internațional, un ajutor multilateral, la dorința acestora, școlilor de cultură generală, instituțiilor științifice, asociațiilor cultural-naționale ale ucrainenilor, ale cetățenilor de origine ucraineană domiciliați peste hotarele țării, în studierea limbii ucrainene și efectuarea de cercetări științifice în domeniul ucrainologiei, facilitează instruirea cetățenilor de origine ucraineană în instituțiile de învățământ din Ucraina.

Capitolul VIII

APLICAREA LEGII UCRAINEI ”Despre principiile politicii lingvistice de stat”

Articolul 31. Aplicarea prezentei Legi

1.Organizarea aplicării Legii Ucrainei ”Despre principiile politicii lingvistice de stat” se pune în sarcina Cabinetului de Miniștri al Ucrainei, a organelor centrale și locale ale puterii executive, a organelor administrației publice locale, a conducătorilor de asociații cetățenești, de întreprinderi, instituții și organizații în limitele competențelor acestora.

2. Controlul privind aplicarea prezentei Legi este efectuat de Rada Supremă a Ucrainei sub forma controlului parlamentar, precum și de către alte organel ale puterii de stat și organe ale administrației publice locale împuternicite în acest sens de către legislația Ucrainei.

3. Organele puterii judecătorești asigură apărarea judecătorească privind aplicarea prezentei Legi.

Capitolul IX

RĂSPUNDEREA PENTRU ÎNCĂLCAREA LEGII UCRAINEI ”Despre principiile politicii lingvistice de stat”

Articolul 32. Răspunderea pentru încălcarea Legii Ucrainei ”Despre principiile politicii lingvistice de stat”

Organele puterii de stat, organele administrației publice locale, persoanele cu funcții de răspundere și persoanele din serviciul public care se fac vinovate de încălcarea Legii Ucrainei ”Despre principiile politicii lingvistice de stat” poartă răspndere administrativă și penală în conformitate cu legislația Ucrainei.

Capitolul X

Prevederi finale

1. Legea intră în vigoare din data publicării acesteia. Publicarea Legii este asigurată în limba de stat, în limbile regionale și minoritare, precum și în alte limbi.

2. Din data intrării în vigoare a prezentei Legi se abrogă:

Legea RSS Ucrainene ”Despre limbile din RSS Ucraineană” (Monitorul Sovietului Suprem al RSS Ucrainene, 1989, nr. 45, art. 631; Monitorul Sovietului Suprem al RSS Ucrainene, 1995, nr. 13, art. 85, nr. 24, art. 159);

Hotărârea Sovietului Suprem al RSS Ucrainene ”Despre modul de punere în aplicare a Legii RSS Ucrainene ”Despre limbile din RSS Ucraineană”” (Monitorul Sovietului Suprem al RSS Ucrainene, 1989, nr. 45, art. 632).

3. Până la aducerea în conformitate cu prezenta Lege, actele normativ-juridice în vigoare se aplică în partea în care nu contravin prezentei Legi.

4. Cabinetul de Miniștri al Ucrainei:

va asigura în termen de trei luni aducerea actelor sale normativ-juridice și a actelor normativ-juridice ale ministerlor și ale altor organe centrale ale puterii executive în conformitate cu prezenta Lege;

va adopta măsurile pentru ca organele, organizațiile, instotuțiile, persoanele cu răspundere din cadrul lor și persoanele din serviciu public care sunt vizate, precum și toți cetățenii să fie informați asupra drepturilor și obligațiilor stabilite de prezenta Lege;

va pune în sarcina organlui executiv central abilitat în domeniul statisticii, a organelor sale teritoriale ca, în termen de trei luni, să asigure consiliile locale vizate cu datele recensământului general al populației Ucrainei privind componența lingvistică a populației acestor unități administrtiv-teritoriale, potrivit alineatului trei al articolului 7 din prezenta Lege.

5. Consiliul Național al Ucrainei pentru televiziune și radiodifuziune va asigura, în termen de trei luni, aducerea licencelor de emisie eliberate anterior instituțiilor de radio și de televiziune în conformitate cu cerințele prezentei Legi, fără ca solicitanții licențelor de emisie să suporte cheltuieli suplimentare.

Capitolul XI

Prevederi tranzitorii

1. Se introduc modificări în următoarele legi ale Ucrainei:

1) Legea Ucrainei ”Despre învățământ” (Monitorul Sovietului Suprem al RSS Ucrainene, 1991, nr. 34, art. 451):

Articolul 7 se expune într-o nouă redacție:

”Articolul 7. Limba de instruire

Limba de instruire se stabilește potrivit articolului 20 al Legii Ucrainei ”Despre principiile politicii lingvistice de stat””;

În articolul 18:

alineatul întâi se completează, după cuvântul ”conform”, cu sintagma ”necesităților cetățenilor privind limba de instruire”;

alineatul patru se competează cu o propoziție inițială în următoarea redacție:

”Necesitatea nor instituții de învățământ de stat sau comunale de toate gradele cu diferite limbi de instruire este determinată în mod obligatoriu în baza cererilor privind limba de instruire prezentate de către elevi (în cazul minorilor – de către părinți sau tutori), de către stundeți la admiterea în instituțiile de învățământ, precum și, în caz de necesitate, în orice moment pe durata instruirii”.

În legătură cu această completare, alineatele întâi, doi, trei și patru devin, respectiv alineatele doi, trei, patru, cinci;

alineatul întâi al articolulului 35 se completează, după sintagma ”determinată de necesitățile sociale”, cu cuvântul ”lingvistice”;

propoziția a treia din alineatul trei al articolului 59 se completează, după sintagma ”atitudinea respectuoasă față de limba de stat”, cu sintagma ”limbile regionale sau minoritare, față de alte limbi”;

2) În Legea Ucrainei ”Despre învățământul preșcolar” (Monitorul Radei Supreme a Ucrainei, 2001, nr. 49, art. 259):

alineatul trei al articolului 7 se completează, după cuvântul ”de stat”, cu sintagma ”limbile regionale sau minoritare”;

articolul 10 se expune într-o nouă redacție:

”Articolul 10. Limba educației preșcolare

Limba educației preșcolare este stabilită conform articolului 20 al Legii Ucrainei ”Despre principiile politicii lingvistice de stat””;

Propoziția a șasea din alineatul doi al articolului 36 se completează, după cuvintele ”de stat”, cu sintagma ”limbilor regionale sau minoritare”;

3) În legea Ucrainei ”Despre învățământul mediu de cultură generală” (Monitorul Radei Supreme a Ucrainei, 1999, nr. 28, art. 230):

Alineatul șapte al articolului 5 se completează, după cuvintele ”de stat”, cu sintagma ”limbilor regionale sau minoritare”;

Articoul 7 se espune într-o nouă redacție:

”Articolul 7. Limba de instruire și educației în instituțiile de învățământ de cultură generală

Limba de instruire și educației în instituțiile de învățământ de cultură generală se stabilește potrivit articolului 20 al Legii Ucrainei ”Despre principiile politicii lingvistice de stat””;

Propoziția a patra din alineatul doi al articolului 29 se compeltează, după cuvintele ”de stat”, cu sintagma ”limbilor regionale sau minoritare”;

4) În legea Ucrainei ”Despre educația extrașcolară” (Monitorul Radei Supreme a Ucrainei, 2000, nr. 46, art. 393) articolul 7 se expune într-o nouă redacție:

”Artocolul 7. Limba de instruire în educația extrașcolară

Limba de instruire în educația extrașcolară este stabilită de articolul 2 0al Legii Ucrainei ”Despre principiile politicii lingvistice de stat””;

5) În Legea Ucrainei ”Despre învățământul superior” (Monitorul Radei Supreme a Ucrainei, 2002, nr. 20, art. 134) articolul 5 se expune într-o nouă redacție:

”Artocolul 5. Limba de instruire în instituțiile de învățământ superior

Limba de instruire în instituțiile de învățământ superior este stabilită de articolul 20 al Legii Ucrainei ”Despre principiile politicii lingvistice de stat””;

6) În Codul Procesual Civil al Ucrainei (Monitorul Radei Supreme a Ucrainei, 2004, nr. 40-41,42, art. 492) articolul 7 se expune într-o nouă redacție:

”Articolul 7. Limba procedurilor judiciare civile

Limba procedurilor judiciare civile este stabilită de articolul 14 al Legii Ucrainei ”Despre principiile politicii lingvistice de stat””;

7) În Codul Procesual Economic al Ucrainei (Monitorul Radei Supreme a Ucrainei, 1992, nr. 6, art. 56) articolul 3 se expune într-o nouă redacție:

”Articolul 3. Limba procedurilor judiciare economice

Limba procedurilor judiciare economice este stabilită de articolul 14 al Legii Ucrainei ”Despre principiile politicii lingvistice de stat””;

8) În Codul Administrativ al Ucrainei (Monitorul Radei Supreme a Ucrainei, 2005, nr. 35-36,27, art. 446) articolul 15 se expune într-o nouă redacție:

”Articolul 15. Limba procedurilor judiciare administrative

Limba procedurilor judiciare administrative este stabilită de articolul 14 al Legii Ucrainei ”Despre principiile politicii lingvistice de stat””;

9) În Codul de Procedură Penal al Ucrainei (Monitorul Sovietului Suprem al RSS Ucrainene, 1961, nr. 2, art. 15) articolul 19 se expune într-o nouă redacție:

”Articolul 19. Limba procedurilor judiciare în cauzele penale

Limba procedurilor judiciare în cauzele penale este stabilită de articolul 15 al Legii Ucrainei ”Despre principiile politicii lingvistice de stat””;

10) În Legea Ucrainei ”Despre notariat” (Monitorul Radei Supreme a Ucrainei, 1993, nr. 39, art. 383) articolul 15 se expune într-o nouă redacție:

”Articolul 15. Limba procedurilor judiciare economice

Limba procedurilor notariale este stabilită de articolul 16 al Legii Ucrainei ”Despre principiile politicii lingvistice de stat””;

11) Legea Ucrainei ”Despre avocatură” (Monitorul Radei Supreme a Ucrainei, 1993, nr. 9, art. 62) se completează cu un nou articol, șase, având următorul cuprins:

”Articolul 6. Limba asistenței juridice

Limba asistenței juridice este stabilită de articolul 17 al Legii Ucrainei ”Despre principiile politicii lingvistice de stat””;

12) În Legea Ucrainei ”Despre administrațiile locale de stat” (Monitorul Radei Supreme a  Ucrainei, 1999, nr. 20-21, art. 190) alineatul întâi al articolului 12 se expune într-o nouă redacție:

”În funcțiile din administrațiile locale de stat se desemnează cetățeni ai Ucrainei care dispun de studii și pregătire profesională corespunzătoare, posedă limba de stat, limbile regionale și minoritare în volumul necesar pentru îndeplinirea atribuțiilor de serviciu în conformitate cu exigențele articolului 11 al Legii Ucrainei ”Despre principiile politicii lingvistice de stat””;

13) În Legea Ucrainei ”Despre serviciul în organele administrației publice locale” (Monitorul Radei Supreme a  Ucrainei, 2001, nr. 33, art. 175) alineatul doi al articolului 5 se expune într-o nouă redacție:

”În serviciul public pot fi desemnate persoane care dispun de studii și pregătire profesională corespunzătoare, posedă limba de stat, limbile regionale și minoritare în volumul necesar pentru îndeplinirea atribuțiilor de serviciu în conformitate cu exigențele articolului 11 al Legii Ucrainei ”Despre principiile politicii lingvistice de stat””;

14) În Legea Ucrainei ”Despre minoritățile naționale din Ucraina” (Monitorul Radei Supreme a  Ucrainei, 1992, nr. 36, art. 529) articolul 8 se expune într-o nouă redacție:

”Articolul 8. Limba de lucru, a procedurilor și documentației organelor puterii de stat și a celor ale administrației publice locale este stabilită de articolul 11 al Legii Ucrainei ”Despre principiile politicii lingvistice de stat””;

15) În Legea Ucrainei ”Despre autonomica publică locală” (Monitorul Radei Supreme a  Ucrainei, 1997, nr. 24, art. 170):

Punctul 50 din alineatul întâi al articolului 26 se expune într-o nouă redacție:

”50) adoptarea hotărârilor pentru aplicarea prevederilor articolelor 7, 11,12, 20, 24 ale Legii Ucrainei ”Despre principiile politicii lingvistice de stat””;

Subpunctul 1 al punctului b) al articolului 32 se expune într-o nouă redacție:

”1) asigurarea în limitele competențelor acordate a accesului și gratuității învățământului și asistenței medicate în respectivul teritoriu, asigurarea posibilității de obținere a studiilor în limba de stat, iar în limitele teritoriului de răspândire a unei limbi regionale – în această limbă regională sau minoritară, potrivit normelor stabilite de articolul 29 al Legii Ucrainei ”Despre principiile politicii lingvistice de stat””;

16) În Legea Ucrainei ”Despre alegerea Președintelui Ucrainei” (Monitorul Radei Supreme a  Ucrainei, 1999, nr. 14, art. 81) alineatul doi al artcolului 59 se completează:

După cuvântul ”text”, cu cuvintele ”și limba (limbile)”;

Cu propoziția ”Limba (limbile) afișului electoral se stabilește conform articolului 12 al Legii Ucrainei ”Despre principiile politicii lingvistice de stat””;

17) În Legea Ucrainei ”Despre alegerile deputaților poporului din Ucraina” (Monitorul Radei Supreme a  Ucrainei, 2004, nr. 27-28, art. 366) alineatul doi al artcolului 67 se completează:

După cuvântul ”text”, cu cuvintele ”și limba (limbile)”;

Cu propoziția ”Limba (limbile) afișului electoral se stabilește conform articolului 12 al Legii Ucrainei ”Despre principiile politicii lingvistice de stat””;

18) În Legea Ucrainei ”Despre alegerea deputaților în Rada Supremă a Republicii Autonome Crimeea, în consiliile locale și a primarilor satelor, orășelelor și orașelor” (Monitorul Radei Supreme a  Ucrainei, 2004, nr. 30-31, art. 382):

În articolul 24:

Punctul 8 al alineatului doi, după cuvântul ”text”, se completează cu cuvintele ”și limba (limbile)”;

Punctul 9 al alineatului patru, după cuvântul ”text”, se completează cu cuvintele ”și limba (limbile)”;

Punctul 9 al alineatului cinci, după cuvântul ”text”, se completează cu cuvintele ”și limba (limbile)”;

Punctul 10 al alineatului întâi al articolului 36, după cuvintele ”de stat”, se completează cu cuvintele ”iar în limitele teritoriului de răspândire a limbii regionale sau minoritare, de asemenea, în această limbă regională sau minoritară”;

 Alineatul doi al articolului 52:

După după cuvântul ”text”, se completează cu cuvintele ”și limba (limbile)”;

Se completează cu o nouă propoziție:”Limba (limbile) afișului electoral se stabilește conform articolului 12 al Legii Ucrainei ”Despre principiile politicii lingvistice de stat””;

Alineatul nouă al articolului 63 se expune într-o nouă redacție:

”Limba (limbile) buletinului de vot se stabilește conform articolului 12 al Legii Ucrainei ”Despre principiile politicii lingvistice de stat””;

19) În Legea Ucrainei ”Despre referendumul național și local din Ucraina” (Monitorul Sovietului Suprem al  RSS Ucrainene, 1991, nr. 33, art. 443) în articolul 36:

Alineatul patru:

După cuvântul ”conținutul”, se completează cu cuvintele ”limba (limbile)”;

După cuvintele ”Rada Supremă a Ucrainei”, se completează cu cuvintele ”în conformitate cu deciziile consiliilor locale privind limba (limbile) buletinului de vot”;

Alineatul cinci se expune într-o nouă redacție:

”Limba (limbile) buletinului de vot se stabilește conform articolului 12 al Legii Ucrainei ”Despre principiile politicii lingvistice de stat””;

20) În Legea Ucrainei ”Despre organele de înregistrare a actelor de stare civilă” (Monitorul Radei Supreme a Ucrainei, 1994, nr. 14, art. 78) articolul 16 se expune într-o nouă redacție:

”Articolului 16. Limba procedurilor în organele de înregistrare a actelor de stare civilă

Limba procedurilor în organele de înregistrare a actelor de stare civilă se stabilește conform articolului 13 al Legii Ucrainei ”Despre principiile politicii lingvistice de stat””;

21) În Legea Ucrainei ”Despre cultură” Nr. 2778-VI din 14 decembrie 2010, articolul 5 se expune într-o nouă redacție:

”Articolului 5. Limba în domeniul culturii

1.Aplicarea limbilor în domeniul culturii este garantată de Constituția Ucrainei și se stabilește conform articolului 23 al Legii Ucrainei ”Despre principiile politicii lingvistice de stat”;

2. Statul asigură dezvoltarea multilaterală și funcționarea limbii de stat în domeniul culturii, garantează libera utilizare a limbilor tuturor minorităților naționale din Ucraina”;

22) În Legea Ucrainei ”Despre cinematografie” (Monitorul Radei Supreme a Ucrainei, 1998, nr. 22, art. 114):

Articolul 6 se expune într-o nouă redacție:

”Articolul 6. Limba în domeniul cinematografiei

Aplicarea limbilor în domeniul cinematografiei se realizează conform articolului 23 al Legii Ucrainei ”Despre principiile politicii lingvistice de stat”;

Alineatul doi al articolului 14 se expune într-o nouă redacție:

”Difuzarea filmelor străine se face în conformitate cu articolul 23 al Legii Ucrainei ”Despre principiile politicii lingvistice de stat” și cu tratatele internaționale pentru a căror obligativitatea și-a dat acordul Rada Supremă a Ucrainei”;

23) În Legea Ucrainei ”Despre informație” (Monitorul Radei Supreme a Ucrainei, 1992, nr. 48, art. 650), articolul 11 se expune într-o nouă redacție:

 ”Articolul 11. Limba informațiilor

Limba informațiilor este stabilită de Legea Ucrainei ”Despre principiile politicii lingvistice de stat” și tratatele internaționale pentru a căror obligativitatea și-a dat acordul Rada Supremă a Ucrainei, de alte acte legislative ale Ucrainei în domeniul informației”;

24) În Legea Ucrainei ”Despre televiziune și radiodifuziune” (Monitorul Radei Supreme a Ucrainei, 1994, nr. 10, art. 43), articolul 10 se expune într-o nouă redacție:

 ”Articolul 10. Utilizarea limbilor în activitatea informațională a organizațiilor de radio și televiziune

Utilizarea limbilor în activitatea informațională este stabilită de articolul 24 al Legii Ucrainei ”Despre principiile politicii lingvistice de stat””;

Punctul j) din alineatul doi al articolului 24 se omite;

Punctul d) din alineatul trei al articolului 27 se omite;

25) În Legea Ucrainei ”Despre agențiile de știri” (Monitorul Radei Supreme a Ucrainei, 1996, nr. 13, art. 83), articolul 3 se expune într-o nouă redacție:

 ”Articolul 3. Limba produselor agențiilor de știri

Agențiile de știri își difuzează produsele, în conformitate cu legislația Ucrainei despre limbi, în limba de stat, în limba rusă, în alte limbi regionale sau minoritare, precum și în alte limbi, respectând normele morale general recunoscute ale exprimării”;

26) În Legea Ucrainei ”Despre modul de reflectarea a activității organelor puterii de stat și a organelor administrației publice locale din Ucraina de către mijloacele de informare în masă” (Monitorul Radei Supreme a Ucrainei, 1997, nr. 49, art. 229), articolul 4 se expune într-o nouă redacție:

 ”Articolul 4. Limba difuzării informațiilor despre activitatea organelor puterii de stat și a organelor administrației publice locale

Limba în care se difuzează informațiile despre activitatea organelor puterii de stat și a organelor administrației publice locale  e stabilește conform articolului 24 al Legii Ucrainei ”Despre principiile politicii lingvistice de stat””;

27) În Legea Ucrainei ”Despre comunicațiile poștale” (Monitorul Radei Supreme a Ucrainei, 2002, nr. 6, art. 39), articolul 4 se expune într-o nouă redacție:

”Articolul 4. Limba în sfera acordării serviciilor poștale

Limba în sfera acordării serviciilor poștale este stabilită de articolul 25 al Legii Ucrainei ”Despre principiile politicii lingvistice de stat””;

28) În Legea Ucrainei ”Despre telecomunicații” (Monitorul Radei Supreme a Ucrainei, 2004, nr. 12, art. 155) articolul 7 se expune într-o nouă redacție:

”Articolul 7. Limba în sfera telecomunicațiilor

Limba în sfera telecomunicațiilor este stabilită de articolul 25 al Legii Ucrainei ”Despre principiile politicii lingvistice de stat””;

29) În Legea Ucrainei ”Despre publicitate” (Monitorul Radei Supreme a Ucrainei, 1996, nr. 39, art. 181), articolul 6 se expune într-o nouă redacție:

”Articolul 6. Limba publicității

Limba publicității este stabilită de articolul 26 al Legii Ucrainei ”Despre principiile politicii lingvistice de stat””;

30) În Legea Ucrainei ”Despre preparatele medicale” (Monitorul Radei Supreme a Ucrainei, 1996, nr. 22, art. 86), articolul 12 se cumpletează cu un nou alineat având următorul cuprins:

”Limba marcajului preparatelor medicale, a instrucțiunilor privind administrarea lor este stabilită de articolul 26 al Legii Ucrainei ”Despre principiile politicii lingvistice de stat””;

31) În Legea Ucrainei ”Despre denumirile geografice” (Monitorul Radei Supreme a Ucrainei, 2005, nr. 27, art. 360), în articolul 6:

Alineatul doi se expune într-o nouă redacție:

”Limba denumirilor obiectivelor geografice aflate pe teritoriul Ucrainei este stabilită de articolul 27 al Legii Ucrainei ”Despre principiile politicii lingvistice de stat””;

Alineatul trei al articolului 6 se omite.

32) În articolul 2 al Regulamentului Radei Supreme a Ucrainei aprobat prin Legea Ucrainei ”Despre Regulamentul Radei Supreme a Ucrainei” (Monitorul Radei Supreme a Ucrainei, 2010, nr. 14-15, nr. 16-17, art. 133):

Alineatul trei se expune într-o nouă redacție:

”Limba ședințelor Radei Supreme a Ucrainei este stabilită de articolul 9 al Legii Ucrainei ”Despre principiile politicii lingvistice de stat””;

Alineatul patru al articolului 2 se omite.

33) În Hotărârea Radei Supreme a Ucrainei ”Despre aprobarea prevederilor despre pașaportul cetățeanului Ucrainei, despre adeverința de naștere și pașaportul cetățeanului Ucrainei pentru călătorii în străinătate” (Monitorul Radei Supreme a Ucrainei, 1992, nr. 37, art. 545):

În Hotărârea despre pașaportul cetățeanului Ucrainei, propoziția întâi din punctul 4 se expune într-o nouă redacție:

”Limba pașaportului este stabilită de alineatul întâi al articolului 13 al Legii Ucrainei ”Despre principiile politicii lingvistice de stat”. Înscrierea numelui de familie și a prenumelui (patronimicului) se face în conformitate cu articolulul 28 al Legii Ucrainei ”Despre principiile politicii lingvistice de stat””;

În anexa la Hotărârea despre adeverința de naștere, propoziția a treia se expune într-o nouă redacție:

”limba adeverinței de naștere este stabilită de articolului 14 al Legii Ucrainei ”Despre principiile politicii lingvistice de stat”. Înscrierea numelui de familie și a prenumelui (patronimicului) se face în conformitate cu articolulul 28 al Legii Ucrainei ”Despre principiile politicii lingvistice de stat””;

În Hotărârea despre pașaportul cetățeanului Ucrainei pentru călăroriile în străinătate, în punctul 6, propoziția care urmează după cuvintele ”în conformitate cu” se completează cu cifrele și cuvintele:  ”cu articolulul 28 al Legii Ucrainei ”Despre principiile politicii lingvistice de stat””.

Președintele Ucrainei V. Ianukovici

Kiev, 3 iulie 2012

Legea a fost promulgată de Președintele Ucrainei la 8 august 2012


Iulian CHIFU: NATO nu poate depinde cu apărarea sa de un veto al Rusiei

Octombrie 7, 2011

Interviu cu domnul prof. dr. Iulian Chifu, analist de politică externă, director al Centrului pentru Prevenirea Conflictelor şi Early Warning, Bucureşti

– Domnule profesor, am discutat şi cu alte ocazii despre scutul antirachetă din România. Iată că ceea ce unii aşteptau cu speranţă, iar alţii cu înfrigurare, s-a produs: Bucureştiul şi Washingtonul au semnat Acordul privind amplasarea unor elemente ale scutului antirachetă în România. Aceste elemente vor fi amplasate în localitatea Deveselu din judeţul Olt şi implică interceptoare de tip SM-3 şi un radar de ghidare a interceptoarelor. S-a făcut multă vâlvă pe acest subiect în unele capitale. Am observat cu toţii reacţii calme la Budapesta, Sofia, Kiev şi Chişinău, pe când dinspre Belgrad şi dinspre Moscova s-a simţit un val de nervozitate. În ecuaţia geopolitică regională, aceste reacţii contează, pentru că relevă fie un potenţial de consensualitate, fie unul de tensiune şi conflict latent. Cum apreciaţi faptul semnării Acordului de la Washington şi reacţiile actorilor geopolitici din regiunea noastră?

– Sistemul antirachetă american cu elemente amplasate în România – interceptorii – şi Turcia – radarul de avertizare timpurie – este o contribuţie naţională la scutul antirachetă al NATO şi apără întreaga Europă şi Statele Unite. El acoperă Republica Moldova şi, parţial, Ucraina. E adevărat că Federaţia Rusă negociază cu NATO o formulă de cooperare sau „scut comun”, dar acesta nu are cum să permită Rusiei să-şi asume o parte a teritoriului NATO, din cauza indivizibilităţii apărării comune a Alianţei, aşa cum nu poate să-şi asume nici un drept de veto pe utilizarea scutului, deoarece timpul de reacţie este între 4 şi 12 minute. Nici la nivelul NATO nu se întruneşte Consiliul NATO-Rusia pentru a lua o decizie, ci există un mandat pentru un general care decide, în timp real. Mai mult, principial NATO nu poate depinde vreodată cu apărarea sa de un veto al Rusiei.

Formula agreată este cea a cooperării prin schimb de informaţii, eventual un centru de fuziune a datelor la sediul SHAPE din Mons, Belgia, acolo unde atât NATO, cât şi Federaţia Rusă, cu scutul său independent, să aibă ecrane şi să poată compara şi confrunta datele în timp real. De asemenea, se preconizează o formulă de acord care să conţină o comunicare în prealabil a tuturor activităţilor de lansare de rachete pentru a nu fi interpretate în mod eronat drept altceva decât ceea ce sunt şi să existe reacţia scutului antirachetă.

Şi în privinţa unor inspecţii in situ pe care Rusia şi le-ar dori, pe parcursul montării scutului, şi ele sunt imposibil de aranjat din două motive: mai întâi consimţământul statului gazdă, care nu poate fi angajat de partea americană, apoi, pe fond, lipsa interesului pentru un transfer de tehnologie militară a SUA către Federaţia Rusă. Consimţământul ar putea însemna autorizarea „spionajului oficial” pe tehnologia antirachetă modernă a interceptării prin pulverizare la impact, lucru ce nu intră în spaţiul de interes al statelor membre NATO a se produce.

– Semnarea Acordului şi amplasarea propriu-zisă a elementelor scutului antirachetă, atunci când se va produce, determină ajustarea sau modificarea în răspăr a comportamentului statelor care se simt vizate. La ce anume credeţi că ne-am putea aştepta şi din partea căror capitale anume?

– Nu ne aşteptăm la reacţii de nici un fel. Partea rusă e convinsă că nu e un scut îndreptat împotriva sa, iar orice doleanţă ar dori să o exprime, pentru a deveni realitate, trebuie să fie acceptată şi de partener. Militarii ruşi ştiu componentele tehnice, cunosc metoda de interceptare, capacităţile sistemului, le-au discutat şi negociat. De altfel, este foarte corect de remarcat lipsa oricărei reacţii pe acest subiect din partea autorităţilor de vârf ale Federaţiei Ruse, mai mult, au apărut comentariile tehnice ce recunosc situaţia curentă şi lipsa oricărei ameninţări pentru Federaţia Rusă. Singurele comentarii şi presiuni vin în sensul promovării propunerilor de cooperare şi a doleanţelor Rusiei de a se implica în cadrul scutului antirachetă.

– Poate servi scutul antirachetă un motiv real de poticneală în politica externă a Rusiei, mai cu seamă în ceea ce priveşte diferendul moldo-rus îngheţat din Transnistria?

– Nu. Referirile la amplasarea unor capabilităţi în Transnistria au fost şi rizibile, şi fără legătură cu scutul antirachetă. Federaţia Rusă e conştientă, la nivelele sale decizionale, că amplasarea oricăror capabilităţi oriunde în lume trebuie să se refere la ameninţări reale şi credibile, altfel e greu de explicat şi propriului public de ce trebuie cheltuiţi aiurea nişte bani pe înarmare. Este şi cazul posibilei amplasări a unui port-elicopter din clasa Mistral, achiziţionat de la francezi, în Marea Neagră, la Sevastopol. Ar însemna că vizează statele NATO, cu o capabilitate supradimensionată şi costisitoare care nu se justifică în zonă, prin raza de acţiune, şi Moscova ştie că acest lucru ar antrena escaladarea înarmării în Marea Neagră, pentru că şi Turcia, şi România va dori să-şi protejeze ţărmurile din largul mării în faţa unei asemenea capabilităţi.

– Un alt conflict nerezolvat al Moscovei în regiunea noastră este diferendul canonic româno-rus, un conflict cu adânci rădăcini istorice. Cazul Mitropoliei Basarabiei este vizat direct. În câteva zile va sosi la Chişinău patriarhul Kiril Gundiaev al Moscovei şi al întregii Rusii, după ce, la distanţă de doar o săptămână, a efectuat vizite în ţinutul Herţa, la Bănceni, şi în nordul Bucovinei, la Cernăuţi. Cum se vede de la Bucureşti această activizare a Bisericii Ruse şi care sunt, în opinia dumneavoastră, elementele-cheie de care se conduce în regiunea noastră centrul de putere religioasă de la Moscova?

– Aici avem două niveluri, două planuri de discuţie. Unul este disputa reală şi ingerinţa în afacerile Bisericii Ortodoxe Române şi a componentelor sale din Basarabia, Bucovina şi regiunea Odesa, componente tradiţionale ce menţin tradiţia istorică a românilor moldoveni, basarabeni, nistreni, bucovineni. Aici e o chestiune pe care cele două Biserici ortodoxe trebuie să o convină, cu toleranţa şi modul egal de a le privi din partea guvernelor Republicii Moldova şi Ucrainei.

Cel de-al doilea plan e mai larg, nu mai puţin relevant, cu impact major asupra contemporaneităţii. El ţine de nevoia de raportare morală, de referire la valori concrete, pe care religia o oferă oamenilor. Am observat, în ultima vreme, o adevărată tendinţă a religiilor majore, consacrate, în ceea ce priveşte alunecarea către mercantilism şi căderea în principiile pieţei, devenind adevărate societăţi comerciale. E cazul tuturor Bisericilor mari, e şi cazul Bisericii ortodoxe, iar punctul major care demonstrează acest trend este fuga credincioşilor ruşi sau slavi, în general, de sub oblăduirea sa către islam radical, către culte jihadiste, către aşa-numitele „culte noi”, construite pe aşteptările oamenilor, care le satisfac mai bine nevoia de identitate de grup şi de referinţă morală, de raportare la divinitate, decât religiile mari. Aici problema e şi mai importantă, deoarece trec drept convertiţi la jihadism ruşi şi slavi, cazaci din regiunile Krasnodar Krai, Stavropol Krai, care se alătură insurgenţei din Caucazul de Nord şi aruncă în aer şi strategia de restabilire a structurii etnice a regiunii prin instalarea acestor etnici de origine slavă tocmai prin convertirea lor la Islam şi alăturarea insurgenţei, în special celei ce se manifestă prin acţiuni teroriste şi asumări jihadiste.

– Domnule profesor, vă mulţumim.

Vlad CUBREACOV


Schimb de focuri la graniţa moldo-ucraineană?

Ianuarie 23, 2010

Agenţia kieveană Ukrnews transmite că, în noaptea de 20 spre 21 ianuarie, pe segmentul transnistrean al frontierei moldo-ucrainene a avut loc un schimb de focuri între grănicerii ucraineni şi un grup de contrabandişti, presupuşi a fi cetăţeni moldoveni.

Schimbul de focuri s-a produs pe segmentul de frontieră dintre localităţile Semionovka din raionul Kodâma şi Tâmkovo din raionul Balta  (nordul regiunii Odesa), transmite Ukrnews. Cea mai apropiată localitate moldovenească de locul incidentului de frontieră este satul Broşteni din raionul Râbniţa. Distanţa dintre localitatăţile Tâmkovo (raionul Balta) şi Cobasna (raionul Râbniţa), unde se află depozitele de armament ale fostei Armate sovietice, este de 7,7 kilometri.

Potrivit sursei citate, în timpul incidentului de frontieră un soldat în termen din trupele de grăniceri ale Ucrainei a fost grav rănit. Acesta are o plagă prin împuşcare dintr-o armă de vânătoare. Soldatul rănit este spitalizat în centrul raional Kodâma, a fost supus unei intervenţii chirurgicale, iar medicii apreciază starea lui ca fiind critică.

Autorităţile ucrainene au deschis o anchetă asupra incidentului. Şeful biroului de presă al Direcţiei regionale Sud a Serviciului de Stat de Grăniceri al Ucrainei, Andrei Beloborodcenko, a refuzat deocamdată să comenteze incidentul, arătând că orice declaraţie ar putea prejudicia ancheta în derulare.

Autorităţile Republicii Moldova, ca şi reprezentanţii Misiunii Uniunii Europene de Asistenţă la Frontiera Moldo-Ucraineană (EUBAM) nu au confirmat sau comentat în vreun fel incidentul de pe segmentul transnistrean al frontierei comune cu Ucraina.


Comunitatea Românească şi alegerile prezidenţiale din Ucraina

Ianuarie 23, 2010

Interviu cu Ion Popescu, deputat în Rada Supremă de la Kiev

– Domnule deputat Popescu, vă rugăm să faceţi pentru cititorii noştri o prezentare a rezultatelor primului tur al prezidenţialelor din Ucraina, convocate la 17 ianuarie curent.

– În toate localităţile cu o populaţie majoritară românească, în satele maramureşene din Transcarpatia şi în satele bucovinene, basarabene sau regăţene din regiunea Cernăuţi, precum şi în satele basarabene din regiunea Odesa, absolut peste tot, a câştigat Victor Ianukovici. Cu o mică excepţie, din unele sate din raionul Hliboca (Adâncata – n.n.). Mă refer aici la circumscripţia românească, cu sediul la Nouă-Suliţa, singura circumscripţie din regiunea Cernăuţi unde Victor Ianukovici s-a plasat pe locul I, pe celelalte trei ocupând locul III. Datorită românilor, mai ales a celor din Herţa şi Nouă-Suliţa, s-a obţinut procentul respectiv. În raionul Herţa, Victor Ianukovici a câştigat cu 47,8 la sută. În afară de aceasta, în circumscripţia vecină, unde românii, doar în raionul Storojineţ sunt doar 37 la sută, din această circumscripţie mai fac parte şi raioanele Chiţman, Vijniţa şi Cutila, Victor Ianukovici s-a plasat pe locul 4, însă, datorită satelor româneşti, a trecut pe locul 3, pentru că, absolut în toate satele româneşti de pe Valea Siretului, Victor Ianukovici a câştigat.

– Care ar fi explicaţia acestui rezultat?

– Acest lucru se explică prin faptul că noi am semnat un Acord politic cu Partidul Regiunilor, în 2006, la alegerile parlamentare şi locale, când, în zona Cernăuţilor, din cei 50 de candidaţi la funcţiile de deputaţi în consiliile raionale, 38 dintre cei incluşi în lista Partidului Regiunilor au fost români. Am reuşit astfel să avem deputaţi în consiliile raionale din Cernăuţi – pe domnul Vasile Tărâţeanu, preşedintele Senatului comunităţii, Aurica Bojescu, secretarul Comunităţii, eu am obţinut un loc şi domnul Ion Botoş a obţinut un loc în consiliul regional din Transcarpatia. Domnul Botoş este preşedintele Asociaţiei românilor din Transcarpatia „Dacia” şi membru al Senatului Comunităţii Româneşti din Ucraina pentru zona Transcarpatia. Acest lucru trebuia menţionat. Pe data de 30 noiembrie a anului curent, a fost semnat un Acord între Victor Ianukovici şi Comunităţile română, maghiară şi rusofonă. Candidatul la preşedinţie s-a angajat să anuleze toate decretele discriminatorii ale Ministerului Învăţământului, prin care se încerca oprimarea şcolilor minorităţilor naţionale. Totodată, Victor Ianukovici a promis că nu se va implica în activitatea Bisericii ortodoxe româneşti, care este una canonică. Mai mult decât atât, va susţine, după posibilităţi, şi Mănăstirea din Brănceni, şi construcţia altor biserici, acolo unde se efectuează serviciul divin în limba română. Ne-am înţeles ca, la alegerile locale din 30 mai 2010, în funcţie de procentul pe care îl oferim la alegerile prezidenţiale, să obţinem, proporţional, pe lista Partidului Regiunilor şi locuri pentru Comunitatea Românească din Ucraina. Iată acestea sunt rezultatele şi acestea sunt motivele. La etapa actuală, Comunitatea Românească, precum şi cea maghiară şi rusofonă, s-au ţinut de cuvânt şi au votat, în majoritate, pentru Victor Ianukovici. Aşteptăm etapa a doua şi considerăm că aportul nostru va fi dus până la capăt, iar angajamentele vor fi onorate de ambele părţi. În afară de aceasta, luni, 18 ianuarie, la Mănăstirea din Brănceni din raionul Herţa a sosit Victor Ianukovici. Este prima vizită întreprinsă după primul tur de scrutin, anume la mănăstirea şi orfelinatul în care peste 200 de copii sunt înfiaţi de părintele Mihai Jar. Acolo a fost dat în exploatare o piscină pentru copiii bolnavi, iar la construcţia acestui orfelinat au participat cu ajutoare materiale concrete Victor Ianukovici personal şi prietenii săi din zona răsăriteană a Ucrainei.

– Domnule Popescu, care sunt estimările dumneavoastră pentru turul doi de scrutin al prezidenţialelor?

– La etapa actuală avem deja rezultatele în proporţie de sută la sută de pe întreg teritoriul Ucrainei. Au fost atacate în instanţă rezultatele din trei circumscripţii mici, dar, în general, Victor Ianukovici a câştigat cu o diferenţă de peste 10 la sută. Acest lucru ne oferă posibilitatea să prognozăm că Victor Ianukovici va lua între 45 şi 52 la sută, iar Iulia Timoşenko – între 30 şi 34 la sută. Acestea sunt nu doar estimările noastre, dar şi ale sondajelor care au fost mai aproape de rezultatele finale ale primului tur de scrutin. Ne bazăm pe rezultatele sondajelor respective, pentru că, rezultatele exit-pollurilor efectuate de către trei mari organizaţii de sondare a opiniei publice au coincis, până la urmă, cu rezultatele Comisiei Electorale Centrale. Cele trei agenţii de sondare a opiniei publice au pus în tutul întâi şi a doua întrebare care suna în felul următor: „În caz că, în cel de-al doilea tur de scrutin se vor întâlni Timoşenko şi Ianukovici, cu cine veţi vota?”. Rezultatele au arătat că, şi în această situaţie, Ianukovici câştigă detaşat cu un rezultat de aproximativ 70 la sută.

– V-aţi referit la Acordul încheiat de Uniunea interregională Comunitatea Românească din Ucraina cu Victor Ianukovici, în calitatea sa de candidat la prezidenţiale. Acest Acord prevede ca limba română să poată primi statutul de limbă regională oficială în zonele locuite în majoritate de români şi anularea recentelor prevederi ale Ministerului Învăţământului de la Kiev despre modificarea programelor şcolare şi predarea materiilor în şcolile de stat, din 2010, exclusiv în ucraineană. Doar Comunitatea Românească din Ucraina este nemulţumită de situaţia în acest domeniu sau este o atitudine solidară a tuturor minorităţilor? Ce ne puteţi spune în legătură cu perspectiva ca limba română să primească statutul de limbă oficială în localităţile şi zonele locuite compact de etnici români?

– Este vorba de o solidaritate interetnică, în primul rând între minorităţile care au şi au avut un sistem de învăţământ în limba maternă. Nu doar în perioada sovietică, ci şi pe timpul Imperiului Austro-Ungar. Mă refer la comunităţile românească, maghiară şi rusă. Acordul a fost semnat de trei organizaţii din partea minorităţilor. Referitor la perspective. La 18 ianuarie, aflându-se la Herţa, domnul Ianukovici le-a spus clar ziariştilor că, acolo unde locuiesc minoritarii, va fi implementată Carta Europeană a Limbilor Regionale şi Minoritare, iar în unităţile administrativ-teritoriale în care minoritarii, inclusiv românii, deţin o majoritate, limba va funcţiona, la nivel de limbă de stat, în toate domeniile, începând cu învăţământul şi terminând cu instanţele de judecată, mass-media, administraţie etc.

– Cum vă raportaţi la faptul că, dincolo de aceste tendinţe de asimilare, adică de ucrainizare a minorităţilor, comunitatea românească din Ucraina este totuşi divizată, în mod artificial, în români şi moldoveni, atunci când este vorba de programele şcolare, de statistici şi de acordare de drepturi în general?

– Este mai mult o problemă, să-i spunem aşa, politico-psihologică. Atât timp cât în Constituţia Republicii Moldova se menţionează că limba de stat este moldovenească, tot atâta timp va continua şi această divizare, inclusiv în şcoli. Dar vreau să spun că, în regiunea Cernăuţi, indiferent de faptul că o parte considerabilă, peste 60 000 mii de locuitori din raionul Nouă-Suliţa din Nordul Basarabiei, se declară moldoveni, în şcoală limba de studiu este româna. Bineînţeles, acolo unde au mai rămas şcoli. Referitor la aceste tentative de asimilare, pe care le întreprinde guvernul portocaliu al doamnei Timoşenko, s-a protestat la diferite niveluri, iar unul dintre punctele principale ale acestui Acord este anularea acestor prevederi. Este menţionat clar. Acelaşi lucru l-au declarat nu doar românii, dar şi populaţia rusofonă. Desigur, noul preşedinte nu va avea posibilitatea să introducă modificări în Constituţie, pentru că e nevoie de votul a două treimi din parlamentari. De aceea, problema limbii ruse, transformarea ei eventuală în a doua limbă de stat nu e simplu de făcut. Însă decretarea celei de-a doua limbi oficiale în unităţile administrativ teritoriale, acolo unde populaţia vorbitoare a unei limbi deţine mai mult de 50 la sută, este posibilă printr-un proiect de lege care poate fi votat nu cu 300 de voturi, ci cu doar 226. Iar preşedintele poate promulga această lege. În acest sens, atestăm disponibilitatea domnului Ianukovici, care, în cazul în care va câştiga, va face acest lucru. Programul Partidului Regiunilor menţionează clar necesitatea implementării Cartei Limbilor Regionale şi Minoritare, iar Acordul respectiv, plus rezultatele înregistrate în circumscripţiile noastre, ne dă speranţa că acest lucru se va întâmpla. În unităţile administrativ teritoriale (regiune, raion, oraş, orăşel, sat) în care majoritatea populaţiei vorbeşte o limbă, această limbă va obţine statut de limbă oficială, alături de ucraineană. Acolo unde minorităţile vor constitui un procentaj între 20 şi 50 la sută va fi garantată, cel puţin, studierea acestei limbi ca disciplină obligatorie în şcoli şi posibilitatea adresării de plângeri în limba maternă atât în instanţă, cât şi în administraţie.

– Domnule Popescu, vă mulţumim şi vă urăm succes.


Preşedintele raionului Ştefan Vodă către prim-ministrul Tarlev în chestiunea Palanca şi insula Nişaliu (18 aprilie 2007)

Noiembrie 30, 2009

REPUBLICA MOLDOVA

CONSILIUL RAIONAL ŞTEFAN VODĂ

PREŞEDINTELE RAIONULUI ŞTEFAN VODĂ

Nr. 184 din 18 aprilie 2007

Dlui Vasile Tarlev

Prim-ministru al Republicii Moldova

Comisia de demarcare a frontierei

de Stat cu Republica Ucraina

Pe teritoriul raionului Ştefan Vodă lucrările privind demarcarea frontierei de Stat pe sectorul uscat în majoritate sunt finalizate, cu excepţia sectoarelor în satele Palanca şi Copceac.

La executarea lucrărilor de demarcare a frontierei de Stat pe sectoarele numite au fost comise erori în rezultatul cărora o parte de plantaţii de vie (3,60 ha) ale cetăţenilor satului Copceac şi grădinilor (0,99 ha) cetăţenilor s.atului Palanca sunt incluse în teritoriul Republicii Ucraina.

În cazul de stabilire a frontierei, după varianta coordonată anterior apare necesitatea de achitare a pierderilor cetăţenilor satului Copceac în sumă de 563,2 mii lei şi cetăţenilor satului Palanca 55,9 mii lei.

În afară de aceasta pe teritoriul primăriei satului Crocmaz în anul 1945 râul Nistru a schimbat albia sa, drept rezultat dumbrava „Poloboc” cu o suprafaţă de 107,7 ha a rămas în stânga râului Nistru şi după materialele de delimitare pe teritoriul Republicii Ucraina.

Luând în consideraţie spusele şi în scopul corectării erorilor comise în procesul de delimitare a frontierei de Stat între Republica Moldova şi Ucraina vă rugăm să soluţionaţi problema privind restabilirea frontierei istorice a Republicii Moldova pe teritoriul raionului Ştefan Vodă.

Preşedintele raionului               Iurie Moiseev


Comitetul Execturiv Ştefan Vodă către Petru Lucinschi în chestiunea Palanca şi insula Nişaliu (21 aprilie 1997)

Noiembrie 30, 2009

Republica Moldova

COMITETUL EXECUTIV RAIONAL ŞTEFAN VODĂ

278150, 0r. Ştefan Vodă, str. Libertăţii 1

tel 2-34-48

Contul de decontare nr. 3113002

la sucursala BCA „Moldova-Agroindbanc”

21.04.97, nr. 75

Dl LUCINSCHI Petru

Preşedintele Republicii Moldova

Comisia moldo-ucraineană pentru delimitarea hotarelor de stat între Republica Moldova şi Ucraina a propus de a schimba hotarul în rgiunea satului Palanca, în rezultatul căruia Ucrainei vor fi transferate 871,6 hectare de terenuri din folosinţa funciară a satului Palanca, din care 161,9 ha pământ arabil, 430,9 ha teritoriul gospodăriei piscicole, 94,5 ha construcţii hidrotehnice, 53,0 ha păşuni şi 130,23 ha alte terenuri neagricole.

Comitetul Executiv raional consideră neoportun schimbarea hotarului în regiunea satului Palanca şi transmiterea pământurilor Ucrainei din urcătoarele considerente:

1. Investiţiile capitale pe aceste terenuri constituie 3,5 mln lei.

2. Terenurile agricole sunt privatizate şi proprietarilor sunt înmânate certificate de proprietate.

3. În cazul transferării acestor terenuri, asigurarea cu terenuri agricole a locuitorilor s. Palanca va scădea considerabil şi va constitui numai 0,60 ha la un locuitor.

Totodată în rezultatul schimbării artificiale a albiei râului Nistru prin anii cincizeci în regiunea satului Crocmaz, 107,7 ha de terenuri a satului Crocmaz au trecut în folosinţa raionului Beleaevca, regiunea Odesa, despre întoarcerea cărora cetăţenii satului s-au adresat de multiple ori în diferite instanțe şi până în prezent cerințele legitime n-au fost soluţionate.

Luând în considerație faptele expuse Executivul raional roagă să interveniți în rezolvarea problemei expuse în folosul locuitorilor satelor Palanca şi Crocmaz.

Preşedintele executivului                  V. STOICA